Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Str?luciri diamantine în Israel (27)

de Doru Ciucescu

Despre s?rb?torile iudaice ?tiam multe am?nunte înc? din anii '60, de la fo?tii mei colegi de liceu, care între timp au emigrat în Israel, iar alte aspecte le-am aflat cu ocazia excursiei în Țara Sfânt?.
În primul rând, m-am edificat asupra calendarului ebraic. Astfel, am avut surpriza s? constat c? am plecat cu avionul din Bucure?ti pe data de 6 aprilie 2007 ?i am ajuns la Tel Aviv în aceea?i zi, dar pe 18 a lunii nissan a anului 5767!
Eram într-un avion de tip Boeing 767 - 200 al companiei El Al. Vremea era însorit? a?a c? am putut z?ri Dun?rea ce p?rea lat? cât un fular. La hublou st?tea so?ia. Fotoliul din fa?a ei era ocupat de un b?rbat tân?r, care nu avea pulover sub sacou, semn c? ne îndreptam spre o ?ar? cald?. Era un evreu n?scut în Bucure?ti, care a plecat la începutul anilor '90 în Israel, dup? ce ?i-a luat licen?a în comer? exterior. ?i-a p?strat apartamentul din Capital? mo?tenit de la p?rin?i. Lucra ca ghid turistic sezonier pentru grupuri de israelieni care vizitau România.
- Grupul s-a întors acum o s?pt?mân? pentru a petrece Pa?tele în Israel, dar eu am mai r?mas în Bucure?ti câteva zile, a venit israelianul cu complet?ri.
- Când se serbeaz? Pa?tele iudaic?
- "Pesah", c? a?a se spune în ivrit la Pa?te, dureaz? opt zile ?i anul acesta a început pe 3 aprilie ?i se va termina pe 10 aprilie, altfel spus, conform calendarului evreiesc, se va întinde de pe data de 15 pân? la 22 a lunii nissan.
- Dar Anul Nou iudaic când va fi?
- "Ro? ha ?ana" va fi pe 13 septembrie 2007, respectiv la data de 1 a lunii ti?ri a anului 5768.
- În arab? se spune "Ras as-Sana", la care "ras" înseamn? "cap", iar "sana" – "an".
- În ivrit se traduce la fel.
- De ce s-a ajuns la anul 5767?
- Din dou? motive. În primul rând, deoarece noi socotim anii din ziua când Dumnezeu a creat pe Adam ?i Eva.
- Adam ?i Eva?
- Da, noi consider?m c? "Ro? ha ?ana" reprezint? ziua onomastic? a omenirii.
- Interesant!
- În al doilea rând, calendarul ebraic este lunar, de numai 354 zile, dar nu pur, ca la musulmani, ci cu ajust?ri, pentru ca "Pesah" s? cad? prim?vara. De aceea, la un ciclu de 19 ani se adaug? de ?apte ori o lun? în plus; de obicei, în anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 ?i 19 se dubleaz? luna adar, denumit? "adar ?eni", adic? "a doua lun? adar".
- Eu, care am lucrat opt ani în ??rile arabe, ?tiu c? la musulmani fiecare an nou avanseaz? cu 12 zile.
- Înseamn? c? ve?i în?elege mai repede caracteristicile calendarului ebraic.
- Care sunt lunile anului iudaic?
- Sunt 12 luni: ti?ri, he?van, kislev, tevet, ?vat, adar, nissan, eiar, sivan, tamuz, av ?i elul. A?a cum am spus, în anumi?i ani mai apare luna adar ?eni.
- Cum se spune la anotimpuri în ivrit?
- "Anot".
- Care sunt anotimpurile din Israel?
- Ele sunt acelea?i ca în România: "aviv" – prim?vara, "kai?" – vara, "stav" – toamna ?i "horef" - iarna.
- Cum se spune în ivrit la: "Un an bun!"
- "?ana tova!"
- Ce mâncare caracteristic? se prepar? în ziua de "Ro? ha ?ana"?
- "Tapuah be dva?", adic? "m?r cu miere".
- Ce face?i dumneavoastr? în ziua aceea?
- Printre altele, iau "mahzor" – "cartea de rug?ciuni" – ?i citesc "slihot" – "rug?ciunea pentru iertarea p?catelor". De asemenea, îndeplinesc ritualul "ta?lih", de a arunca în ap? – râu, lac sau mare - buc??i de pâine dulce ?i rotund? – denumit? "hala", semnificând lep?darea de p?cate.
- Are o semnifica?ie special? aceast? rug?ciune?
- Se spune c? Dumnezeu ?ine dou? c?r?i: "Vii ?i noroc" ?i "Mor?i ?i ghinion". De "Ro? ha ?ana" se face bilan?ul anului care a trecut ?i se hot?r??te soarta în anul în curs, astfel c? fiecare credincios este trecut într-una din cele dou? c?r?i. Totu?i, Dumnezeu mai acord? zece zile pân? s? ia decizia final?, termenul final fiind "Iom Kippur". Se spune c? de "Ro? ha ?ana" se "înscrie", iar de "Iom Kipur" se "finalizeaz?". De aceea, în cele zece zile oamenii mai pot înclina
favorabil balan?a prin rug?ciuni ?i pomeni.
- Îmi da?i num?rul de la telefonul mobil?
- De ce?
- Deoarece doresc ca în ziua de 13 septembrie a acestui an s? v? transmit: "?ana tova!"


Doru Ciucescu (dorarab) | Scriitori Români

motto: Instruie?te ?i delecteaz?! Instruct and delight!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro