proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

În cadrul excursiei efectuate între 6 ?i 13 aprilie 2007 în Ţara Sfânt?, am avut ca obiectiv, printre altele, s? particip al?turi de diaspora român? din Ierusalim la s?rb?toarea Sfântului Pa?ti, dar, ca un bonus, ?i spre pl?cuta surpriz? a întregului grup de pelerini din care am f?cut parte, am descoperit unele datini legate de Pa?tele Evreiesc, care s-a întins pe o perioad? de opt zile, începând cu data de 3 aprilie.
De la un tân?r arab cre?tin trilingv (vorbea fluent arab?, ivrit ?i englez?) – chelner la restaurantul hotelului, am aflat denumirile unor s?rb?tori importante ?inute în Israel, a?a cum le ?tia el: "Ro? ha ?ana" - Anul Nou, "Iom Kipur" - Ziua Iert?rii (de c?tre Dumnezeu a p?catelor credincio?ilor iudaici), "Sukot" – Corturile, Tarabele sau S?rb?toarea Recoltei, "Simhat Tora" – Bucuria Torei (în a opta zi a S?rb?torii Recoltei), "Hanukka" – Hanuca sau S?rb?toarea Luminii, "Tu bi ?vat" – 15 (a lunii) ?vat sau Anul Nou al Arborilor, "Purim" - Purim, "Pesah" – Pa?tele, S?rb?toarea Azimilor sau S?rb?torea Eliber?rii (din robia Egiptului faraonic), "Iom ha ?oa" – Ziua Holocaustului, "Iom ha A?maut" – Ziua Independen?ei, "?avuot" – ?avuot sau S?rb?toarea Primelor Fructe, "Ti?a be Av" – 9 (a lunii) Av. Acela?i tân?r enciclopedist a mai venit cu unele preiciz?ri:
- În aproape fiecare lun? exist? câte una sau mai multe s?rb?tori, dup? cum urmeaz?: în ti?ri – "Ro? ha ?ana", "Iom Kipur", "Sukot" ?i "Simhat Tora", în kislev – "Hanukka", în ?vat - "Tu bi ?vat", în adar - "Purim", în nissan – "Pesah" ?i "Iom ha ?oa", în eiar - "Iom ha A?maut", în sivan - "?avuot" ?i în av - "Ti?a be Av".
- La bufetul suedez nu am g?sit pâine.
- Lua?i "ma?a", cum se nume?te azima utilizat? în perioada S?rb?torii Eliber?rii, în amintirea faptului c? în graba plec?rii din Egiptul antic, s-a luat numai pl?m?deala nedospit?. De aceea, în englez? nu se utilizeaz? pentru "Pesah" termenul "Easter", ci "Passover". În perioada Pa?telui evreiesc, pâinea va lipsi din restaurant, precum ?i orice produs din aluat dospit.
- Nu este o problem?, mie ?i so?iei ne place "ma?a".
F?ceam siesta într-un fotoliu din holul hotelului. O agita?ie continu? de lume pestri??. Cei mai mul?i preferau s? ias? la o plimbare pe marile bulevarde, în atmosfera r?coroas? a serii. Distingeam mul?i evrei ultraortodoc?i cu barb? ?i perciuni caracteristici, veni?i în Ierusalim, pentru pelerinajul de "Pesah", din tot Israelul sau chiar din str?in?tate, în special din America de Nord. Ei luau masa la un alt restaurant, situat la etaj, pentru a nu li se strica buna dispozi?ie la vederea turi?tilor care mâncau cu?er: nu numai c? înfulecau la aceea?i mas? – c? era mic dejun, dejun sau cin? - atât produse din carne, cât ?i lactate, dar le mai puneau în aceea?i farfurie! Pentru câteva momente am luat din sacul de voiaj Biblia ?i am citit (Exodul 12: 34 - 42): "Poporul ?i-a luat pl?m?deal? înainte de a se dospi. ?i-au învelit post?vile cu pl?m?deal? în haine ?i le-au pus pe umeri (...) ?i, dup? 430 ani (...) toate o?tile Domnului au ie?it din ?ara Egiptului. Noaptea aceea trebuie pr?znuit? în cinstea Domnului, pentru c? atunci i-a scos din ?ara Egiptului; noaptea aceea trebuie pr?znuit? în cinstea Domnului de to?i copiii lui Israel ?i de urma?ii lor."
Ie?isem la o plimbare în jurul hotelului cu gândul de a vizita o autogar? din apropiere, cu aspect de "mall". Am v?zut o coad? lung? la intrare, care mi-a dat fiori – reminiscen?? a "epocii de aur" comuniste. M-am l?murit repede: capacitatea celor dou? instala?ii de scanare a persoanelor ?i bagajelor, una pentru femei ?i una pentru b?rba?i, era dep??it? de afluxul de clien?i. Am avut timp s? intru în discu?ie cu un tân?r evreu:
- Ce obiceiuri sunt legate de "Pesah"?
- Printre altele, la sinagog? se pune o serie de patru întreb?ri - "arbaa ku?iot" - copiilor care au citit "Ha Gada", adic? "Legenda".
- Mi le pute?i spune?
- Ele sun? cam a?a: 1) De ce în celelalte nop?i mânc?m dospit ?i nedospit, iar în aceast? noapte numai nedospit? 2) De ce în celelalte nop?i mânc?m verde?uri, iar în aceast? noapte numai r?d?cini, adic? verde?uri amare? 3) De ce nu trebuie s? muiem în sare niciodat?, iar acum trebuie s? muiem de dou? ori? 4) De ce în celelalte nop?i mânc?m drep?i, ?ezând sau rezema?i, iar în aceast? noapte numai rezema?i?
A? fi vrut s? aflu ?i cele patru r?spunsuri, dar ne venise rândul la instala?iile de scanare. Nu îmi r?m?sese decât s? citesc, când voi avea timp "Ha Gada" ?i s? spun:
- "Toda raba!" (Mul?umesc mult!)
-"Hag Pesah Hameah!" (Pa?te Fericit!), au fost ultimele cuvinte ale instructivului dialog avut cu tân?rul evreu.