Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

America panglicilor cenu?ii, un vis... românesc (1)*

de Doru Ciucescu

Constantin Brâncu?i în America,
toamna anului 1926, la vama din New York,
"Pas?re în v?zduh", din 1926,
evaluat? la… 60 de cen?i,
considerat?… "ustensil? de buc?t?rie",
în prezent la Muzeul de Art? din Seattle,
Muzeul de Art? Modern? din New York
cu… 11 sculpturi, printre care… dou?
"Pas?re în v?zduh", din 1928 ?i din 1941,
Muzeul Regional de Art? din Los Angeles
cu… dou? "Pas?re în v?zduh",
a doua din 1926 ?i prima din 1927,
Muzeul ?i Gr?dina de Sculptur? Hirshhorn
din Washington cu "Muz? dormind",
Muzeul de Art? din Philadelphia
cu "Torsul unui tân?r",
7 martie 1952, culturnici în num?r de… 14,
printre care Mihail Sadoveanu ?i Geo Bogza,
au respins mo?tenirea… gratuit?, constituit?
din… 200 de lucr?ri ?i… atelierul din Paris,
f?cut? României de Constantin Brâncu?i,
un… "reprezentant al burgheziei decadente"

În peregrin?rile mele prin Statele Unite ale Americii am sim?it o singur? prezen?? spiritual? româneasc?, Constantin Brâncu?i, n?scut pe 19 februarie 1876, la Hobi?a, decedat pe 16 martie 1957, la Paris, plecat pe jos în Fran?a, unde ?i-a continuat studiile în arte frumoase ?i a ajuns celebru pe toate meridianele globului.
El a sosit pentru prima oar? în Statele Unite ale Americii pe 12 martie 1914, cu ocazia deschiderii unei expozi?ii personale la Galeria "Photo Secession", din New York, unde a reu?it s? vând? lucr?ri în valoare de 10.000 de dolari, o sum? enorm? în acele vremuri, echivalent? cu aproximativ 240.000 de dolari în zilele noastre. Atunci, lucr?rile de art? erau v?muite cu 40 de procente, a?a c? statul american i-a impus o tax? de 4.000 de dolari.
Ulterior, începând din 1922, legisla?ia american? s-a schimbat ?i operele de art? au fost exceptate de taxe vamale. Dar, în toamna anului 1926, Edward Steichen a sosit la New York cu prima variant? a sculpturii "Pas?re în v?zduh" (n.a. de-a lungul timpului au fost realizate 15 sculpturi "Pas?re în v?zduh"), pe care o cump?rase de la Constantin Brâncu?i. Atunci vame?ii au considerat lucrarea drept "ustensil? de buc?t?rie" ?i au evaluat-o la… 60 de cen?i, aplicând ?i taxa vamal? de 40 de procente. Pu?in mai înainte, Marcel Duchamp sosise tot la New York cu 20 de sculpturi ale lui Constantin Brâncu?i, pentru a fi expuse la expozi?ii cu vânzare, organizate la New York ?i Chicago. La fel, vame?ii au fost intriga?i de o alt? variant? a sculpturii "Pas?re în v?zduh", pe care nu au considerat-o oper? de art? ?i au v?muit-o. Nici celelalte lucr?ri nu au avut o soart? mai bun?.
În consecin??, pe 21 octombrie 1927 a început un proces la New York, în care Constantin Brâncu?i a cerut anularea taxei vamale pentru operele sale, deoarece ele sunt opere de art?. Sculptorul român a fost sus?inut de numeroase personalit??i culturale, printre care expertul în art? Jacob Epstein, fotograful Edward Steichen, sculptorul Marcel Duchamp, poetul Ezra Pound ?i scriitorul Henri-Pierre Roché. În timpul procesului, "Pas?re în v?zduh" a fost expus? ca prob?, iar judec?torul a pus tuturor reclaman?ilor prezen?i (n.a. Constantin Brâncu?i nu a asistat la proces) întrebarea: "Dac? a?i fi v?zut-o în p?dure, v-a?i fi gândit c? este vorba de o pas?re?" Procesul a fost câ?tigat de Constantin Brâncu?i, iar sculptura "Pas?re în v?zduh", adus? de Edward Steichen în Statele Unite ale Americii, este expus? în prezent la Muzeul de Art? din Seattle.
