proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Amantul domnului pre?edinte

ROMAN EROTICO-PSIHOLOGIC


NOTA AUTORULUI

Ceea ce urmeaz? este o oper? de fic?iune. Toate personajele importante sunt imaginare. Fiindc? ac?iunea este plasat? pe fundalul istoric al zilelor noastre, cititorul s ar putea s? recunoasc? unele personalit??i care au jucat un rol important în ultimii ani. Speran?a mea este c? nici una dintre aceste personalit??i n a fost pus? într o lumin? neconform? realit??ii.



*

„ Scriitorul nu are organe de sim?, nici senza?ii, nici percep?ii, nu are nimic. E un fel de corp gol. Un corp nociv ?i nediferen?iat. Dar omul care nu vede nimic, nu simte nimic, nu în?elege nimic, ce activitate poate desf??ura? Cred c? acel care se afl? într- lui o musc?, nu reac?ioneaz?. Dar de îndat? ce, într-un col? al pânzei lui, câteva fire încep s? vibreze, iat? corpul s?u mare pornind s? se mi?te. N-are percep?ii, nu are senza?ii. R?spunde la semnale, asta-i tot. La fel ?i scriitorul. Ţese ?i el o pânz? – opera lui, r?spunzând la vibra?iile acesteia ?i continuând, simultan, s? ?eas?.
P?ianjen-nebun, povestitor-nebun care nu în?elege nimic, nu se intereseaz? o asemenea stare nu poate decât s? r?spund? la semne, la semnale. Cu alte cuvinte, scriitorul este un p?ianjen. Un p?ianjen nu e bun la nimic, nu în?elege nimic, po?i pune sub ochii de nimic, decât de acea mic? vibra?ie, acolo, în fund.”
Gilles Deleuze – Proust et les signes
*
Dogonii, un trib m?runt pierdut în imensitatea Africii, ?tiau despre steaua Sirius cu mult înainte ca astronomii Europei s? o descopere în anul 1862. ?i mai credeau ei c? universul se învârte într-o spirala conica si a fost creat pornind de la un sâmbure central, prin vocea lui Amma, zeul suprem pentru c? la fel ca la fel cum sus?in ?i alte religii la început a fost cuvântul, nu-i a?a? ?i mai erau convin?i Dogonii c? Amma, zeul lor suprem, creeaz? pentru fiecare om un bogolan, cuvânt complex ce înseamn? atât ?es?tur? dar ?i n?molul magic în care se ?ineau la fermentat fibrele folosite la împletitul ?es?turii. Bologanul fiec?rui om era ?esut de zeu din fibre magice, invizibile ?i îl înso?ea pe om toat? via?a. În func?ie de ursita fiec?ruia sau în func?ie de modul în care se comporta în via??, bologanul putea s? se p?streze curat sau putea s? capete un bolog-nar, un nod ivit în ?es?tura fin? a zeului. Cel mai aproape de sensul cuvântului ar fi punct nodal ?i era de obicei o surs? de mari necazuri în via?a cui avea nenorocul s? aib? a?a ceva. Numai un om deosebit de înzestrat ar putea s? ocoleasc? efectele nefaste ale unui bolog-nar. Cei mai neferici?i dintre oameni au o mul?ime de puncte nodale pe pânza lor ?i atunci întreaga lor via?? se transform? într-un calvar.





CAPITOLUL 1


Mixata ?i-a întâlnit primul bolog-nar pe când era în clasa a unsprezecea la un liceu economic, când în numai câteva clipe toat? via?a ei a fost dat? peste cap. Pe 8 martie mai precis pe la ora unsprezece ?i un sfert. Dintre to?i cei de care va fi vorba aici numai ea ar fi avut vârsta ?i poate discern?mântul s? îl ocoleasc?. Auzise bineîn?eles ca toate celelalte eleve de Ungureanu ?i ar fi putut foarte bine s? se întoarc? din drum când l-a v?zut în cap?tul str?zii dar sentimentul acela de inviolabilitate al adolescen?ilor pe care se grefase un fel de teribilism: „mie nu mi se poate întâmpla a?a ceva!” a f?cut-o s? mearg? înainte s?-?i întâlneasc? bolog-nar-ul ei. De pe atunci avea o convingere intim? a superiorit??ii ei fa?? de celelalte eleve fapt care nu o f?cea foarte iubit? de ele.
Nu o chema de fapt Mixata dar toate colegele ei îi spuneau a?a din pricin? c? prenumele ei începea cu M ?i avea picioarele în X. Porecla avea s? o urm?reasc? toat? via?a ?i nimic din ce a încercat nu a reu?it s? o scape nici de picioarele strâmbe ?i nici de porecl?. Un timp colegele au încercat s?-i spun? „Buha” pornind de la fa?a ei asimetric? ?i pu?in umflat? ca ?i de la obiceiul ei de a se uita ca g?ina în vreascuri atunci când asculta ceva cu aten?ie. Mixata a câ?tigat pan? la urm? poate din cauza ambivalen?ei cuvântului sau din alt motiv obscur specific adolescen?ei. Oricum a prins atât de bine încât ?i unii profesori au ajuns s? o strige a?a spre disperarea ei ascuns?.
În acel 8 martie fatidic cum toate profesoarele au plecat înainte de prânz s? serbeze la un restaurant Ziua Femeii au primit liber ?i elevii care s-au împr??tiat ca potârnichile pe str?zile însorite ale ora?ului. Dac? ar fi plecat cu ele la o cafea la vreuna din cofet?riile din preajma liceului poate c? nu s-ar fi întâmplat nimic dar ea a sim?it nevoia s? se izoleze ca de obicei ?i a pornit-o singur? pe o str?du?? dosnic? ?i m?rginit? de case vechi ?i ici, colo de copaci ascun?i printre ele ?i care se preg?teau s? înmugureasc?. Se sim?ea exclus? dintre fetele de aceea?i vârst? din o mie ?i unul de motive ?i de câte ori avea ocazia prefera s? fie singur? cu gândurile ei exact ca în frumoasa zi de martie în care l-a întâlnit pe Ungureanu.
Ungureanu era un exbi?ionist notoriu în ora? care sc?pase cumva de mâna mili?iei de?i erau destul reclama?ii pe seama lui. Poate îl ajuta la asta ?i faptul c? era între un om între dou? vârste, având o figur? serioas? ?i impun?toare care l-a scutit un timp de multe necazuri pentru c? nimeni nu î?i putea închipui c? un asemenea b?rbat bine ar putea avea asemenea apuc?turi. Era ?i extrem de manierat astfel c? dup? ce desf?cea pardesiul ?i î?i ar?ta pentru o clip? în întreaga splendoare b?rb??ia tinerei fete, î?i încheia haina la loc cu o mi?care calm? ?i saluta apoi ridicând cu o mi?care politicoas? p?l?ria înainte de se dep?rta lini?tit încât biata elev? r?mânea înm?rmurit? privind lung în urma lui ?i convins? fiind de cele mai multe ori c? totul nu fusese decât o n?lucirea a min?ii ei.
Prefera Liceul Economic ?i împrejurimile lui în primul rând pentru c? era situat spre margine ora?ului iar în al doilea rând pentru c? majoritatea elevilor erau… eleve. Se pare c? pe Mixata o întâlnise cu totul întâmpl?tor. Oricum era deja exasperat pentru c? într-o zi obi?nuit? de ?coal? pân? la ora 11 î?i putea ar?ta penisul erect la cel pu?in dou?, trei fete care chiuleau pe str?zile din jurul liceului dar, în ziua aceea, din pricina festivit??ilor prilejuite de opt martie nu întâlnise înc? pe nimeni ?i se sim?ea tensionat. Când o v?zu în cap?tul str?zii pe Mixata, strâmb? pu?in din nas v?zându-i genunchii lipi?i ?i labele picioarele dep?rtate dar a?tepta de prea mult? vreme ca s? mai fac? nazuri. Avea buzunarele de la pardesiu t?iate ?i din când în când î?i mai mângâia penisul erect ca s?-l men?in? în form? pentru o eventual? întâlnire. Deja durase prea mult ?i de vreo dou? ori a trebuit s? se opreasc? sim?ind c? se apropie o ejaculare de zile mari a?a c? atunci când Mixata ajunse lâng? el se post? în fa?a ei cu obi?nuitul lui zâmbet politicos. Privind scurt în jur ?i v?zând strada pustie zâmbetul i se l?rgi ?i mai mult ?i întreb?:
— Stimat? domni?oar?, a?i putea v? rog s? îmi spune?i cum s? ajung pe strada Carierei?
Biata Mixata r?mase n?ucit? o clip? pentru c? se aflau chiar pe strada Carierei. Nu ?tia c? asta era o tactic? veche pe care o folosea Ungureanu: întotdeauna întreba de strada pe care se aflau deja, apoi profitând de încurc?tura fetei se desf?cea la pardesiu.
În timp ce Mixata încerca încurcat? s? îl l?mureasc? cumva pe b?rbatul politicos din fa?a ei c? se afla exact acolo unde trebuie a v?zut cum zâmbetul politicos se ?terge de pe fa?a omului ?i este înlocuit cu un rictus ce sem?na mai degrab? a rânjet. Apoi b?rbatul se desf?cu la pardesiu cu o mi?care brusc? ?i în fa?a bietei fete a ap?rut cel mai mare penis din lume, dup? cum credea ea. Cel pu?in a?a i se p?ru ei ?i chiar mul?i ani mai târziu dup? ce v?zuse ?i pip?ise nenum?rate penisuri tot avea impresia c? acela era cel mai mare dintre toate. R?m?sese blocat? cu privirea pe membrul imens al omului ?i ochii i se m?rir? iar respira?ia i se acceler? pentru c? mintea ei nu putea concepe c? a?a ceva i se putea întâmpla chiar ei. Ar fi vrut s? strige, ar fi vrut s? alerge, dar în loc de asta r?m?sese acolo împietrit? sim?ind cum obrajii îi iau foc iar gura i se deschide involuntar dup? aer. Ungureanu nu mai întâlnise înc? o asemenea manifestare la nici una din fetele de pân? atunci ?i ochii lui lacomi savurau cu aviditate reac?iile fetei. Apoi ceva nou se declan?? în mintea lui subordonat? pân? atunci unui unic ?el: dup? ce mai privi o dat? scurt în jur, asigurându-se c? sunt singuri pe strad?, Ungureanu prinse fata de p?rul de dup? ceaf? ?i cu o mi?care scurt? o puse în genunchi în fa?a lui. Dup? ce îi introdu-se penisul înt?rit ca niciodat? pân? atunci în gura deschis? de uimire a Mixatei, închise ochii ?i începu s? pompeze în extaz. Excitat cum era avu nevoie de numai câteva mi?c?ri ca s? ejaculeze ?i s? umple gura fetei de sperm? iar când termin? se scutur? înfiorat, cuprins de valuri de pl?cere cum nu mai sim?ise niciodat? pân? atunci. Se încheie la pardesiu, ridic? în picioare fata care tremura din toate încheieturile apoi ridic? p?l?ria, o salut? cu mi?carea lui obi?nuit? dep?rtându-se apoi cu pa?i egali ?i m?sura?i de?i toat? fiin?a îi era cuprins? de frisoane. Lui Ungureanu, noua treapt? atins? în practicarea viciului lui avea s? îi aduc? numai câteva luni mai târziu o condamnare de cinci ani buni de închisoare.
Mixata r?m?sese tremurând din toate încheieturile acolo unde o l?sase Ungureanu ?i sim?ind c? o p?r?sesc puterile se sprijini de un zid apoi cu mi?c?ri încete c?ut? o batist? în buzunar. F?r? s? vrea închise gura ?i sim?i fluidul cald ?i vâscos cum i se scurge pe gât. Ar fi vrut s? scuipe ce îi mai r?m?sese în gur? dar din fa?? se apropia în sfâr?it cineva ?i i se p?rea nepoliticos s? scuipe pe strad? a?a c? se str?dui s? înghit? tot lichidul acri?or ?i abia apoi se ?terse pe furi? cu batista.
