proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Adoris ?i Kromia (21)


Demult, tare demult, într-o cetate semea?? ad?postit? între meterezele mun?ilor Taurus, domnea peste ?ara Lycaoniei un rege inimos ?i viteaz. Supu?ii acestuia tr?iau cu demnitate, îndeplinind treburile lor zilnice, ?tiind îns? s? sar? în ap?rarea ??rii lor ori de câte ori vreun du?man îi înc?lca hotarele.

Dar mai presus decât faima regelui viteaz al acestei ??ri se r?spândi faima frumuse?ii f?r? de seam?n a ficei sale, Ariadna, veste ce d?du ocol lumii, iar o mul?ime de regi ?i prin?i au c?utat s?-i intre în voie regelui, n?d?jduind s? aib? prilejul de-a o vedea pe mândra lui fiic?.

Ariadna, spirit însufle?it, plin? de demnitate ?i rafinament, a c?rei inim? ?i gând erau f?r? încetare preocupate de sublima str?duin?? de cunoa?tere a tot ce era frumos, asculta cu entuziasm legendele de vitejie ale trecutului, admira misterioasele bol?i ale cerului albastru de var? ?i se str?duia s? în?eleag? rostul stelelor pe bolta cerului de noapte, acele stele care aveau darul s? prezic? soarta oamenilor.

Tân?ra fat? de rege, f?r? seam?n de frumoas?, ml?dioas?, cu ochii alba?tri ?i lumino?i în care se reflectau ca un mister culmile mun?ilor împodobi?i de cedri ori piscurile înz?pezite, era surâz?toare ?i romantic?. Inima ei curat? tres?rea de sim??minte înalte. Ochii ei mari contemplau cu încântare ?i fericire pl?cutele împrejurimi din jurul cet??ii. Ie?ea cu dragoste în întâmpinarea tat?lui ei, îmbr??i?ându-l cu drag ori de câte ori vrednicul rege se întorcea între zidurile cet??ii!

În zilele senine de var?, când vântul str?in aducea o boare necunoscut? din ?inuturi îndep?rtate chipul romanticei fiice de rege devenea înnobilat de doruri nostalgice, reflectând la perfec?iunea spiritului ?i la acele nenum?rate c?i ale viitorului, dintre care doar una avea menirea s? devin? realitate.

Nu împlinise frumoasa fiic? a regelui Lycaoniei nici ?aisprezece prim?veri când soarta se gr?bi s? schimbe cu totul felul de via?? al acestui frumos trandafir ce înc? nu p?r?sise gândurile copil?riei ?i care se sim?ea atât de bine ?i de duios ocrotit? în cetatea tat?lui ei.

Regele Lycaoniei afl?, cu adânc? nelini?te ?i întristare, c? regatul s?u, în partea de miaz?zi a hotarelor, deveni vecin cu hotarele regelui Agatos, cel care domnea în cetatea Atalya ?i care, în scurt timp, cuceri toate ?inuturile ce desp?r?eau cele dou? ??ri. În acele vremuri regele Agatos era un tân?r ambi?ios, un r?zboinic aprig, dornic de cuceriri ?i m?rire. De aceea regele Lycaoniei î?i preg?ti ?ara temeinic pentru ap?rare.

Au început astfel r?zboaie crâncene ?i de lung? durat? între cele dou? ??ri. Regele Agatos a repurtat câteva victorii importante, dar regele din mun?ii Taurus î?i ap?ra înc? cu dârzenie ?ara.

În aceste vremuri, în numeroase temple ?i oracole începuser? s? se fac? proorociri sumbre asupra viitorului acelor ??ri?oare dezbinate din Asia Mic?. Întrucât dinspre r?s?rit erau semne certe ale cre?terii f?r? seam?n a puterii per?ilor, mul?i în?elep?i din cetatea greceasc? Milet au g?sit de cuviin?? c? luptele dintre o?tile Lycaoniei ?i ale Atalyei trebuiau s? înceteze.

G?sind dezlegare în aceast? privin?? ?i ?tiind c? regele Agatos nu era însurat, iar Ariadna, fiica regelui Lycaoniei, era neîntrecut? în frumuse?e, în?elep?ii din Milet au transmis sugestia s? fie trimi?i pe?itori spre ?ara Lycaoniei, din partea regelui Agatos.

Când solii sosir? în cetatea dintre crestele mun?ilor Taurus, regele Lycaoniei g?si propunerea întemeiat? ?i în?eleapt?. Ea promitea o pace statornic? între dou? regate vecine. Urma doar s? vad? dac? fiica sa va voi s? dea curs solicit?rii.

Aceast? veste a tulburat nespus de mult gândurile copil?re?ti ale Ariadnei. Pentru ea vestea suna cumplit. Cum s? se m?rite cu un rege care era du?manul tat?lui ei? Cum s? plece din cetatea care-i era atât de drag?? Datorit? st?ruin?elor p?rin?ilor ei care i-au descris în detaliu perspectivele luminoase care veneau dinspre viitor, frumoasa Ariadna a acceptat în cele din urm? s? urmeze sfatul acestora, pentru a nu mai fi o piedic? în calea p?cii ce urma s? se instaureze între cele dou? ??rii vecine.

Astfel c?, într-o bun? zi alaiul prin?esei Lycaoniei s-a apropiat de cetatea Atalyei dimpreun? cu zestrea ?i darurile cuvenite. Înainte de a intra în cetate alaiul a fost întâmpinat de un grup numeros de c?l?re?i avânta?i care alergau în fa?a unui cupeu somptuos care oglindea bog??ie ?i str?lucire. A?a încât, când au ajuns fa?? în fa??, cele dou? alaiuri s-au oprit ?i din ele s-au desprins ca s? se întâlneasc? cei doi miri, prin?esa Lycaoniei ?i regele Atalyei.

Tân?ra fat?, pe a c?rei chip înc? se deslu?eau urme de lacrimi ?i de suspin, v?zându-l pe viitorul ei so?, se lini?ti. Contrar renumelui acestuia de r?zboinic nemilos, tân?rul rege Agatos avea o figur? prietenoas?, era elegant, distins ?i rafinat în comportament.

Curând, larma din noua cetate, mul?imea de oameni de pe str?zi, apoi preg?tirile ?i fastul zilelor de nunt?, au luat-o pe biata fat? prea repede, încât nu a mai avut timp s? se gândeasc? decât la zilele care urmau, nu ?i la cele din trecut.

Abia dup? ce au trecut toate evenimentele importante avu timp s? se mai gândeasc? ?i la sufletul ei. Trecuser? ?ase luni de la sosirea ei în Atalya ?i totul i se p?rea trist ?i str?in. Peisajele îi p?reau reci ?i neînsemnate, în compara?ie cu cele cu care fusese obi?nuit? în copil?rie. Zidurile cet??ii p?reau vechi ?i d?r?p?nate. Casele, de?i erau mari, n-aveau nici pe departe armonia caselor de la munte. Chiar ?i curtea regelui, pavilioanele o?tilor, îns??i palatul regal, i se p?reau lipsite de farmec. Colinele din jurul cet??ii, frumoase întrucâtva, n-aveau nici pe departe grandoarea mun?ilor încununa?i de piscuri înz?pezite ?i stânci seme?e.

Ap?ruse totu?i în via?a ei o schimbare, un decor nou: marea! Privit? de pe colinele mai înalte, acea mi?care adormitoare a valurilor ce se sp?rgeau necontenit de ??rm, era un peisaj nou pentru închipuirea ei, care venea ca o alinare a suferin?ei, ca o isp??ire înceat? a unei soarte ostile ?i neîndur?toare.

Regele Agatos nu putea s? nu observe suferin?a ascuns? de pe chipul frumoasei sale so?ii. Fire grijulie, prietenoas?, el încerca s? fac? orice pentru a proteja lini?tea acesteia. Tân?ra Ariadna vedea str?duin?ele so?ului ei de-a o înveseli, de a-i reda gândurile fericite de odinioar?. ?i uneori reu?ea s? se împace cu credin?a ?i cu preocup?rile cet??ii în care locuia.

Nu se ?tie dac? inten?ionat sau nu regele Agatos ceru odat? p?rerea so?iei sale cu privire la locul cel mai potrivit în care s? înal?e un templu în cetatea Atalya, ?ar? în care nu erau, dup? p?rerea lui, destule temple. Locul trebuia ales cât mai aproape de malul m?rii, dar la o oarecare în?l?ime, cât mai potrivit?.

Mirat? de aceast? bun?voin?? a regelui de a o consulta, regina Ariadna, dup? o lung? chibzuin??, se hot?rî s?-?i spun? p?rerea. Mintea ei î?i g?sise deja o preocupare ?i era fericit?. C?uta locul cel mai potrivit pentru zidirea templului. A?a c?, a început prin a colinda toate colinele, analizînd priveli?tile, urm?rind întinderile m?rii ?i ascultând vuietul valurilor, dar ?i fo?netul vântului în ramurile copacilor. Dup? câteva zile, reu?i s? se hot?rasc? ?i-i comunic? regelui alegerea ei.