Eu nu am avut ocazia s? ajung la Seattle, dar, când am ajuns prima oar? la New York, în aprile 1999, programul meu a inclus ?i vizitarea Muzeului de Art? Modern?, unde am v?zut o sal? destinat? exclusiv lui Constantin Brâncu?i, cu urm?toarele sculpturi: 1. "Pas?rea m?iastr?", din marmur?, din 1912; 2. "Mademoiselle Pogany", din bronz, din 1913 (n.a. dup? "Mademoiselle Pogany", din marmur?, din 1912); 3. "Coloana infinitului", din lemn de stejar, din 1918; 4. "Noul n?scut", din bronz, din 1920 (n.a. dup? "Noul n?scut", din marmur?, din 1915); 5. "Socrate", din lemn de stejar, din 1922; 6. "Coco?ul", din lemn de cire?, din 1924; 7. "Pas?re tân?r?", din bronz, din 1928; 8. "Pas?re în v?zduh", din bronz, din 1928; 9. "Pe?te", din marmur?, din 1930; 10. "Negresa blond?", din bronz, din 1933 (n.a. dup? "Negresa blond?", din marmur?, din 1928); 11. "Pas?re în v?zduh", din bronz, din 1941.
Tot a?a, am admirat sculpturile "Muz? dormind" (n.a. de-a lungul timpului au fost realizate ?apte sculpturi "Muz? dormind"), din bronz, din 1910, expus? la Muzeul ?i Gr?dina de Sculptur? Hirshhorn din Washington, ?i "Torsul unui tân?r", din lemn de ar?ar, din 1917, expus? la Muzeul de Art? din Philadelphia.
Deosebit de interesant mi se pare faptul c? în cartea "America ogarului cenu?iu" (Editura Cartea Româneasc?, 1977, autor Romulus Rusan), de 373 de pagini, în cele 12 rânduri dedicate lui Constantin Brâncu?i, sunt men?ionate doar opt lucr?ri expuse la Muzeului de Art? Modern? din New York, citez: "Cele opt lucr?ri («Pas?rea m?iastr?», «Mademoiselle Pogany»", «Noul n?scut», «Socrate», «Coco?ul», «Pas?rea în spa?iu», «Pe?tele», «Negresa alb?») arat? în ansamblu extraordinar de unitare (…)".
Rezult? c?, din 1974 pân? în 1999, Muzeului de Art? Modern? din New York a mai cump?rat trei lucr?ri ale lui Constantin Brâncu?i.
Lucr?rile lui Constantin Brâncu?i, cu cet??enie francez? acordat? tocmai pe 13 iunie 1952, s-au vândut ?i se vând cu sume de ordinul milioanelor de dolari. Semnificativ mi se pare apelul din luna mai 2016, al premierului Dacian Julien Ciolo?, adresat românilor: "Da?i un leu pentru «Cumin?enia p?mântului»!" Pentru cump?rarea de la proprietari a acestei sculpturi, cu scopul de a intra în patrimoniul statului, guvernul a alocat 5.000.000 de euro, restul pân? la 11.000.000 de euro r?mânând s? fie ob?inut prin dona?ii de la popula?ie.
Iat? c? acum trebuie s? pl?tim, ceea ce în perioda dictaturii proletariatului, aliat cu ??r?nimea muncitoare ni s-a oferit gratis! Mai precis, pe 7 martie 1952, culturnici în num?r de… 14, printre care Mihail Sadoveanu, Geo Bogza, George C?linescu (n.a n?scut Gheorghe Vi?an), Iorgu Iordan, Ion Jalea, Dumitru S. Panaitescu-Perpessicius (n.a. n?scut Dumitru Panait), au respins mo?tenirea… gratuit?, constituit? din… 200 de lucr?ri ?i… atelierul din Paris, f?cut? României de Constantin Brâncu?i, deoarece el a fost considerat un… "reprezentant al burgheziei decadente".
Nimic nou sub soare! Cu rarele excep?ii, care nu fac decât s? confirme regula, culturnicii dejisto-ceau?i?ti, pe de o parte, fe?uitorii de??n?a?i ai comunismului, pe de alt? parte, cu o mânie proletar? caracteristic?, au ?tiut, ?tiu ?i vor ?ti s? r??luiasc? reprezentan?i ai spiritualit??ii române?ti pe criterii… c? este burghez decadent… c? este anticomunist… c? este… c? nu este…

Doru Ciucescu

* Din volumul în lucru "America panglicilor cenu?ii, un vis... românesc"

Doru Ciucescu (dorarab) | Scriitori Români

motto: Instruie?te ?i delecteaz?! Instruct and delight!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro