proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Ca ni?te musafiri îndelung a?tepta?i, primele raze de soare p?trund vesele prin ferestrele opace ale izolatorului laborator de la etajul doi. Oricât de drag ?i-ar fi cel pe care îl veghezi, o noapte de gard? într-un spital r?mâne totu?i o noapte de gard?. Mai sunt vreo trei s?pt?mâni pân? la Pa?ti, dar se anun?? o nou? zi canicular?. Vremea a luat-o razna de tot. Cei care se autodelecteaz?, inventând oculte scenarii planetare pun totul pe seama noilor arme geoclimatice în curs de experimentare. Între ele, cea mai misterioas? pare tehnologia SHARP.
Învelit numai cu un cear?af, în patul s?u b?trânul pare lini?tit, dar agita?ia de pe monitor avertizeaz? c?, la fel de matinal, ?i-a reluat ziua de munc?. Incon?tientul s?u, regizor inepuizabil, proiecteaz?, neobosit, secven?e din câmpul morfogenetic. O via?? de om ca un film ori, mai degrab?, un nesfâr?it vis pe care aparatele îl înregistreaz? obiectiv, ca un martor ce vede ?i „dincolo”.
Ţiuitul monitorului sparse misterul impregnat pân? ?i în pere?ii înc?perii, dar, mai ales, în fiecare molecul? de lini?te. Tân?ra doctori?? tres?ri din toropeal?, arunc? o privire obosit? spectacolului de lumini de pe ecran ?i se gr?bi c?tre camera al?turat?.
- Marc, bunicul nu mai are r?bdare… Se pare c? ai avut mare dreptate, urmeaz? o nou? poveste. Chiar vrea, în replic? la ?eherezada, s? ne d?ruiasc? o mie ?i una de povestiri în o mie ?i una de zile. Sau poate…
- Oauu… Ce obosit sunt! Bietul de el, mai are nevoie de o via?? s? ne spun? câte ar dori din multa în?elepciune pe care, cu mare h?rnicie, a tot adunat-o. Depinde de cel de sus, ?i… în oarece m?sur? de noi, de câte zile va mai avea parte. Ai dat drumul la înregistrator?
- Deja, cred c? ai pierdut câteva pagini, dac? nu vreun întreg capitol de via??…
- Trec eu la monitor. ?i… Ca de obicei, am s? te rog, înainte de plecare, s? nu m? lipse?ti de pl?cerea de a sorbi împreun? din cafeaua aia minunat?…
- ?tiu, ?tiu… Pe care numai eu, “cu vr?jile mele izvorâte din taina eternului feminin”, pot s? o prepar. Mul?umesc pentru aceast? dr?g?l??enie pe care abia a?tept s? o respir odat? cu aerul proasp?t al fiec?rei dimine?i… Doamne, încep s? o resimt ca pe un adev?rat drog! ?i la cât e?ti tu de zgârcit cu aten?iile ?i ve?nic preocupat… M? tem, într-o zi, s? nu intru în sevraj. ?i cavalerul meu, în armur? pe calul s?u alb, o s? fie, ca de obicei, cine ?tie pe unde plecat. S? “salveze alte fecioare pure, vis?toare ?i s? le elibereze din inocen?a lor spre a cunoa?te fericirea în minunata lume a p?catului”…
- Deja m-ai f?cut clasic în via??, fiu ilegitim din Casanova ?i Barb? albastr?… Ce pot s? mai fac eu decât s? oftez, când te v?d cum, odat? cu zorii, te gr?be?ti frumoas? naiad? s? m? p?r?se?ti?
- Oh, abia m? ab?in s? nu te r?pesc… ?i s? te duc cu mine în adâncurile albastre în...
- Nu ai s-o faci vreodat?… Te temi s? m? ar??i la celelalte nimfe, unde a? putea avea soarta lui Orfeu. M? la?i închis aici, condamnat s? a?tept toat? ziulica înserarea când tu, regin? a nop?ii, ai s?-?i redeschizi numai pentru mine petalele. Uite-m? fermecat ?i înc? beat de aroma ta nocturn?! ?i nimic nu m? poate înviora ca lumini?ele astea, pline de promisiuni, prin care ochii t?i m? ispitesc, tulburând adâncurile s?rmanului meu suflet.
- Ohoo… Ce vr?jal? mai ai în tine… Nu m? mai p?c?le?ti! ?tiu c? pân? ?i sufletul ?i-e f?cut din neuroni.
Tân?rul se ridic?, îi ie?i în întâmpinare, o îmbr??i?? cu o mâna pe dup? umeri, iar cu cealalt? îi prinse palma pe care o lipi cu interiorul de buzele sale ?i continu?, s?rutând-o apoi afectuos pe tâmpl?. Î?i odihni, o clip?, fa?a în p?rul ce se rev?rsa peste albul halatului, ca ?i cum ar fi mirosit un lan de grâu.
- Irina, Irina… Ce m-a? face eu f?r? tine…
Se smulse ca din valurile unei m?ri, ce-l îmbia ademenitor, ?i porni c?tre patul b?trânului. Îi puse mâna pe frunte, ca ?i cum abia a?tepta s? se încarce cu energia binef?c?toare a atingerii unui sfânt, pân? sim?i cum vena de pe fruntea acestuia începu s?-i pulseze. Era semnul c? a fost recunoscut ?i c? între ei doi s-a restabilit o nev?zut? ?i indestructibil? leg?tur? organic?. Îl mângâie, îndreptându-i câteva ?uvi?e din p?rul zburlit ca o coam? de leu. Ori, mai degrab?, din blana Marelui Lup Alb, încremenit într-o permanent? stare de veghe. Regl? oxigenul pentru activitatea diurn?, set? amestecul pentru prima mas? ?i se îndrept? c?tre ecranul aparatului. Acesta indica o intens? activitate cerebral?. Se a?ez? în scaun, î?i fix? casca pe cap, închise ochii, ap?s? starterul de redare ?i, dup? numai câteva momente, intr? parc? în trans?…
- Hei, bunule, bunule… Ia s? vedem ce ne mai poveste?ti ast?zi?
Decodorul bioionic, dorind s?-?i arate recuno?tiin?a fa?? de inventatorul s?u era la datorie ?i pe tamburul de teleredare începur? s? se imprime primele semnale...
“... – Te-am ascultat... Deci, ce facem cu istoria militar? a poporului român? Mai are sens s? edit?m volumele aflate, deja, în lucru... O scriem dinspre prezent c?tre trecut... Sau o b?g?m la literatur? de sertar pân? or g?si-o al?ii mai vrednici decât noi?
- Dac? nu au ap?rut alte indica?ii, noi lucr?m a?a cum s-a stabilit. Edit?m ceea ce poate fi f?cut public ?i pe celelalte le preg?tim.
- ?i le l?s?m în conservare pentru genera?iile viitoare. S? le tip?reasc? ei când vremurile ne vor fi mai prielnice! Când se va putea spune adev?rul...
- Am discutat cu tovar??ul colonel Mocanu ?i ceilal?i de la Academia Militar? în leg?tur? cu campania din R?s?rit...
- ?i iar s-au v?ic?rit în leg?tur? cu accesul la arhiva sovietic?? S? i-a leg?tura cu veteranii de r?zboi, cu cât mai mul?i dintre cei care au luptat pe frontul de est... S?-i intervieveze sistematic, am?nun?it... C? nu se ?tie câte zile mai au ?i pierdem o comoar? datorit? del?s?rii! Arhive ?i iar arhive... S? vedem ce putem dezgropa ?i pe filier? american?.
- Se ocup? maiorul Ionescu de asta... Profesorul ?la american e de vreo dou? luni pe aici pe la noi. A început s? o rup? pe române?te... Vrea s?-i d?m acces la fondul special al Marelui Stat Major, dar deocamdat? suntem noi acolo.
- Mdaa... S? valorific?m ?i izvoarele noastre biserice?ti! Ce ai stabilit cu preafericitul Pl?m?deal??
- V? mul?ume?te pentru ajutor… Deja am început s? prelucr?m din ce ne-a pus la dispozi?ie. E vorba, mai ales, de informa?ie veche… Unele texte le-a? putea numi paleocre?tine, c?ut?m speciali?ti s? le traducem ori tîlcuim. A trimis un c?lug?r la Muntele Athos s? ia leg?tura cu…
- Dac? vrem izvoare, acolo e arhiva noastr?! Ne sunt datori… Dup? ocupa?ia otoman? în Balcani, cinci sute de ani Muntele a supravie?uit datorit? daniilor ?i sprijinului domnilor români. S? afle lumea ?i to?i cre?tinii de asta! S? scriem acolo în Tratat, negru pe alb, c? ei au fost continuatorii împ?ra?ilor Imperiului de R?s?rit!
- Prin ei am reînodat filonul imperialilor traco-iliri… Am recl?dit din temelii mân?stiri întregi, le-am trimis aur, me?teri, materiale… ?i le-am înzestrat cu odoare… To?i prigoni?ii din Balcani aici, la noi, ?i-au g?sit salvarea!
- ?i în continuare… intuiesc cam ce vrei s? mai spui. C? avem acolo doar dou? schituri… Pe celelalte au pus mâna al?ii.
- Exact! Din cele dou?zeci de mân?stiri, câte una e ruseasc?, sârbeasc?, bulg?reasc? iar restul grece?ti…
- Athosul e stat pe teritoriul lor cum e ?i statul papal, Vaticanul în Italia! Mai important e c? avem terenul… E treaba Patriarhiei, nu ne b?g?m! Cu p?rintele Daniel ai luat leg?tura? E abia întors din Occident, a trecut ?i pe la Roma… Vezi cu ce a venit!
- S?pt?mâna viitoare, a?a cum a?i ordonat, trec pe la ?antierele arheologice din Moldova… Probabil, câteva volume întregi vor fi despre cultura Cucuteni… M? a?teapt? s? discut?m.
- Înainte s? pleci, mai treci ?i pe la mine! Trebuie s? cuno?ti mai multe despre zona Buz?ului.
- Ave?i ceva special pentru cei de la forma?iunea psi…
- M? gândeam s? te trimit permanent acolo… Experimentele de la lacul Gotes au intrat în impas. Probabil str?mo?ul acela al t?u, Sava Gotul pe care îl faci responsabil de toate întâmpl?rile ciudate, te vrea acolo… O fi dorind s? ne transmit? ceva foarte important ?i numai în tine are încredere. N-ai mai visat nimic, nicio vedenie, nicio convorbire?
- Se pare c? acolo, în lac a fost înecat ?i nu în râul Buz?u cum se scrie! Am insomnii, dar nu din cauza mo?ului meu, ci din cauza Tratatului de istorie militar?. Dac? tot e s? plec... V-am rugat s? m? trimite?i la “zbur?tori”. Treaba asta cu mo?tenirea Coand? se urne?te tare greu. Psihofizicienii no?tri sunt unanimi în a afirma c? modelul teoretic e perfect realizabil. În schimb apar mereu probleme de legalitate ?i administrative, de parc? cineva ar dori s? ne saboteze...
- Te gânde?ti la “fra?ii” no?tri de la r?s?rit? Te l?udai c? leg?tura parapsihic? stabilit? cu basarabenii...
- E sub control, tot ce ?tim despre liderii de la Kremlin e de la ei. Aici nu merge cu manipularea ?i intoxicarea... Opera?iunea “Ţara Luanei” e în plin? derulare ?i pare un succes. Molipsindu-m? de optimismul lor, în urm?torii cinci – zece ani ar trebui ca imperiul s? implodeze ?i s? ne reîntregim.
- Dac? sovieticii ar dormi, iar de pe la noi ar pieri to?i tr?d?torii. Vezi c? sunt infiltra?i... Dar ai dreptate, mai mult? încredere am în “Cupola Albastr?”. Î?i dai seama, când vom ajunge s? ne valorific?m energia biopropulsore... P?i, nu asta e teleportarea? Armele secrete ale lui Hitler erau nimic. Dar, nici pe el nu l-au l?sat s? le dezvolte ?i exploateze. Probabil trebuie s? fim mai aten?i aici la interior. O s? vorbesc cu tovar??ii de la Securitate.
- Dac? e ceva... Infiltrarea doar prin ei se putea face. Proiectul e ultrasecret, personalul e verificat la sânge, iar sistemul de supraveghere pare f?r? cusur...
- M-au anun?at cei de la Centrul Psihotronic de la Domne?ti c? acolo la Tiharie, unde am fost împreun? anul trecut, “Feti?ele” semnaleaz? ni?te vestigii predacice. Dac? tot treci ?i pe la Buz?u vezi ce e cu relicvele alea ciclopice. Pe un col? de zid s-au mai g?sit ni?te zvastici... Tot la fel ca cele sumeriene de la sanctuarul zeului Anu... Ai mare grij? în perimetru, s? nu te apropii de zona tezaurelor sacre! Iar e o anomalie magneto-energetic?. Au reînceput fenomenele stranii... Ceva cu cea?a aia misterioas?, pe care nimeni nu nu e în stare s? o explice. Dar ce poate fi explicat din ce se întâmpl? acolo...?
- P?strez leg?tura cu cei din programul de teledetec?ie. Credeau c? dup? ce am închis Tunelul ?i pe?terile... Dar s-a intensificat iar??i radioactivitatea, aparatura a luato razna... A?a cum vi s-a raportat, am mai pierdut doi oameni. Unul a fost g?sit la vreo trei kilometri. De trei s?pt?mâni e în spital ?i nu-?i mai aminte?te nimic, nici m?car cine e. Are halucina?ii, poveste?te continuu ceva de “dincolo”... C?lug?rii de la schit se tem c? e, iar??i, vreo n?zdr?v?nie de-a c?lug?rului Vasile... Acum se crede Damian! Nici ei nu se mai aventureaz? prea departe. Coama nici nu se mai vede.
- În schimb am primit ve?ti oarecum mai bune de la Laborator... Sunt pe cale s? dezlege enigma “apei vii”. Ceva cu deuteriu... O experimenteaz?, deja, în Spitalul Militar.
- Pân? s-a securizat perimetrul, localnicii o consumau a?a natural?... Poate c? povestea aia cu secta nemuritorilor... Într-o zi o s? afl?m c? nu este chiar poveste.
- Ne puser?m pe bârf?... Dac? tot aduse?i vorba! Cum r?mâne, tovar??e maior, cu programul de cercetare arheologic?? Ce propun conducerii superioare de partid? Oprim s?p?turile ?i astup?m totul cu buldozerele?
- Este clar c? str?mo?ii, deocamdat?, nu ne permit s? deschidem Muntele. Piramida energetic?, descoperirea sanctuarului, holograma, scheletele de uria?i, dar, mai ales, filonul acela din aur pur sunt semne, mai mult decât încurajatoare, c? suntem pe drumul cel bun. Cei de la Facultate cred c? în zona Ceahl?u ?i la Sarmisegetuza înc? nu e bine s? umbl?m... ?i acolo pe Surianu... Am pierdut deja un tezaur.
- Mda... Aurul ?sta... De atâta timp îl studiaz? fizicienii ?i chimi?tii no?tri ?i nimic. Nu îi g?sim re?eta! Cât despre uria?i... Îi bag? în cea?? ?i pe biologi, ?i pe antropologi! Fa?? de ei, noi suntem ni?te bie?i involua?i. Se pare c? are dreptate Biblia... cu dec?derea omului. Ce facem cu evolu?ionismul? Dar, mai ales, cu materialismul... cu concep?ia noastr? despre lume ?i via??? Ce le spunem maselor, c? trebuie s? ne reîntoarcem la zei? S? ne închin?m ?i s? ne rug?m, iar??i, lor ?i s? le aducem ofrande ?i sacrificii?
- Dumneavoastr? ne spunea?i c? toate la timpul lor... Deocamdat?, nici noi ?i nici omenirea, în general, nu suntem preg?ti?i pentru întâlnirea cu str?mo?ii. Pa?ii f?cu?i ne arat? c? mergem c?tre ei. Uria?ii, îns?, nu sunt ei, ci un segment intermediar c?tre noi. Poate civiliza?ie predacic?... Cum vor fi ar?tând, nici m?car nu putem s? ne imagin?m. Fiin?e spirituale, cel mai probabil luminoase! N?scu?i ?i supravie?uitori de milenii în aceast? Ţar? a Zeilor, sigur noi românii suntem cheia descuierii Muntelui! Prin noi li se vor ar?ta lumii...