Iar regele i-a dat perfect? dreptate. Locul ales p?rea cel mai potrivit pentru în?l?area templului, iar Agatos a fost nespus de mul?umit de priceperea so?iei sale.

Încurajat? de aceast? isprav? regina începu s? se simt? înfl?c?rat? de planurile so?ului ei. Regele î?i fr?mânta deseori mintea, închipuindu-?i cum ar putea fi zidit un templu f?r? seam?n de frumos. Nu era înc? prea priceput în zidirea de temple, el care, mai degrab? se pricepea la instruirea o?tilor ?i la dusul r?zboaielor decât la construc?ii pa?nice.

Regina Ariadna a fost aceea a c?rei minte ?i sim?ire l-a ajutat pe rege s?-?i duc? visurile la bun sfâr?it. Gândurile ei erau tezaur de închipuiri pline de frumuse?e, rafinament, amploare ?i puritate. Acestea deveneau apoi coloane ?i capiteluri ale templului ridicat ?i, mai ales, fresce ?i decoruri încânt?toare din interior.

Devenind ea îns??i fericit? ?i mul?umit? de realiz?rile care reflectau fidel imagina?ia ei, începu s?-l sf?tuiasc? pe rege s? zideasc? ?i alte temple, care mai de care mai somptuoase ?i mai luminoase. A?a s-au n?scut templele închinate zeului Poseidon ?i lui Apollo, devenind la acea vreme adev?rate capodopere ale artei ?i cutezan?ei omene?ti.

?i el uimit ?i însufle?it de succesele repurtate într-un domeniu în care nu se credea de folos, suveranul Atalyei, având al?turi spiritul so?iei sale, trecu la rezidirea cet??ii sale. Rând pe rând, zidurile întinerir?, în?l?ându-se zvelte, aleile se l?rgir? umplându-se de flori, palatele regale fuseser? reconstruite din temelii, încât acum cetatea str?lucea de elegan?? ?i armonie, str?juit? de minunatele priveli?ti naturale din jur.

Odat? cu trecerea anilor frumoasa fat? din cetatea regelui Lycaoniei a devenit o regin? fericit? în ora?ul pe care-l recl?dea dup? închipuirea ei, dar ?i faimoas?. În tot acest timp Ariadna deveni ?i mam? a mai multor fete dr?g?la?e pe care regele Agatos le îndr?gea nespus de mult, de?i regreta enorm în sinea lui c? nu avea nici m?car un singur b?iat.

Printre cele trei fete pe care regina Ariadna le adusese pe lume ca daruri nespus de pre?ioase so?ului ei, era ?i una neînchipuit de frumoas?, pe care au numit-o Kromia ?i care, încetul cu încetul, a pus st?pânire pe toat? dragostea reginei ?i a regelui.

Kromia, de o frumuse?e de excep?ie, deveni repede agreat? în toat? cetatea. Regina începu s?-?i depun? tot interesul în educarea ei cât mai aleas?. Contrar obiceiului acelor timpuri, regina î?i deprinse fetele s? scrie ?i s? citeasc?. Pentru educarea fiicelor sale, regina l-a convins pe suveran s? zideasc? înc? un templu, care s? fie închinat zei?ei Afrodita, zei?a frumuse?ii ?i a dragostei, în care s? se desf??oare preg?tirile ?i spectacolele de teatru ?i poezie.

Înc? era o copil? când, într-o bun? zi, mama ei i-a descoperit talentul de actri??. Kromia reu?ea s? interpreteze ideal diferite roluri pe care le juca pe scen?. Era spontan? în tot ce f?cea, manifesta mult entuziasm ?i pricepere în rolurile pe care le juca, încât mul?i autori renumi?i de drame veneau s? o vad? jucând ?i erau inspira?i apoi s? creeze noi piese, scrise special pentru a fi interpretate de tân?ra prin?es?.

?i regele Agatos era tare încântat de talentul copilei sale. Dintr-o fire r?zboinic? ?i ambi?ioas? cum era ?tiut, a devenit generos, bun ocrotitor al artelor, având o dorin?? nestr?mutat? de a construi lucruri noi, de a se întrece pe sine însu?i. O?tile sale nu se mai luptau acum decât pentru p?strarea ne?tirbit? a grani?elor ??rii ?i nu mai înc?lcau f?r? temei ?inuturile regilor vecini. Iar ace?tia îl respectau pentru c? tr?iau cu to?ii în pace ?i în?elegere.

(va urma)