Nu î?i aminti cum a ajuns acas? dar odat? ajuns? a fugit direct în baie unde s-a sp?lat îndelung pe din?i, apoi s-a cl?tit cu toat? apa de gur? ce a g?sit-o în dul?piorul mamei ei. Era o feti?? cuminte, sau fusese o feti?? cuminte ?i înc? nu-?i d?dea seama prea bine ce i se întâmplase. Peste ani ?i ani când cineva îi repro?a lipsa de empatie sau r?utatea de care d?dea dovad?, d?dea din umeri nep?s?toare dar în sine ei recuno?tea c? acolo, în acel 8 Martie, pe strada Carierei se schimbase ceva profund în fiin?a ei. ?i ca ?i cum toate astea nu ar fi ajuns în aceea?i zi mai avu parte de o câteva surprize care o schimbar? cu totul f?când-o s? se simt? definitiv exclus? din rândurile oamenilor normali. Din aceast? pricin? p?str? aceste secrete ale ei ascunse în sufletul ei sub ?apte lac?te ?i de câte ori ie?ea în lume, încercând s? se poarte ca to?i ceilal?i brusc î?i aducea aminte de ziua de opt martie ?i totul se d?dea peste cap.
Dup? ce a terminat s? se spele pe din?i nu-?i g?sea locul ?i nici de lec?ii nu avea chef s? se apuce a?a c? se gândi la bu?tenii din spatele casei. Tat?l ei adusese acolo mai demult câ?iva bu?teni cu gândul s? ridice cândva un ?opron. Pân? una alta ea g?sise în unul din ei o scorbur? ferit? unde î?i ascundea ?ig?rile de privirile iscoditoare ale mamei ?i guma de mestecat pe care o folosea dup? ce fuma ca s? ascund? mirosul p?catului. Cum sim?ea nevoia s? uite întâmplarea prin care tocmai trecuse i se p?rea c? o ?igar? savurat? ca în vremurile ei bune când înc? nu se întâmplase nimic avea s? îi ajute a?a c? se schimb? de uniform? cu un tricou ?i o pereche de pantaloni scur?i ?i plec? în spatele casei. Aprinse ?igara ?i înc?lec? bu?teanul ei preferat iar dup? ce trase câteva fumuri scena prin care tocmai trecuse îi reveni iar în minte. În timp ce st?tea îngenunchiat? în fa?a b?rbatului î?i aminti cu claritate c? privea la capul penisului cum se apropie de gura ei. I se p?ruse ?easta te?it? a unui animal mitic ?i înfior?tor preg?tit s? o devoreze… În loc de asta i se strecurase brusc în gur? ?i ea sim?ise în loc de oroare un fior cald în pântece, acolo jos în fiin?a ei necunoscut? dar lichidul vâscos ?i c?ldu? care îi inundase gura înecând-o o împiedecase s? analizeze senza?ia. Mai trase un fum din ?igar? ?i i se p?ru c? retr?ie?te iar acela?i fior ?i când privi în jos, între picioarele ei izbucni în râs: un ciot pe care îl ?tia de când se apucase de fumat pentru c? tot acolo se a?eza de data asta p?rea c? vrea s? intre în ea. „ De parc? azi to?i ?i toate ar vrea s? m? fut?” gândi ea dar peste ani ?i ani trebui s? recunoasc? c? atunci nu gândise tocmai în cuvintele alea. Era prea pudic? în clasa a unsprezecea dar în mare asta era ideea.
Termin? ?igara ?i dup? ce o stinse o puse în cutia de plastic în care strângea chi?toacele ?i pe care o golea o dat? la câteva zile într-un co? de gunoi de pe strad? pentru c? nici unul din p?rin?ii ei nu fumau ?i ar fi fost greu s? explice apari?ia de chi?toace în gunoiul lor. Vru s? se ridice s? mearg? în cas? ?i s? se apuce de lec?ii dar parc? nu avea înc? chef a?a c? se întinse mai bine pe bu?tean ?i iar sim?i fiorul cald între picioare. Privi mai bine ciotul ?i i se p?ru c? seam?n? pu?in cu penisul erect al lui Ungureanu. Ba poate c? era chiar un pic mai mare ?i oricum era destul de curat ?i lustruit pentru de peste un an venea zilnic în acela?i loc ca s? fumeze ?i cum bu?teanul era pu?in înclinat se sprijinea chiar de el ca s? nu cad?. Atunci î?i d?du seama c? de?i ?inuse mai bine un an zilnic ciotul între picioare nu sim?ise nimic. Abia azi ca ?i cum Ungureanu ar fi f?cut ni?te conexiuni ne?tiute în sim?urile ei. Mângâie cu mâna ciotul ?i privi în jur dar cine s? fie în curtea lor mai ales c? încuiase poarta dup? ce intrase iar pân? s? vin? p?rin?i de la lucru mai erau înc? dou? ore ?i ceva. Închise ochii ?i-?i d?du u?or pantalonii la o parte l?sându-se peste ciot ?i gemu înfiorat?. Ciotul rotunjit pu?in la cap?t, semn c? în anul care trecuse ea îl mângâiase poate cu mâna f?r? s? ?tie, se strecur? pu?in în ea ?i Mixata începu s? se mi?te u?or deasupra lui sprijinindu-se în mâini. Un val de pl?cere o inund? f?când-o s?-?i accelereze mi?c?rile când se opri brusc s?getat? de durere. Se ridic? u?or în mâini apoi se l?s? la loc de data asta controlându-?i mai bine mi?c?rile ?i limitându-le pân? acolo unde începea durerea. Se l?s? furat? de ritm ?i începu s? geam? cuprins? de senza?ii pe care nu le mai cunoscuse pân? atunci ?i pe care fiin?a ei inocent? nici m?car nu b?nuia c? exist?. Ar fi continuat tot a?a ?i probabil c? ar fi avut primul orgasm din via?a ei dar un fluierat puternic o f?cu s? tresar? ?i mâinile care o sus?ineau îi alunecar? ?i ciotul rotunjit o str?punse pe toat? lungimea lui f?când-o s? ?ipe din toat? puterile. Ridic? ochii s? g?seasc? sursa fluieratului ?i mult deasupra gardului, la geamurile c?minului de peste drum v?zu o mul?ime de ochi care o priveau cu nesa?. Se extrase oripilat? din ciotul însângerat ?i fugi îndurerat? spre cas?.
E adev?rat c? era singur? în toat? curtea dar Mixatei nu-i trecuse în atâta timp de când fuma pe bu?teni s?-?i ridice ochii ?i peste gardul care înconjura gr?dina din spatele casei. La vreo cincizeci de metri de gard, dincolo de un drum mai mult necirculat se în?l?a un bloc de nefamili?ti al Uzinei mecanice din localitate. Pentru c? în perioada aia industria grea duduia din toate încheieturile ?i blocul de nefamili?ti era plin cu b?ie?i tineri veni?i din toat? ?ara. Majoritatea erau veni?i de la ?ar? ?i dup? o ?colarizare de câ?iva ani erau arunca?i în uzinele patriei s? fac? planul cincinal în patru ani ?i jum?tate. Nimeni nu se ocupa decât de fa?ad? de nevoile lor sociale iar de cele sexuale nici nu se pomenea. Cei mai iste?i dintre nefamili?ti de peste drum observar? înc? de la bun început micile incursiuni ale Mixatei în spatele casei ?i cum de obicei venea destul de sumar îmbr?cat? nu avur? nevoie de mult? vreme ca s? î?i dea seama c? se puteau masturba mult mai bine cu imaginea picioarelor ei dezvelite care înc?lecau bu?teanul decât cu fotografiile rupte din revistele nem?e?ti care mai ajungeau uneori prin ora?. În acea zi însorit? de martie trei b?ie?i tinerii o urm?reau avizi de la geamurile c?minului: un frezor de la etajul unu care nu vedea bine ?i care î?i a?ezase ligheanul în care î?i sp?la rufele sub picioare ca s? î?i îmbun?t??easc? vizibilitatea ?i doi strungari de la ultimul etaj care vedeau totul ca în palm?. De fapt se pare c? unul din cei doi strungari fluierase cuprins de frenezie ?i mirat pân? peste poate de ceea ce mintea lui simpl? de b?iat de la ?ar? nu putea s? conceap?:
„ Uite la ea proasta dracului! Se fute cu o cioat? când eu am a?a o bun?ciune de pul? nefolosit?!”


CAPITOLUL 2


Odat? ajuns? în cas? Mixata s-a sp?lat îndelung dar a f?cut totul mecanic pentru c? în mintea ei era un amestec de gânduri ?i senza?ii pe care î?i d?dea seama c? nu avea cum s? le analizeze din cauza faptului c? era prea surescitat?. Se întreba cuprins? de ru?ine cum va mai putea ea ie?i de acum în ora? pentru c? str?puns? fiind de ciot ?i de durerea pe care acesta i-o provocase apucase totu?i s? vad? câteva perechi de ochi cum îi sorbeau avizi mi?c?rile ?i durerea. Erau numai trei perechi dar ei i se p?ruse c? la fiecare geam al c?minului de nefamili?ti era cel pu?in o pereche de ochi ?i de acum oricine fusese acolo sus ?i o v?zuse putea foarte simplu când o întâlnea în ora? s?-i spun?… nici nu încerc? m?car s?-?i imagineze dar ?tia c? tinerii puteau fi foarte spurca?i la gur? când voiau. Dincolo de ru?ine era durerea: probabil c? ?i dac? s-ar fi întâmplat normal, a?a cum ar fi fost firesc s? se întâmple ?i tot ar fi fost dureros dup? câte auzise de la colegele care f?cuser? deja sex. Dar a?a… a fost cumplit ?i ?ip?tul pe care îl scosese nu f?cea decât s? exprime o parte din durerea ei.
Dup? ce s-a sp?lat a r?mas a?a dezbr?cat? ?i s-a întins în patul din camera ei acoperindu-se doar cu cearceaful pentru c? soarele dup? amiezii b?tea direct în camera ei ?i era destul de cald. Înainte de a adormi extrase dintr-o cutie ascuns? a min?ii ei gândul care o urm?rea de câtva timp: dincolo de durere ?i dincolo de ru?ine existase un moment teribil când ?i-a dat seama c? i-a pl?cut. Atât faptul c? fusese penetrat? atât de brutal de ciot cât ?i faptul c? fusese v?zut? de atâta lume.
„ E?ti o curv? dezm??at?!” ?i-a spus ea în gând ?i a adormit ?i a avut un vis ciudat în care cioate de lemn înzestrate cu ochi o urm?reau printr-o p?dure deas? iar ea fugea tot mai tare ?i desi?urile smulgeau una câte una hainele de pe ea pân? au l?sat-o dezbr?cat?. La un moment dat s-a împiedecat, s-a întors pe spate ca s? se fereasc? de cioate dar unul a reu?it s? o p?trund?. Senza?ia era atât de puternic? încât f?r? s? vrea a deschis ochii ?i atunci a mai avut înc? un ?oc: tat?l ei ro?u la fa?? cum nu îl mai v?zuse niciodat? era deasupra ei ?i o privea în ochi în timp ce o p?trundea cu frenezie:
— Înc? un pic, ?opti el gâfâit ?i-?i acceler? mi?c?rile oprindu-se apoi brusc ?i sco?ând un chi??it ca de ?oarece prins de mâ?? care aproape o f?cu s? râd? dac? nu ar fi revenit durerea.
Se l?s? greu pe ea apoi dup? ce mai r?sufl? greu de câteva ori se d?du la o parte ?i-?i privi penisul însângerat. C?ut? în buzunarul de la pantalonii care îi atârnau pân? la genunchi o batist? ?i îl ?terse superficial apoi îi arunc? ei batista.
— ?terge-te, îi spuse el. sau ?i mai bine spal?-te c? în curând trebuie s? vin? maic?-ta ?i nu-i frumos s? te g?seasc? a?a. ?i data viitoare s? nu mai adormi dezbr?cat?, la vârsta ta nu se cade…
— Da’ s? m? fu?i se cade tat?? întreb? ea u?a închis? în urma tat?lui ei.
Dup? ce se sp?l? înc? odat? î?i aduse aminte c? în fiecare opt ?i dou?zeci ?i trei ale lunii mama ei care era contabil? la sec?ia Scul?rie a Uzinei mecanice ajungea numai pe la ?ase, ?apte dup? amiaza acas? pentru c? trebuia s? fac? pe casiera ?i s? dea bani sutelor de muncitori din sec?ie.
Nu i-a spus nimic mamei când a ajuns acas? pentru aceasta era frânt? de oboseal? dup? atâ?ia bani num?ra?i ?i nu a observat ochii plân?i ai Mixatei.
Era mai bine pentru era atât de bulversat? încât nu se credea în stare s? inventeze o poveste credibil?. De data asta înainte de a adormi încuie cu grij? u?a ?i ca o m?sur? de precau?ie propti ?i un scaun în u??.
?i pentru c? tocmai înv??a la ?coal? despre schi?a „ Dou? lozuri” a lui Caragiale parc? se ?i vedea cutreierând prin p?duri în c?utare de cioate mari ?i viguroase, ?optind cu ochii pierdu?i în dep?rt?ri: „ ?i violat? ?i dezvirginat?”. Exact ca bietul domn Popescu al lui Caragiale care se plimba de jur împrejurul Observatorului pompierilor de la bifurcarea bulevardului Pake, - ?optind mereu, cu un glas blajin, acela?i cuvânt: "Vice-versa!... da, vice-versa!”. De?i era foarte bun? la român? ?i ?tia c? un asemenea cuvânt nu exist? îi veni s? adauge: violat?, dezvirginat? ?i …incestat?.
Chiar înainte de a adormi î?i spuse c? de fapt violul nu a fost viol ci o simpl? muie – auzise cuvântul pe la colegele ei mai dezghe?ate – iar dezvirginarea ei a fost mai degrab? o dez-ciotare decât o adev?rat? dezvirginare. Înc? dezb?tea în forul ei interior dac? ceea ce f?cuse tat?l ei era un adev?rat incest sau ?i ?la fusese de fapt altceva când c?zu brusc într-un somn greu ?i de data asta f?r? vise din care nu se trezi decât a doua zi pe la ora zece. Noroc c? era duminica ?i chiar dac? uneori se mai ducea pe la biseric? sim?ea c? în aceast? duminic? nu prea avea chef s? dea ochii cu divinitatea ?i nici cu reprezentan?ii ei.