- Sun? bine! ?i acesta este destinul ?i misia noastr?... S? facem posibil? întâlnirea? Dar, pentru asta trebuie s? ne schimb?m ?i pe noi ?i, mai ales, s? realiz?m un lucru imposibil. S? schimb?m lumea... Noi... Cine suntem noi s? putem face asta? Pare o nebunie, dar poate c? merit? s? ne aplec?m mai serios asupra profe?iilor... Ziceai ceva de c?lug?rii ?ia grupa?i în jurul Rugului?
- Cum a?i stabilit cu patriarhul... O parte au fost aduna?i la Cernica. Cei din Moldova nu prea vor s? vin?... Cât despre schimbarea lumii, poate chiar asta facem de vreo zece milenii... Dup? Decebal, sanctuarele s-au închis ?i mare parte din preo?imea geto-dac? s-a r?spândit în lume. Mai toate marile ordine cavalere?ti, majoritatea monarhilor, înal?ilor ierarhi biserice?ti, a celor mai vechi familii aristrocreatice occidentale ?i nu numai din ei î?i pornesc descenden?a...
- Pe zi ce trece ?i se adun? informa?ie, aproape c? încep s? fiu de acord cu aceast? teorie a ta... Cum st?m cu arborii genealogici? Mai lucreaz? b?ie?ii ?ia la descifrarea genealogiilor?
- Le avem, cu unele întreruperi, aproape pe ale celor mai importante monarhii europene... De mare folos ne-au fost trunchiurile descifrate pe pere?ii Marii Grote. Mai avansa?i suntem cu ierarhiile cavalere?ti, de?i Vaticanul ne împiedic? accesul la arhive. Cu familiile aristocratice mergem mai încet... Foarte mu?i români în cadrul aristocra?iei magheare! Întâmpin?m dificult??i privind accesul în templele orientale. Eliade ne-a f?cut ceva pârtie, dar...
- Deci, s? în?eleg c? trebuie s? ne modific?m percep?ia asupra masoneriei? Parc? spuneai c? au confiscat-o rothschillzii ?i sioni?tii... Ce facem cu New Age, scientologia...?
- Poate c?, f?r? s? ?tie, sunt oala în care fierbe, la foc mocnit, viitoarea ordine mondial?. Nu aia pe care o preconizeaz? ei! Acea schimbare a lumii pe care, cu îndrept??ire, v? îndoia?i c? o putem face noi. Poate c? tocmai aceast? goan? dup? putere a st?pânilor de bani, dup? spa?ii ?i resurse planetare, noua tendin?? de sclavizare a planetei e legea ne?tiut? ce traseaz? drumul reîntoarcerii omenirii c?tre Sarmisegetuza. ?i dac? prin ei se schimb? lumea, nou? nu ne r?mâne decât s? ne reg?sim pe noi. ?i, poate, c? s?parea în adâncurile noastre spre a ne scoate la suprafa?? scânteierea divin? e adev?rata arheologie!
- Foarte frumos, tinere! ?i acesta e, de fapt, tot un comunism… Dar nu unul materialist, ci unul spiritual. P?i, nu e tocmai acesta omul nou pe care vrem noi s?-l f?urim?
- Comunismul la care lucr?m, în prezent, e gândit de utopi?ti, de Marx, Lenin… Cum pomenea?i mai devreme, de casa Rothschild ?i ciracii ei… ?i cu fiecare zi descoperim c? modelul ?sta nu prea rezoneaz? cu fibra noastr? etnic? ?i biologic?. Tot încerc?m s?-l ajust?m… ?i s?-i d?m culorile noastre na?ionale. Poate c? temeiul veritabilului comunism, exersat chiar aici la noi, e zalmoxianismul.
-Te gânde?ti la ce spunea Pitagora la vremea lui? Acum vreo dou? milenii ?i jum?tate… Ia s? te vedem?
- Încerc s? citez cu aproxima?ie: “C?l?tore?te la ge?i, nu ca s? le dai legi, ci ca s? tragi înv???minte de la ei. La ge?i câmpurile sunt nesfâr?ite, toate p?mânturile sunt comune, iar dintre toate popoarele sunt cei mai în?elep?i…”.
- Eh… vezi? Uite unde î?i g?sesc legitimarea CAP-urile noastre de azi!
- Înc? ne închin?m la Socrate ca la un simbol al în?elepciunii. Dar câ?i ?tiu c? mai toate cuno?tiin?ele sale într-ale medicinei provin de la un discipol trac al lui Zalmoxe. Spune-le asta la un congres interna?ional, c? te iau în râs! ?i sunt destui care zâmbesc superior, atot?tiutor ?i pe aici pe la noi…
- ?i nu-i vorba numai de medici… La Filozofie, profesorii no?tri cu Charmides al lui Platon ar trebui s? înceap? ini?ierea studen?ilor! Nu bag mâna în foc, dar cred c? pu?ini sunt cei, chiar colegi de-ai dumitale, care i-au citit dialogurile…
- ?i acel discipol era numai unul dintre ucenicii zalmoxieni care îi t?m?duiau pe solda?ii din armata greac? ce lupta împotriva per?ilor. Înv???turile sale i s-au p?rut atât de pre?ioase încât marele Socrate, profesorul lui Platon, a jurat s? le aplice. Oare “tovar??ii” unguri, care se laud? c? ei ne-au adus cultura în Transilvania, chiar n-or fi aflat despre asta? Am fost la întâlnirea aceia pe probleme ideologice organizat? la ei… Cum încerci s?-i abordezi o dau imediat cotit?. Spun c? e treaba istoricilor ?i gata!
- Au scuza c? pe acolo prin Asia, de unde au venit, nu se ?tia acest lucru. Dar, ce s? mai zicem de “tovar??ii” greci, care s-au împ?mântenit aici în mijlocul nostru. Recunosc, cu oarece codeal?, c? pe Orfeu, Dionysos, Apolo i-au preluat de la traco-ge?i… Dar pe Zalmoxe, un alt zeu… Chiar zeul suprem, îl fac sclavul lui Pitagora!
- Zeul unui neam care, tot ei recunosc, ?tia s? se fac? nemuritor… Ce nivel de în?elepciune atinseser?! Ar merita m?car s? ne întreb?m dac? misterio?ii atlan?i au pierit… M? obsedeaz? povestea aia cu nemuritorii din zona Buz?ului!
- Mdaa… Sau „dispari?ia” lor e, de fapt, o trecere voluntar? în nemurire? S? se fi mai p?strat pe undeva acea „?tiin??”? Poate c? acela?i lucru am fi crezut ?i despre daci, dac? nu i-am vedea pretutindeni îmbr?ca?i în costumele lor tradi?ionale… Exact ca pe Column?!
- V? rog s? m? ierta?i dac? o s? fiu prea îndr?zne?…
- P?i… Aici într-ale filosofiei e?ti mai pe terenul t?u…
- M? gândeam la preocuparea asta de a adapta marxismul la condi?iile noastre specifice… Chestia e pentru cei de la Sec?ia Ideologie a Comitetului Central…
- Mai e?ti sup?rat c? nu te-am l?sat acolo?
- Încerc s? m? conving c? aici pot face mai multe…
- M? bucur c? î?i vine mintea la cap… Ce voiai s? spui?
- Dac? nu am putea prelua în gândirea noastr? ideologic? unele elemente din doctrina zalmoxian?.
- Cum adic?? S? b?g?m religia în concep?ia noastr? revolu?ionar? despre lume ?i via??? P?i, ne-ar spulbera sovieticii!
- Poate nu chiar, având în vedere unele precedente… M? gândesc la acele puseuri dinspre teoria convergen?ei celor dou? sisteme. În fond, eurocomunismul e comunism european, c?tre care se pliaz? mai ales cei din ginta noastr? latin?… Modelul economic al tovar??ilor chinezi impune, deja, în practic? comunismul chinez… Tovar??ii iugoslavi… Noi, urma?i ai “celor mai în?elep?i dintre popoare” de ce nu am îndr?zni?
- Hmmm… Un comunism românesc? Tovar??e maior, noi ne ocup?m de istorie militar? ori de soarta socialismului în lume?
- Ierta?i-m?… Dac? vre?i v? citez: “nu cred c? le putem desp?r?i”… Nu doar d?m colbul la o parte de pe trecut ca s? scriem c?r?i de istorie. În fiecare zi, facem ?i câte un pic de istorie!
- Îmi place! ?i… M? rog, ce-ai dori s? preiei de acolo? Cum vrei s? împaci nemurirea dacilor cu ateismul nostru? ?i de pe unde aduni, dumneata, doctrina asta zalmoxian? ca s?-?i ias? ceva coerent?
- De adunat o adun?m cam de pe unde adun?m ?i istoria... Cea mai mare parte din obiceiurile, ritualurile ?i modul de via?? ale poporului. Dac? continu?m s? fim daci, atunci suntem ?i zalmoxieni! Nu am r?mas daci numai prin hainele cu care ne îmbr?c?m ?i prin câteva cuvinte pe care s-a îndurat nu ?tiu cine s? le depisteze în limb?... Cu toat? cre?tinarea sa, poporul nostru a r?mas zalmoxian în fibr? ?i tr?ire. Zalmoxianism e îns??i mitologia noastr?! ?i... eu sunt convins c? însu?i cre?tinismul e un sincretism de tip zalmoxian. Cu tot Noul Testament ?i milioanele de adep?i r?mâne una din cele câteva mari secte ale zalmoxianismului care î?i zic, fiecare, religie.
- Bine, bine... ?i cum îl împaci cu ateismul?
- Avem dou? perspective… Prima: Zalmoxe nu a fost zeu, ci un trimis al zeilor pe care p?mântenii l-au zeificat. Un alt Moise, Confucius, Buda, Iisus... Pe care, în termenii de azi, l-am numi un extraterestru care a adus în?elepciunea pe p?mînt.
- Mai degrab? un Enoh...
- Dacii aveau mai multe zeit??i cu care între?ineau o rela?ie special?... A? spune, deloc mistic?! Nu se sfiau ca în unele s? trag? cu arcul spre a împr??tia furtuna. Adev?rul e c? îl ajutau pe zeu, se solidarizau cu el în r?zboiul s?u nev?zut... Marele Zeu era un Mo? Cr?ciun, care se purta ca un bunic. Nici ast?zi nu are nume, îi spunem, f?r? s? prea con?tientiz?m acest lucru, Domnul Zeu. Adic? Dumnezeu! Iar Marea Zei?? era Zâna cea bun? din pove?tile noastre.
- Adic?, varianta oferit? de izvoarele grece?ti... C? era un trac mai deosebit, un aventurier care a trecut prin Samos, unde a înv??at tot ce ?tia de la Pitagoras. Apoi, a mai trecut prin Babilon ?i alte p?r?i, de pe unde a mai aflat câte ceva, dup? care s-a întors cu minte acas?. Nu se ?tie cum a ajuns mare preot, rege, legislator, func?ii din care i-a preafericit pe înapoia?ii geto-daci cu ?tiin?a adunat? de la al?ii mai lumina?i. ?i nu facem altceva decât s? d?m ap? la moar? panelenismului, care ne spune c? prin eleni începe istoria ?i civiliza?ia lumii. Asta, când noi eram deja acolo ?i tratam cu descântece ?i incanta?ii sufletul ?i abia, apoi, cu leacuri trupul! Noroc c? îi d? Platon de gol...
- Cam aici o s? ajungem... S? scriem o istorie pe sufletul lor, în care s? le facem jocul. Dup? ce ne-au exterminat în Balcani, Creta ?i Asia Mic?, iar prin ortodoxie ?i fanario?i ne-au mai st?pânit sute de ani ?i dincoace de fluviu, de bun?voie ?i nesili?i de nimeni, ne declar?m un apendice al lor. De?i descoperiri arheologice ?i izvoare serioase spun c? noi, românii, suntem, prin înainta?ii no?tri traco-geto-daci, b??tina?ii Europei, îi facem pe ei cel mai vechi popor cu cea mai veche istorie ?i limb?.
- Lumea de azi e a?a cum e... Nu o s? revendic?m niciodat? teritorii de la ei, dar m?car s? scoatem adev?rul la suprafa??. Pân? s? vin? ei, noi eram o constela?ie de neamuri pa?nice, cu un mod de via?? socratic. Casta conduc?toare era preo?easc?, nu militar?. Militarii erau o categorie de preo?i care purtau arme. Cnossosul ?i nici celelalte palate ?i a?ez?ri nu aveau ziduri de ap?rare. Poate nici Troia nu era a?a str?juit?, cum spune Homer... Care era cealalt? perspectiv??
- Pleac? de la faptul c? Zalmoxe îi înv??ase pe daci cum s? devin? nemuritori. Nu era vorba de întreaga popula?ie, ci de vârfurile marii preo?imi. Probabil era cel mai mare secret al sacrei în?elepciuni, îns? nu avea nimic divin în ea, ci era o tehnic? accesibil? omului elevat la vremea respectiv?. S? nu uit?m c? dup? potop ?i dup? atlan?i se produce o dec?dere a umanului. Omenirea e nevoit? s? î?i reia evolu?ia aproape de la cap?t. S-a pierdut ori a fost ascuns un întreg tezaur de cuno?tiin?e. Probabil de aceea nici nu putem deschide Muntele. Abia cînd vom ajunge atât de în?elep?i încât s? o putem face, vom avea acces la aceste informa?ii.
- Încearc? s? fii mai concret...
- E vorba de o dezantropomorfizare a zeului... Probabil c? pe Zalmoxe nu trebuie s?-l c?ut?m nici în cer, nici în pe?ter?. Ci în noi! Este principiul vie?ii ve?nice. Într-o zi, filologii ar putea s?-mi dea dreptate. S-ar putea merge pe linia Zalmoxe - Zamos - Samos – Sarmis... S? ne gândim la chinezi, care nu au o divinitate. Totul e explicat prin dialectica Yin ?i Yang – principiul masculin ?i feminin al vie?ii. Probabil, tot pe aceste dou? principii se baza ?i în?elepciunea tracilor. Dac? chinezii ar antropomorfiza principiile vie?ii ar ap?rea o divinitate ce s-ar chema YangYin. La în?elep?ii daci, cele dou? principii ale vie?ii se numeau “zal” ?i “moxe”. “Zal” de la za ?i „moxe”, însemnând via?a ve?nic?. S? ne amintim br???rile dacice. Ni?te spirale înl?n?uite! Zalmoxe ar fi Mo?ul Za, zaua primordial? în lan?ul vie?ii. Nu un lan? al vie?ii este ADN-eul?
- ?i vrei s? spui c? în?elep?ii daci de?ineau aceste cuno?tiin?e… ?i de aici, medicinal lor avansat?... ?i nemurirea!
- Exact! Aceasta era sacra înv???tur?, la care poporul nu avea acces. Doar beneficia de ea prin intermediul înv??a?ilor, care erau marii preo?i. Poporul este cel care, antropomorfizând via?a l-a n?scut pe zeu. “Zal” ?i “moxe”, un alt yin ?i yang, au devenit Zalmoxe atotputernic. Zalmoxianismul, nefiind îns? o religie, ci o doctrin? a vie?ii. Ce e cre?tinismul decât o doctrin? a învierii? Adic? exact ce ?tiau dacii – s? accead? la via?a ve?nic?! Iisus, care moare ?i înviaz?, este însu?i zalmoxe. Accederea la aceast? în?elepciune – iluminarea celui ini?iat înseamn? atingerea de c?tre p?mântean a stadiului christic prin care face trecerea dincolo de moarte. Aceast? iluminare e reprezentat? metaforic prin dogma biblic? a na?terii lui Iisus. Probabil, nu întâmpl?tor se produce în decembrie (în ziua de 25), de s?rb?toarea luminii. A?a se explic? ?i cultul, deloc religios, al dacilor pentru soare.
- Deci, cre?tinismul e purt?torul, într-o form? metaforic?, a zalmoxianismului. Nu ar trebui s? aib? nimic mistic în el, dar inventatorii lui au ascuns str?vechea în?elepciune dacic? sub hainele religiei.
- ?i ?tiin?a, cunoa?terea uman?, în fiecare zi, dezbrac? acest adev?r str?mo?esc de sub haina (dogma) religioas?. Când vom putea s? ne explic?m învierea lui Iisus vom atinge acel nivel christic de în?elepciune. Adic? vom deveni zalmoxieni! E ceva cam cum e merkaba egiptenilor!
- Despre asta nu mi-ai povestit! A?a deci… Dacii, dup? moarte, deveneau nemuritori pentru c? se întâlneau cu Zalmoxe. Dar nu e vorba de identificare cu o zeitate… Reu?eau, prin cunoa?tere ?i exerci?iu (ritual) – ini?iere s? ating? starea de “zalmoxe”, care ast?zi s-ar numi starea „christic?”. Nimic religios… Totul este înv???tur?, ini?iere!
- Întocmai! Misteriile… Ateismul nostru e pledoarie pentru desacralizarea acestei mari în?elepciuni, pe care umanitatea, prin daci, a de?inut-o cândva. De aici caracterul ?tiin?ific al concep?iei noastre despre lume ?i via??. Dar ea e revolu?ionar? nu pentru c?, prin revolu?ie, vrea s? d?râme ordinea lumii, ci pentru c? sprijinind ?tiin?a o ajut? s? scoat?, pas cu pas, acest adev?r de sub patrafirul religios.
- Ahaaa… Vrei s? spui c? însu?i Iisus, când intr? în Templu, spune clar c? nu a venit s? strice Legea, ci s? o împlineasc?… Adic?, prin iubire, s? ajute la atingerea nemuririi. P?i, nu din iubirea dintre b?rbat ?i femeie se na?te via?a? Zalmoxianismul, cre?tinizat azi, e iubire. Deci, prin iubire ?i nu ucigându-ne unii pe al?ii ne îndrept?m c?tre secretul nemuririi. Din p?cate, tocmai pentru c? l-au preluat neîn?elep?ii istoria cre?tinismului e plin? de crime ?i r?zboaie.
- Deci, grecii ??tia ne-au luat ?i falsificat pân? ?i zalmoxianismul. Au pref?cut în?elepciunea în religie. Nu direct, ci prin intermediul mithraismului…
- Aoleu… Nu m? b?ga ?i în asta c?, uite cum a trecut timpul! E întuneric afar?, a trecut de unsprezece… Te a?teapt? nevasta, copiii… Da’, ia stai a?a! Eliade, marele savant în religii, ca român, de ce nu zice nimic despre asta?
- Are lucrarea aia „De la Zalmoxis la Genghis han”… Îl integreaz? universului religios, dar se comport? ca om de ?tiin?? nu ca un teolog. Acuzat de legionarism, e atent s? nu fie f?cut ?i altfel. Dar s? revenim la ateism…
- P?i, cred c? am l?murit-o. Prezentat ca înv???tur? pare compatibil.
- Nu cred c? merit? s? ne preocupe atât de mult ireconciliabilitatea... Trebuie doar s? ne eliber?m de nebunia asta c? suntem atei. Marile precepte ale comunismului sunt de inspira?ie cre?tin?. Victoria comunismului nu e altceva decât împ?mântenirea eticii cre?tine. ?i implicit a celei zalmoxiene...
- ?i cu revolu?ia mondial? cum r?mâne? Ce facem cu proletariatul, cu lupta de clas?? Nu-i mai stârpim pe exploatatori?
- În func?ie de tacticile de moment, putem inventa tot feluri de „opium-uri” pentru popor. Românii n-au fost un popor de proletari. Mo?neni, r?ze?i… Au fost st?pâni pe pâmântul lor ?i la ei acas?. Proletarii sunt ni?te sclavi, iar neamul nostru nu a cunoscut sclavia. O vreme, ni?te venetici – ?iganii au fost robi… Poate ei au fost singurii proletari. S? fim sinceri cu noi… În Ardeal ??ranul avea p?mântul în folosin??. Nu conteaz? dac? de la grof ori de la împ?rat. Pl?tea zeciuiala ?i îl de?inea, din tat?-n fiu, ca ?i cum era al lui. Nu pentru industria noastr?, de tip me?te?ug?resc, care nu exploata for?? de munc? str?in? a scris Marx “Capitalul” ?i a fost inventat comunismul. Despre ce lupt? de clas? se poate vorbi în istoria noastr?? Nu vede?i câte probleme avem cu istoria asta a mi?c?rii muncitore?ti? Câteva revolte spontane… Marile b?t?lii au fost pentru ap?rarea ??rii ?i a identit??ii na?ionale!
- V?d c? e?ti de acord cu ce spune Engels despre români…
- Acel citat prin care ne face fanatici contrarevolu?ionari? Unde spune c? existen?a noastr? e un protest în fa?a revolu?iei mondiale…
- Da, da… ?i c? noi, românii, nu avem destin istoric ?i c? trebuie s? disp?rem… C? extirparea na?ionalismului nostru ar fi un pas înainte. Un pas pe care, din p?cate ori poate din fericire… Viitorul va ar?ta cum stau lucrurile… nu prea îl putem face.
- Mi se pare c? partidul nostru a clarificat problema prin atitudinea tran?ant? fa?? de interna?ionalism… ?i cu neamestecul în treburile interne ale fiec?rui stat.
- Într-adev?r, o treab? bun?… Socialismul e victorios pe planet? în m?sura în care fiecare îl construie?te corect la el acas?, f?r? a-i afecta pe al?ii. Nu prin export de revolu?ie vom ferici lumea! Dar cu asta ne-am atras atâtea neprietenii…
- Pot s? îi în?eleg pe Engels ?i în general antiromânismul unora dintre “tovar??ii” no?tri… Un român l-a ucis în duel pe Lasalle, bunul s?u prieten.
- Nu mai spune… Nu ?tiam!
- ?i chiar are dreptate. Românii sunt un popor a?ezat, rezultatul unor decant?ri istorice. Prin înainta?ii s?i, o civiliza?ie multimilenar?. Un neam care ?i-a selectat, conservat ?i tezaurizat valorile. Poate ultimii b??tina?i ai Europei! Un neam vechi, dar nu învechit pentru c? el s-a primenit mereu, p?strându-?i fondul ancestral prin traco-dacitate. Schimbarea violent? nu e în firea lor. Prea multa violen?? de care au avut parte i-a în?elep?it ?i i-a f?cut cump?ta?i, echilibra?i, toleran?i. Ei se manifest?, mai degrab?, conservator decât revolu?ionar.
- Nu pot s? ne ierte c? Iancu ?i ardelenii au pus serios um?rul la falimentul revolu?iei maghiare, care avea un ?el deloc revolu?ionar prin f?urirea Ungariei Mari pe p?mânturile altora ?i în cadrul c?reia românii slovacii sârbii, croa?ii ar fi disp?rut ca na?iune.
- Mai e ?i treaba aia cu g?rzile lui Maniu care au salvat Viena de revolu?ionarii lui Bella Kun, iar soldatul român, ag??ându-?i opincile de parlamentul din Budapesta, l-au împiedicat s? se uneasc?, peste Transilvania, cu sovietele lui Lenin…
- Nu vezi câte dificult??i întâmpin?m când trebuie s? scriem despre Marea Revolu?ie din Octombrie… S? nu deranj?m, aproape c? nu ?tim cum s? mai a?ez?m cuvintele pentru a explica prezen?a românilor al?turi de g?rzile albe… Despre mi?carea legionar? ce s? mai spun!
- Acum, afirma?ia lui Engels ne creaz? un disconfort serios… Nici nu prea mai ?tim pe unde s? pitim citatul acela. Dar, poate, c? ne-a deschis ochii ?i mai mari… Nu am virtu?i profetice, dar, peste ani ?i ani, b?ie?ii de la Centrul de studii ?i cercet?ri de istorie ?i teorie militar? vor pune citatul respectiv pe prima copert? a Tratatului de istorie militar?…
- Ne-am îndep?rtat, îns?, de ce spuneai... De preluarea zalmoxianismului!
- Eu am încercat s?-mi g?sesc o explica?ie pentru tr?darea de c?tre marea preo?ime a lui Burebista, Decebal ?i a altora. Sarmisegetuza era un centru planetar de iradiere spiritual?. Zalmoxianismul era în?elepciunea cea mai înalt? a vremii, de la care se ad?pau toate neamurile. Cea care te înv??a nemurirea! Misiunea poporului carpatin era s? vegheze la puritatea acestei în?elepciuni ?i la propagarea ei, mai ales în rândurile celor cu min?ile întunecate, care se r?zboiau pentru putere ?i teritorii, f?urind regate ?i împ?r??ii.
Probabil, multe mii de ani turma p?mântean? avusese un singur p?stor – pe Zalmoxe, adic? Via?a. Cei orbi?i de setea de putere se puneau în slujba mor?ii… Marii preo?i erau preocupa?i de aceast? dec?dere spiritual? a omenirii. Ap?reau prea multe oi r?t?cite… Culmea e c? acest morb al construirii de cet??i p?mântene, ce îi separau ?i opuneau pe oameni unii altora, îi învr?jbeau, dar mai ales îi îndep?rta de zeu începea s? p?trund? ?i în Geto-Dacia. Împ?r??ia spiritual? unic? a lui Zalmoxe era subminat? de apari?ia forma?iunilor politico-militare. Marii preo?i încercau s? înfrâneze ?i s? întârzie aceast? descompunere spiritual?. Prin marea st?pânire a lui Burebista ?i regatul lui Decebal, întunecimea ?i moartea începea s? se suprapun? peste lumin? chiar în centrul sacru, riscând s? nu se mai vad? Kogaionul. Cucerirea Daciei de c?tre romani e blestemul pentru neputin?a veghetorilor zalmoxianismului de a se lupta cu întunericul, de a ap?ra via?a.
- Interesant… Marii preo?i p?r?sesc sanctuarul ?i se r?spândesc în lume s? lumineze ca licuricii în întuneric. În jurul lor apar ocultele ?i misteriile din care se nasc marile religii – ilumin?ri în civitas terra.
- Exact… ?i ecumenizarea e procesualitatea de unificare a acestor ilumin?ri peste întuneric. Adic?, respiritualizarea planetei ?i întoarcerea zalmoxianismului, îmbr?cat în haine noi, dup? aceast? victorie asupra întunericului, la Sarmisegetuza. Triumful vie?ii asupra mor?ii… ?i acest proces e drumul pe care înv???m s? învingem moartea ?i s? devenim nemuritori. La fel ca geto-dacii de odinioar?!
- Grozav… ?i acestei Sarmisegetuze unii îi spun Noul Ierusalim, a?a cum odinioar? îi spuneau Micul Paris. Îmi place… z?u c?-mi place!
- Cam la fel zice, cu alte cuvinte ?i înv??atul acela indian care ne-a vizitat ?ara prin anii ’30.
- Dar… Atunci trebuie s?-l preg?tim pentru destinul s?u. Ia s? vedem ce putem face! Alo… Sunt generalul Ilie Ceau?escu! Planifica?i-mi, v? rog, pentru mâine, o întâlnire la cabinetul comandantului suprem! E o problem? urgent? de securitate na?ional?… „