CAPITOLUL 3


Cele câteva zile care au urmat le-a tr?it ca într-un fel de trans?. Mergea la ?coal?, r?spundea la lec?ii dar nu ?tia ce note lua ?i nici nu îi p?sa. R?spundea mecanic celor care o salutau pe drum ?i nu î?i mai amintea de ei odat? ce intra în cas? ?i se încuia în camer?. Nop?ile dormea tot cu u?a încuiat? ?i cu scaunul proptit în ea. Tat?l ei nu vorbea cu ea mai mult cu alt?dat? ca ?i cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Pe la ciotul ei a mai fost o singur? dat?, în prima zi dup? dez-ciotare, dar numai dup? ce s-a l?sat întunericul ?i când p?rin?ii ei erau în cas? ?i se uitau la televizor la un serial care le pl?cea la amândoi. Nu a îndr?znit s? întârzie prea mult lâng? ciot ci numai atât cât s? îl ?tearg? de sângele uscat cu un ?erve?el umed, apoi chiar înainte de a se întoarce în cas? s-a aplecat spre ciotul umezit ?i l-a s?rutat. Ar fi r?mas mai mult dar îi era fric? s? nu ias? vreunul din p?rin?i a?a c? a intrat chicotind în cas? cu gândul la ciotul erect din spatele casei. Trebuia s? rezolve într-un fel ca s? se mai poat? bucura de el f?r? s? fie v?zut? de cei din c?minul de peste drum. Au trecut zilele una dup? alta ?i în nop?ile urm?toare a avut mereu iar vise tulburi din care nu î?i mai amintea nimic spre diminea?? dar starea de nel?murit? nelini?te o f?cu s? î?i doreasc? s? mai viziteze ciotul. Era curioas? dac? ar mai durut-o dac? o f?cea încet ?i f?r? grab?. În urm?toarea zi când a venit de la ?coal? dup? ce a ajuns acas? s-a retras în camera ei ?i s-a preg?tit de dulcele somn de dup? amiaz? a?a c? a pus scaunul la u??. Aproape a adormit apoi ca prin trans? când a v?zut c? se apropie ora trei a luat scaunul de la u?? s-a dezbr?cat ?i s-a culcat iar în pat.: era dou?zeci ?i trei martie ?i mama ei urm? s? întârzie iar câteva ore s? dea salariile.
Se pref?cu adormit? ?i printre gene îl privi pe tat?l ei cum deschide înceti?or u?a apoi o încuie în urma lui privind din când în când precaut spre pat. Apoi cu gesturi cump?tate de contabil începu s? se dezbrace în timp ce Mixata începea s? respire greu sim?ind cum dorin?a urc? în ea cu unduiri de ?arpe. „Hai odat?!” îi veni ei s? strige v?zând cum se preg?te?te îndelung. Penisul lui p?rea mai mic ?i mai flasc decât al lui Ungureanu, ca s? nu mai zic? de ciotul abandonat din spatele casei dar tot îl primi recunosc?toare în ea atunci când tat?l ei se hot?rî în cele din urm? s? o p?trund?. Se l?s? cuprins? de valurile de pl?cere care o cople?eau strângând din ochi ca s? nu vad? nimic ?i poate c? ar fi avut primul eu orgasm dar chiar atunci o nevoie imperioas? o f?cu s? deschid? ochii ?i v?zând fa?a ro?ie a tat?lui ei sim?i nevoia s? spun? ceva ?i primele cuvinte care i-au venit în minte au fost:
— Ce faci tat??
O clip? tat?l ei s-a oprit mirat din pompat apoi a r?spuns preocupat cu gândul în alt? parte:
— Tu nu vezi ce fac? Te fut, ce dracu crezi c? fac? Apoi reîncepu s? pompeze în ea dar tot farmecul disp?ruse, pl?cerea la fel ?i ea a?tept? r?bd?toare s? aud? iar chi??itul de ?oarece prins în capcan? ?i privi indiferent? cum tat?l ei î?i ia hainele de pe scaunul unde le pusese ?i se îmbr?c? meticulos cum era în tot ceea ce f?cea.
Se întoarse din u?? ?i-i arunc? înainte de a ie?i:
— Nu-i spune nimic mamei tale. Asta r?mâne între noi…
De atunci în fiecare opt ?i dou?zeci ?i trei ale lunii tat?l ei venea în camer? ?i f?ceau sex din ce în ce mai mecanic ca ?i cum îndeplineau o rutin? obligatorie f?când-o s? se gândeasc? cu nostalgie la ciotul din spatele casei.
Profitând de noile ei rela?ii cu tat?l ei, observase c? de la un timp nu îi mai refuza aproape nimic, chiar dac? tot mai bomb?nea uneori, îi ceru s? supra înal?e gardul din spatele casei pentru c? se f?cuse destul de cald ?i voia s? fac? plaj? când înv??a iar tinerii din c?minul de nefamili?ti fluier? ?i se holbeaz? la ea dac? o v?d dezbr?cat?.
Poate c? era ?i un pic de gelozie în ac?iunile tat?lui ei, destul c? numai dou? zile mai târziu un gard din scânduri se în?l?? peste cel vechi ?i ea putu s?-?i reia întâlnirile cu Ciotil?, a?a î?i alint? ea ciotul din bu?tean mai ales când observ? c? folosindu-se de el reu?ea s? î?i ob?in? ni?te orgasme de zile mari. Dup? ce termina cu el îl l?sa pe bietul Ciotil? îmb?lo?at de parc? familii întregi de melci s-ar fi plimbat pe el.
Venise vara ?i mergea aproape zilnic cu colegii ei la ?trand chiar dac? nu se sim?ea deloc bine cu ei ?i cu glumele lor nes?rate pe care le f?ceau pe seama ei.
„ ?i înc? nu ?ti?i nimic, fraierilor” î?i spunea ea în gând în timp ce îi p?r?sea dup? prânz când era soarele mai bun de plaj?. Nu le d?dea nici o explica?ie, consolidându-?i ?i mai mult renumele de ciudat?, numai ca s? ajung? acas? înaintea p?rin?ilor ca s? aib? timp de Ciotil?.
Într-una din zile când se apropie de casa ei auzi din curtea ei zgomot de drujb? ?i inima i se f?cu cât un purice iar respira?ia i se poticni.
„ Ciotil?!” ?opti ea ?i o lu? la fug? spre cas?, l?sând poarta deschis? ?i n?v?lind ca un taifun în spatele casei.
Trei muncitori întorceau bu?tenii din spatele casei ?i îi cur??au de crengi ?i cioturi. Dintr-o singur? privire se asigur? c? Ciotil? era nev?t?mat a?a c? se rezem? alb? la fa?? de peretele casei respirând greu ?i încercând s? î?i revin?.
— Ce face?i aici? întreb? ea într-un târziu dup? ce î?i rec?p?t? respira?ia.
Unul dintre ei, ce p?rea a fi ?eful, opri drujb? ?i-i spuse politicos:
— Facem un ?opron drag? domni?oar?… tat?l dumitale ne-a tocmit pentru asta. Vine ?i el imediat… a plecat pân? în cas? s? aduc? ni?te bere.
Nu-?i termin? bine vorba c? tat?l ei ap?ru de dup? col?ul casei cu trei beri reci în mân?. Era vesel ?i dup? ce le d?du berile la muncitori o lu? deoparte ?i-i spuse:
— A venit vremea s? ne apuc?m ?i de ?opron, c? putrezesc bu?tenii ??tia dac? nu. La toamn? gata, avem ?opron… dar s? nu te prind c? fumezi în el c? nu ?tiu ce î?i fac!
„ Bine c? s? m? fut cu tine am voie, gândi ea dar s? fumez nu!” ?i o clip? p?ru amuzat? de comicul situa?iei dar gândul la Ciotil? nu o l?s? s? se relaxeze. Se gândea la o ie?ire onorabil? ?i apoi se gândi c? tat?lui ei putea s? îi cear? acum orice: atâta vreme cât nu era vorba de petreceri, excursii sau alte locuri unde putea întâlni b?ie?i îi îndeplinea f?r? prea multe discu?ii toate poftele.
— Tat?, începu ea abrupt, la toamn? avem la ?coal? un atelier de crea?ie ?i m-am gândit s? îi fac capul lui Pinochio din bu?teanul acesta. Uite ce cioat? are, exact ca nasul lui Pinochio, mai am numai pu?in de cioplit la ochi ?i urechi ?i este gata…
— Bine, bine, aprob? gr?bit tat?l ei. Vorbe?te cu omul acela mai în vârst? c? el este me?terul. ?i mai uit?-te pu?in de ei c? eu trebuie s? m? întorc la serviciu…
Se apropie de muncitori:
— Vede?i c? la fiic?-mea îi trebuie o buturug? pentru ?coal?. O t?ia?i cum v? spune ea. ?i în frigider mai sunt trei beri dar nu le primi?i decât la plecare c? nu vreau s? v? îmb?ta?i ?i s? v? accidenta?i vreunul.
Dup? ce plec? tat?l ei îi explic? me?terului ce anume dorea. Era simplu, bu?teanul cu Ciotil? s? fie t?iat cam de o jum?tate de metru lungime cu ciotul la mijloc. Apoi t?iat înc? o dat? de-a lungul, pentru c? voia s? fie cât mai u?or ca s? îl poat? lua în cas?. ?i atât le d?du în grij? s? aib? grij? de cioata de la mijlocul bu?teanului c? oamenii aproape c? intrar? la b?nuieli.
Dup? ce fata intr? în cas? cel mai tân?r dintre ei, un ucenic înc?, se apropie b?nuitor de bu?teanul cu cioata. Îi d?du târcoale un timp apoi se aplec? ?i îl mirosi. Se pref?cu c? str?nut? ?i apoi spuse:
— Me?tere, ciotul acesta miroase a pizd?.
Me?terul îl privi lung, apoi privi la sticla de bere pe care tân?rul o b?use deja ?i începu s? râd?.
— Miroase a mama dracului n?ucule. Tu nici nu ?tii cum miroase pizda, dar se apropie totu?i curios de cioat? ?i-?i plec? nasul spre ea.
Începu s? râd? apoi îi d?du în glum? una dup? ceaf? ucenicului.
— Uite al dracului mânz ce nas are. Chiar are dreptate! ?i înc? pizd? tân?r?… a?a la vreo ?aptesprezece, optsprezece ani, chicoti el ?i f?cu un semn obscen spre cas?.
Al treilea muncitor se apropie ?i el de ciot ?i dup? ce îl mirosi se pref?cu ?i el c? str?nut? apoi spuse:
— Poate numai ni se pare, ar trebui s? facem ceva s? ne convingem…
— P?i ce am putea face? întreb? me?terul ?i muncitorul ar?t? spre straturile de legume care râdeau la soare. Primul dintre straturi era unul cu ardei iu?i ?i deja unii dintre ei erau atât de ro?ii încât parc? te usturau ?i ochii dac? te uitai prea mult la ei.
Me?terul f?cu semn cu ochii spre cel mai tân?r:
— Mânzule, adu vreo zece ?i vezi s? fie iu?i.
Cel mai tân?r se întoarse iute cu ei ?i vru s? frece cioata cu ei dar me?terul îl opri ?i-i spuse:
— Nu acum ci dup? ce termin?m lemnul de t?iat. Dac? îl freci acum cât mai umbl?m noi cu el i se ia iu?eala.
Niciodat? în via?a lor nu-?i aduser? aminte s? fi fasonat mai repede o bucat? de lemn. Într-un sfert de or? au fost gata apoi ucenicul a t?iat fiecare ardei iute în dou? ?i pe îndelete a început s? ung? ciotul. Tot el a luat lemnul de capete ?i s-a dus la u?a de la intrare a casei de unde s-a întors cu trei beri pe care le-a împ?r?it cu un zâmbet larg:
— A zis s? nu o mai deranj?m c? se apuc? de înv??at. Are de f?cut lecturi suplimentare pentru toamn?.
Al treilea muncitor vru s? porneasc? iar drujb? s? mai fasoneze câ?iva bu?teni dar me?terul îl opri.
— Mai f? ?i tu o pauz?…hai s? bem berile astea ?i s? a?tept?m.
— Ce s? a?tept?m? întreb? ucenicul dar din cas? se auzi un ?ip?t încât z?ng?nir? geamurile.
— Asta a?tept?m, spuse în?elept me?terul. S? auzim cum se aude o pedeaps? Dumnezeiasc? pentru tâmpitele care se fut cu cioatele.
Ţip?tul neomenesc fu urmat de gemete stinse care se domolir? încetul cu încetul ?i ucenicul cuprins de mil? se ridic? s? plece spre intrarea casei dar me?terul îl opri.
— Las-o în pace acum, oricum nu ai ce îi face. Pizda ei arde ca focul iadului acum a?a c? vreo s?pt?mân? nici câinii nu mai pot s? o fut?…





CAPITOLUL 4



B?trânul me?ter se pricepea la multe dar nu ?i la bull terrieri pentru c? dup? numai dou? zile fidelul Satan i-a tras-o. Primise câinele la aniversarea ei de paisprezece ani odat? cu buletinul ?i v?zându-l cât este de urât pe loc ia zis Satan ?i în ciuda împotrivirii mamei ei care era mai bisericoas?, Satan i-a r?mas numele. Un timp nu l-a b?gat în seam? ?i îl ?inea mai mult legat apoi a observat c? în anumite perioade ale anului câinele era parc? cuprins de streche ?i dac? se ducea lâng? el îi înc?leca piciorul ?i se freca de el pân? îi l?sa pe picior o pat? alb? de sperm?. Un timp nu a priceput despre ce este vorba dar dup? ce a mai crescut a în?eles ?i când era singur? acas? cu Satan îi d?dea drumul din lan? ?i se juca cu el încercând s? îl provoace lucru care nu era prea greu ?i privea plin? de curiozitate cum se muncea pe piciorul ei apoi r?mânea ca lipsit de puteri lipit de ea.
Dup? ce l-a descoperit pe Ciotil? trebuia mereu s? îl lege pentru c? ap?rea mereu lâng? ea privind-o cu ochi lacomi ?i ei i se f?cea ru?ine.
Dup? ce dulgherii i-au t?iat cioata a?a cum a vrut ea a dus-o în camera ei dar nu se sim?ea bine cu Ciotil? în camer?. I se p?rea c? are ochi ?i c? noaptea o prive?te. ?i pe lâng? asta când avea orgasm cu Ciotil? avea impresia c? în camer? se r?spânde?te un miros de iap? în c?lduri ?i care nu ie?ea oricât ar fi aerisit sau ar fi dat cu parfum. A încercat de vreo câteva ori dar de?i ajungea la orgasm nu se sim?ea pe deplin satisf?cut? ca atunci când era afar? a?a c? dup? câtva timp l-a dus în ?opron unde îl ?inea pe un raft pân? când avea nevoie de el.
Într-o zi dup? ce a venit de la ?coal? a fugit repede în ?opron ?i a uitat s? lege câinele a?a c? s-a pomenit cu ea lâng? el chiar când mai avea pu?in s? ajung? la orgasm. Câinele intrase pe u?a de la ?opron pe care o uitase întredeschis? ?i Satan ?i a început ca de obicei s?-?i frece penisul erect de piciorul ei. Se sim?ea stânjenit? fiindc? câinele se uita cu ochii lui mari ?i expresivi direct în ochii ei a?a c? i s-a f?cut ru?ine ?i s-a extras din Ciotil? ?i în momentul ?la câinele s-a întins a început s? o ling? între picioare. Ar fi vrut s? îl alunge dar limba lui era atât de cald?, atât de flexibil? c? i-a îng?duit s? o ling? peste tot. Apoi v?zându-i penisul ro?u, umed ?i erect i s-a p?rut c? se uit? cu ochi rug?tori la ea ?i i s-a f?cut mil? de el ?i l-a ajutat s? o penetreze.
„Ai fost nemaipomenit Satan!” l-a l?udat ea pe câinele care se gudura pe lâng? ea apoi l-a s?rutat tandru pe vârful penisului care începuse s? se înmoaie. De?i dac? ar fi fost s? ierarhizeze pl?cerea ar fi trebuit f?r? îndoial? s? îl pun? pe Ciotil? pe primul loc ?i abia apoi pe Satan. De tat?l ei ce s? spun?? Probabil c? lui îi pl?cea dar ei nu reu?ea s? îi provoace nici o urm? de pl?cere…
?i uite a?a împ?r?indu-se între Ciotil?, Satan ?i tat?l ei a reu?it s? termine ?i clasa a dou?sprezecea. A luat ?i bacalaureatul apoi a dat la Facultatea de contabilitate-finan?e dup? cum voia tat?l, unde a picat cu brio. A mai încercat înc? doi ani la rând ?i când a v?zut c? nu o duce capul tat?l ei a angajat-o la fabric?, secretar? la un ?ef de depozit care era prieten cu el. Nu prea avea mare lucru de f?cut doar câteva adrese ?i note de intrare recep?ie ?i s? cumpere pentru ?eful ei un stoc inepuizabil de rigle pentru c? ?eful acesta al ei, Costic? Pâr?u îl chema, avea obiceiul ca de vreo dou? ori pe lun? s? ?in? câte o ?edin?? în care îi be?telea pe to?i cei vreo dou?zeci de magazioneri ?i manipulan?i de care r?spundea. Pe la jum?tatea ?edin?ei, avea nu avea motiv, dar începea s? ridice glasul apuca o rigl? de pe birou ?i începea s? trânteasc? cu ea de marginea biroului pân? o f?cea buc??ele ro?indu-se la fa?? ?i uneori c?p?tând chiar o culoare violacee. Dup? asta se lini?tea ?i le f?cea semn s? plece iar cei care erau obi?nui?i cu scenele lui î?i f?ceau pe ascuns cu ochiul ?i p?r?seau biroul mai pu?in Mixata care a?tepta cuminte într-un col?.
— Ei hai nu te speria, o lini?tea el într-un târziu luând-o în bra?e. Totul a fost numai pentru spectacol, a?a ca s? î?i bage ??tia min?ile în cap, dar ea îl sim?ea cum tremur? din cap pân? în picioare.
La ora unsprezece în fiecare zi lua masa cu Adela, o fat? care fusese secretar? înaintea ei ?i acum avansase magazioner?. Avansase ?i ca salariu dar ?i sc?pase de toanele ?efului pentru c? era destul de sâcâit ?i de imprevizibil ?i avea preten?ia de la ea s?-i ghiceasc? înainte tot ce dorea. Lucru destul de greu dar trecea peste asta ?i mai ales se bucura c? ie?ea iar între oameni pentru c? în cei trei ani cât st?tuse acas? s? înve?e pentru facultate aproape nici nu mai ie?ise din curte. Aici era între oameni ?i chiar dac? uneori î?i mai amintea de Ulise ?i de prevestirea pe care i-o f?cuse Circe: „ S? ?tii c? niciodat? nu o s?-?i mai po?i s?-?i ui?i restri?tile ?i bucuriile vie?ii s? le gu?ti din plin, fiindc? ai îndurat rele ce în veci nu se pot uita” i se p?rea c? dup? o vreme va uita totul ?i va avea o via?? normal?. Apoi tot ea î?i spunea c? asta-i o zadarnic? speran?? atâta vreme cât ea dup? ce pleca dintre oameni se întorcea la Ciotil? ?i la Satan.
Se hot?rî s? rup? acest cerc vicios ?i s?-?i g?seasc? pe cineva dar l?sa de pe o zi pe alta ?i apoi nici nu prea ?tia cum s? procedeze. Noroc cu Adela de care se apropiase destul de mult, poate pentru c? era cam de aceea?i vârst? cu ea, care într-o zi dup? ce au mâncat a întrebat-o?
— Îl ?tii pe Bebe?
— Care Bebe? nu pricepu ea. Fiind secretar? le f?cea la to?i pontajele îi ?tia pe to?i dup? numai ?i prenume nu dup? porecle.
— Ei care Bebe? Se mir? Adela. Cum s? nu îl ?tii este manipulantul ?la blond ?i înalt de la magazia de neferoase. La ?edin?e st? mereu lâng? fereastr? ?i se uit? tot timpul la tine. M-a întrebat de ce e?ti a?a de încrezut? ?i nu vrei s? vorbe?ti cu el?
Dup? numai dou? zile i-a demonstrat lui Bene nu numai c? nu era încrezut? ba au ?i f?cut sex pe ni?te cauciucuri uzate într-o box? mai ferit? din magazia Didinei. Bebe era un b?iat frumos cu p?rul b?lai dat pe spate, mu?chiulos ?i indolent sem?na cu un actor american. Avea ?i un penis pe m?sur? dar abia s-a dat jos de pe ea c? a alergat într-un suflet la ?eful ei s? se învoiasc? câteva ore ?i a fugit într-un suflet pân? acas? la Ciotil? ?i la Satan. Dup? ce a terminat pe rând cu amândoi a intrat în cas? ?i a început s? se spele cu apa cât de fierbinte a putut r?bda apoi s-a trântit în pat ?i a plâns acolo îndelung dându-?i seama c? face parte dintre oamenii despre care Circe a spus: „bucuriile vie?ii n-o s? le gu?ti din plin, fiindc? ai îndurat rele ce în veci nu se pot uita”.
A mai trecut un an în care a luat to?i magazionerii ?i manipulan?ii lor la rând: prin magazii, prin birouri igrasioase ?i chicinete în care abia înc?peau doi oameni. Nu sim?ea nimic, nici o pl?cere dar o f?cea în mod mecanic ca pentru a r?zbuna nici ea nu ?tia ce. Pân? ?i Adela care nici ea nu era o sfânt? i-a spus s? se opreasc? pentru c? deja vorbea toat? Uzina mecanic? de ea. To?i o numeau nimfoman? dup? câte îi spunea Adela dar de porecla Mixata tot nu a sc?pat ci doar a mai ad?ugat ceva la ea: Mixata nimfomana.
Într-o zi când lua masa împreun? cu Adela ?i vorbeau despre ce altceva decât despre b?rba?i s-a plâns c? se simte bolnav?. Adela a privit-o lung, apoi a înghi?it ce avea în gur? ?i a spus:
— ?tii bancul cu femeia aia care avea nevoie de mult sex?
La r?spunsul ei negativ Adela a continuat:
— Cic? se duce una a?a ca tine la doctor ?i-i spune c? este bolnav? pentru c? are nevoie de foarte mult sex.
„ Doamn?, îi spuse doctorul, asta nu este o boal? ?i nu trebuie s? vii la medic pentru a?a ceva. Tot ce trebuie s? faci este s? î?i iei un amant.”
„ Mi-am luat domnu’ doctor dar tot nu îmi ajunge”
Doctorul o privi lung ?i-i spuse:
„ Tot nu trebuie s? vii la doctor pentru a?a ceva … î?i mai iei înc? unul ?i înc? unul pân? e?ti mul?umit?”
„ Mi-am luat domnu doctor, vreo ?apte dar tot nu îmi ajung…”
„ Femeie, e?ti bolnav?? Cum s? nu î?i ajung? ?apte b?rba?i?”
„ A?a este domnu’ doctor! Sunt bolnav? a?a cum a?i spus… scrie?i acolo c? sunt bolnav? c? b?rbatul meu spune c? sunt curv?…”
Dac? nu ar fi fost vorba despre ea poate c? ar fi gustat gluma dar a?a râsul ei a fost cam for?at iar Adela ?i-a dat seama c? a exagerat ?i a schimbat subiectul. Dup? numai dou? zile Adela a venit la ea la birou alergând cu o revist? în mân?:
— Ai avut dreptate fat? drag?, nu e?ti curva e?ti bolnav?. Uite cite?te aici: „ Sindromul Kleine-Levin face o nou? victim? – O tân?r? londonez? blamat? pentru comportamentul ei scandalos a descoperit c? nevoie imperioas? de a face sex mai mult de zece ori pe zi, de cele mai multe ori cu b?rba?i necunoscu?i nu se datoreaz? unei moralit??i dubioase ci datorit? sindromului Kleine-Levin care o face s? aib? o hipersexualitate c?reia nu i se poate opune ?i care o împinge spre acest comportament. Deocamdat? pentru acest sindrom nu exist? tratament”
Amândou? fetele au fost mai lini?tite conform unei logici ciudate dar care le mul?umea pe amândou?: dac? exist? o explica?ie totul este în regul? chiar dac? nu exist? ?i tratament.
Peste numai dou? zile Adela avea s? î?i schimbe iar p?rerea: pu?in dup? ora mesei s-a trezit cu Mixata la u?a magaziei alb? la fa?? ?i abia ?inându-se pe picioare:
— Ajut?-m? Adela, a mai reu?it ea s? spun? ?i s-a pr?bu?it pe o gr?mad? de saci goi de iut?.
Adela ?i-a dat seama dintr-o singur? privire c? este ceva grav a?a c? a dat to?i oamenii afar? din magazie, a pus un anun? cu „INVENTAR” pe u?a magaziei ?i s-a apropiat însp?imântat? de Mixata. I-a pus mâna pe frunte care ardea ?i a întrebat-o:
— Ţi-ai f?cut un avort? fiindc? asta era pe atunci fetelor: s? r?mân? gravide ?i s? nu fie c?s?torite.
— Mai r?u, a spus cu glas slab Mixata ?i a început cu mi?c?ri greoaie s? î?i dea jos chilo?ii.
— Ce poate s? fie mai r?u decât s? î?i faci un avort? întreb? Adela dar începu s? o ajute. Ei, spune ce ?i s-a întâmplat insist? ea v?zând c? Mixata ezit?.
Mixata ?i-a pus o mân? la ochi apoi a spus cu glas stins:
— Mi-a r?mas o jum?tate de castravete în?untru ?i cu o mi?care înceat? ar?t? spre vagin.
— Doamne Dumnezeule, ce naiba ai f?cut? Chiar e?ti nebun?…
S-a aplecat ?i i-a dep?rtat picioarele: un cap?t zdren?uit de castravete abia se mai z?rea dar a intrat cu totul când a încercat s? îl apuce. A b?gat un deget dup? el dar nu a f?cut decât s? îl împing? ?i mai mult în?untru. A încercat apoi cu un tirbu?on apoi cu o ?urubelni?? dar cu fiecare mi?care nu f?cea decât s? îl împing? ?i mai mult.
— Ce naiba s? facem? întreb? dup? un timp disperat? Adela.
— Punem sare ?i o?et ?i facem salat?, încerc? o glum? Mixata dar Adela cl?tin? ab?tut? din cap.
— Nu avem ce face. Trebuie s? te ducem la spital.
— Nici moart? cl?tin? Mixata hot?rât? din cap. Dac? afl? tata m? omoar?…
Au mai stat de vorb? câteva minute propunând ba o solu?ie ba alta dar nimic nu mergea pentru c? castravetele era prea moale ?i se f?râmi?a la cea mai mic? interven?ie. Dup? un timp Adela s-a lovit cu palma peste frunte ?i s-a dus gr?bit? în spatele magaziei de unde a revenit cu un instrument plin de vaselin?.
— Ce naiba este asta? a întrebat b?nuitoare Mixata.
— Ai uitat c? suntem într-o magazie de scule? Ăsta este un extractor interior de rulmen?i. Dac? îl bag în?untru ?i învârt de ?urubul ?sta ghearele astea micu?e se dep?rteaz? ?i se înfig în castravete apoi îl putem scoate.
În timp ce afar? se adunau muncitorii care aveau nevoie de scule Adela mânuia extractorul de rulmen?i. A dat gre? de câteva ori, a ?i zgâriat-o dar Mixata a strâns din din?i ?i a r?bdat ?i pân? la urm? chiar dac? a durat mai mult decât se a?teptau într-un sfâr?it a reu?it s? scoat? castravetele.
A acoperit-o pe Mixata de tot cu saci de iut? l?sând-o s? î?i revin? apoi a plecat s? deschid? magazia ?i de?i aparent nu s-a întâmplat nimic între ele, Mixata a sim?it c? Adela a început s? se dep?rteze pe zi ce trece de ea.
A r?mas ?i mai singur? decât era înainte, scria note de recep?ie ?i f?cea rost de rigle pentru accesele s?pt?mânale de furie ale ?efului ei. Între timp a observat c? nu mai suferea s? se apropie nici un b?rbat de ea în afar? de vizitele bilunare ale tat?lui ei. Sim?ea cum i se irose?te via?a f?r? rost ?i cum alunec? pe lâng? ea f?r? s? mai participe deloc ?i fiind o simpl? spectatoare.
A mai încercat înc? o dat? la facultate dar spre dezam?girea prost mascat? a tat?lui ei tot nu a reu?it. ?i chiar când nu mai a?tepta de la via?? nici o surpriz? soarta i-a mai rezervat înc? una: într-o zi pe când scria preocupat? la hârtiile zilnice ?eful ei a închis u?a, a l?sat jaluzelele ?i s-a apropiat cu un aer complice de ea. Dup? cum se comporta Mixata era sigur? c? voia s? i-o trag? ?i ?eful ?i aproape se convinsese în sinea ei c? nu merit? s? se împotriveasc? pentru c? în felul ?sta î?i asigura lini?tea. P?rea numai cu pu?in mai mic ca vârst? decât tat?l ei a?a c? spera ca totul s? decurg? tot în felul lini?tit ?i molcom în care o f?cea cu tat?l ei. În loc de asta dup? ce o dezbr?c? ?i o urc? pe mas?, ?eful scoase din buzunar un soi de ?urub mai mare, i-l ar?t? ?i cu o voce r?gu?it? o întreb?:
— ?tii ce este ?sta?
La semnul ei c? nu, nu ?tie, ?eful scoase un soi de nechezat.
— P?i sigur c? nu ai de unde s? ?tii, c? am auzit c? ?ie î?i plac castrave?ii.
A r?mas blocat? când ?i-a dat seama cât de par?iv? a putu s? fie tr?d?toarea de Adela, numai ea ?tia de întâmplarea cu castravetele, ?i numai târziu ?i-a dat seama c? ?eful încearc? s? îi introduc? ?urubul plin de vaselin? în vagin.
— Se nume?te prezon de stivuitor ?i are ni?te rizuri numai bune pentru pizdulicea ta. ?i nici nu se rupe ca un castravete.
A încercat s? se împotriveasc? ?i s? î?i scoat? prezonul sau ce o fi fost ?la din ea dar ?eful o ap?sa cu putere ?i p?rea hot?rât ca pân? nu termin? s? nu o l?s? s? se dea jos de pe birou.
— Uite a?a am p??it ?i eu când ?eful meu m-a angajat aici, gâfâia ?eful deasupra ei. În fiecare zi îmi b?ga prezonul în fund pân? îmi d?dea sângele dar dup? o vreme a început s? îmi plac?, bâiguia aproape incoerent el ?i v?zându-l preocupat de mi?c?rile lui sacadate a ridicat capul ?i a v?zut c? ?eful ei î?i ?inea prezonul în continuarea penisului, masturbându-se în timp de o p?trundea pe ea. Într-un târziu cu un zgomot ciudat de asem?n?tor cu al tat?lui ei a terminat ?i s-a dat jos de pe ea.
I-a aruncat câteva ?erve?ele ?i a plecat nu înainte de a-i spune:
— ?terge-te, îmbrac?-te ?i apuc?-te de treab?.
În loc de asta dup? ce s-a îmbr?cat a fugit direct la tat?l ei care ajunsese între timp contabil ?ef ?i i-a spus c? vrea s? se mute de la depozite f?r? s? îi ofere nici o alt? explica?ie decât c? la depozite se plafoneaz?. Nu credea c? tat?l ei ?i-a dat seama despre ce anume se întâmplase dar de a doua zi era mutat? la compartimentul de desen tehnic al Uzinei mecanice, un loc unde nu erau b?rba?i ?i nici locuri ascunse unde s? î?i poat? practica viciul a?a c? un timp a trebuit s? se mul?umeasc? cu Ciotil? ?i Satan.



CAPITOLUL 5


Privind în urm? i s-a p?rut c? ultimii ei ani au fost o ciudat? aventur? ?i uneori pentru a-?i înnobila ?i estetiza întâmpl?rile se compara cu Odiseu – prefera Odiseu în loc de Ulise tocmai pentru a se diferen?ia m?car pu?in de ceilal?i oameni. Se vedea navigând printre stâncile ascunse ale sexualit??ii ei ciudate ?i i se p?rea c? în sfâr?it a ajuns în Ithaca ?i chiar dac? acolo nu o a?tepta nici o Penelopa se p?rea c? î?i g?sise în sfâr?it lini?tea. Nu ?tia cât de departe în timp î?i putea trimite un prim bolog-nar efectele a?a c? atunci când într-o zi nu i-a venit ciclul nu s-a nelini?tit prea tare. I se mai întâmplase ?i alt?dat? s? întârzie dar dup? o s?pt?mân? deja s-a nelini?tit a?a c? a a?teptat cu ner?bdare s? treac? o lun?. Nu era ea prea la curent cu aceste probleme dar ?tia c? uneori se întâmpla ca organismul s? uite în câte o lun? s? anun?e c? totul este în regul? ?i s? î?i revin? în luna urm?toare la normal. Cel pu?in a?a auzise ea de pe la pu?inele fete care mai vorbeau cu ea astfel de lucruri. Nep?sarea ei se vede ?i din faptul c? niciodat? nu a fost interesat? dac? partenerii ei î?i puneau sau nu prezervativ de parc? ar fi fost convins? c? Ciotil? î?i marcase într-un fel teritoriul într-un mod în care nu permitea unor parteneri umani s? impregneze locul. Cei mai mul?i dintre ei î?i scoteau penisul din ea chiar înainte de a ejacula, într-un gest care chiar dac? era spre protec?ia ei o enerva pentru c? o l?sa plin? de sperm? pe abdomen. Chiar ?i tat?l ei f?cea a?a de?i parc? ultima dat? când au f?cut-o a r?mas cu penisul în ea de parc? s-ar fi s?turat s? se tot dea la o parte chiar când era pl?cerea mai mare. Sau poate sucul de castravete îi dizolvase cine ?tie ce pieli?e care o împiedecau s? r?mân? îns?rcinat?. Oricum dup? episodul cu castravetele nu mai avusese alt partener uman decât pe tat?l ei a?a c? într-adev?r acum aveau o problema. Sau poate c? Satan…? Dar chiar ?i a?a nepriceput? cum era î?i d?dea seama c? un câine era imposibil s? o lase gravid? de?i nop?i întregi a visat cu odat? ajuns? la maternitate medicul scoate încântat un c??elu? sem?nând cu Satan dintre picioarele ei.
În cele din urm? a fost nevoit? s? îi spun? tat?lui ei convins? c? prin rela?iile pe care le are îi va fi u?or s? aranjeze un avort. În loc de asta a avut surpriza ca tat?l ei s? par? de-a dreptul încântat ?i singurele lui cuvinte au fost:
— Nu te speria, rezolv eu. O s? g?sesc un fraier s? te ia de nevast?…
Tat?l ei s-a ?inut de cuvânt ?i chiar a doua zi a dus acas? la ei un tân?r îmbr?cat într-un costum ?eap?n ?i cu o cravat? legat? prea strâns. I s-a p?rut vag cunoscut dar cum se mai împlinise ?i-?i l?sase musta?? nici prin cap nu-i trecea c? era acela?i ucenic dulgher de acum câ?iva ani care l-a uns pe Ciotil? cu ardei.
Nunta s-a aranjat în grab? ?i cum b?iatul mo?tenise o cas? de la p?rin?i s-au mutat acolo. Mixata nu a cerut multe de la p?rin?ii ei: câteva haine, o canapea dar mai ales pe Ciotil? ?i pe b?trânul Satan care acum abia se mai mi?ca.
De?i nu se a?tepta s? fie virgin?, Titi, a?a îl chema pe fostul ucenic tot a penetrat-o în prima noapte cu grij? de parc? s-ar fi a?teptat s? îl usture. ?tiind despre ce este vorba a încercat s? îl înlocuiasc? cu succes pe Ciotil? ?i pentru o vreme cel pu?in pân? a n?scut chiar a reu?it. Cum nu era nici prima nici ultima femeia care n??tea la ?apte luni totul a decurs în lini?te, au botezat cum se cuvine feti?a de?i uneori în timp ce îi d?dea s? sug? se întreba cu ochii pierdu?i la ovalul delicat al copilului dac? î?i al?pta feti?a sau sora.
Colegii lui Titi când au încercat s? îl ia peste picior despre obiceiurile tinerei lui so?ii acesta le-a închis scurt gura:
— Mai bine s? se fut? cu o cioat? decât ca ale voastre cu tot cartierul…
Cum de?i era tân?r era destul de r?u de gur? l-au l?sat în plata domnului ?i ?i-a v?zut de ale lor.
Totul ar fi fost cum ar fi fost dac? într-o zi venind mai repede de la serviciu nu ar fi g?sit feti?a plângând de foame în cas? ?i pe Mixata c?l?rindu-l pe Ciotil?. I-a dat Mixatei scurt dou? palme iar pe Ciotil? l-a pus pe un foc f?cut chiar în mijlocul cur?ii în timp ce ciudata lui so?ie privea plângând din spatele perdelelor. Dup? numai dou? s?pt?mâni scena s-a repetat aproape identic cu Satan a?a c? a luat câinele de lan? ?i i-a dat brusc una cu toporul de dulgher în cap apoi l-a dus la groapa de gunoi a ora?ului.
Când s-a întors acas? i-a mai dat dou? palme dulghere?ti scumpei lui so?ii ?i a întrebat-o:
— Cui trebuie s? mai dau foc sau s? îi dau cu toporul în cap ca s? avem lini?te în cas??
Cum Mixata t?cea oripilat? de pierderea celor doi, Titi i-a ar?tat toporul apoi a spus posomorât:
— Atunci bag?-?i min?ile în cap pentru c? dat viitoare pe tine te altoiesc. ?i ar fi p?cat s? r?mân? orfan? o feti?? atât de dr?gu??.
Înc? îngrozit? de cele întâmplate Mixata s-a astâmp?rat un timp mai ales c? a reînceput destul de curând munca. Desena toat? ziua câte era de lung? piuli?e ?i prezoane pentru ma?inile agricole pe care le fabrica Uzina mecanic?. Avea iar senza?ia c? via?a alunec? pe lâng? ea f?r? s? aib? în vreun fel posibilitatea s? o schimbe. Din când în când mai recitea câte ceva din c?r?ile pe care le citise cu atâta pl?cere în liceu dar nu îi mai spuneau nimic. Era ca ?i cum cineva ar fi vorbit într-o limb? str?in? ?i atunci abandona cartea ?i r?mânea minute în ?ir plângând deasupra paginilor neîn?elese.
Din acest motiv când a chemat-o pân? la biroul lui securistul întreprinderii s-a dus cu un fior de team? dar ?i plin? de curiozitate. A ascultat f?r? s? aud? discursul plat al omului despre du?manii poporului care prin vorbe veninoase submineaz? cuceririle revolu?ionare ?i a tras doar concluziile care îi conveneau: putea demasca oricând pe cei care cleveteau pe seama regimului sau spuneau bancuri politice. Sau pe cei care au sup?rat-o. Sau pur ?i simplu care nu îi pl?ceau ?i slav? domnului erau destui din ?ia. A început cu Adela dar se pare c? a început cu stângul pentru c? ?i Adela era de ani buni informatoarea securistului a?a c? a trebuit s? î?i diversifice op?iunile. Slava Domului c? din cei dou? mii de angaja?i numai vreo sut? erau pe listele securistului iar restul puteau fi b?l?c?ri?i în fel ?i chip. Bie?ii de ei, unii nici nu î?i d?deau seama c? nu erau avansa?i, nu erau trecu?i la prime sau nu mai prindeau bilete prin sindicat numai datorit? toanelor Mixatei.
Timpul p?rea s? treac? ca o ap? lânced?, îmb?trânea desenând prezoane ?i piuli?e, uneori scotea din sertar prezonul cu care o p?trunsese Costic? Pâr?u, îl mai ?tergea pu?in de vaselin? ?i pl?nuia s? r?mân? într-o dup? amiaz? singur? în birou ?i s? repete experien?a de atunci dar pân? ?i de asta îi era lehamite.
Fata a crescut, a reu?it spre uimirea ei din prima la facultate unde a cunoscut un b?iat dr?gu? cu care s-a ?i c?s?torit un an mai târziu. Primul revelion pe care l-au petrecut împreun? a fost ?i ultimul pentru c? mult dup? miezul nop?ii când to?i erau mor?i de be?i l-a atras pe tân?rul ei ginere în dormitor. Pentru c? nu a reu?it s? îl trezeasc? destul de mult cât s? o penetreze a început s?-i sug? penisul ?i a adormit cu el în gur? a?a cum a ?i g?sit-o câteva minute mai târziu so?ul ei. Nu i-a deranjat dar a chemat-o pe fiica lor care nu a g?sit altceva de f?cut decât s?-i trag? un toc de cizm? dar din cauza emo?iei a gre?it pu?in ?inta ?i capsele argintii de pe cizm? au zgâriat adânc fa?a Mixatei însemnând-o pentru toat? via?a.
Diminea?a dup? ce s-au trezit din be?ie b?rbatul a dat-o afar? din cas? ?i chiar dac? nu au divor?at pân? la urm? a refuzat s? o mai vad? vreodat?. Chiar dac? ?i-a iertat cu greu b?rbatul, fiic?-sa pe ea nu a iertat-o ?i de atunci nu au mai vorbit. Chiar dac? uneori se întâlneau pe strad? fiica, sau poate c? era totu?i sora ei, aceasta întorcea capul în alt? parte ca s? nu o vad?.
A r?mas s? locuiasc? numai cu b?trâna ei mam? ei pentru c? tat?l ei murise cu ceva ani în urm?. Dup? revolu?ie a tr?it câtva timp cu spaima c? sutele de pagini pe care le d?duse securistului s? nu ias? la iveal? dar se pare c? toat? lumea uitase de ele. Sau poate c? le d?duse securistul foc a?a cum se zvonea. Dup? numai câ?iva ani din falnica Uzin? mecanic? de alt?dat? s-a ales praful ?i de cei dou? mii de angaja?i la fel. Un timp a tr?it din ?omaj pe urm? din pensia destul de mic? a mamei ei apoi a ajuns de râsul curcilor dup? cum plastic s-a exprimat într-o zi b?trâna ei mam?. Adic? s-a angajat magazionera la un magazin care vindea carne de curcan.