proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

N-a fost niciodat?, dar ar fi putut fi, sau poate c? a fost, ?i nu ?tim noi, un rege care st?pânea peste o ?ar? îndep?rtat?, de pe la una din marginile curbate ale acestei lumi.Fiindu-i team? c? vremea ?ederii sale, nu numai pe tron, dar ?i aici, printre oameni, s-a cam apropiat de sfâr?it, era foarte nelini?tit, pentru aceasta le-a cerut slujitorilor s?i s? caute s? afle printre supu?ii s?i, dar ?i pe la alte neamuri, oamenii pricepu?i care s?-l poat? t?m?dui de aceast? nelini?te. A?a c? porunca i-a fost ascultat?, ?i slujba?ii au pornit deîndat? în c?utarea dori?ilor vindec?tori. În scurt? vreme s-au adunat la curtea palatului fel de fel de doftori renumi?i pentru faptele lor, ?i al?ii necunoscu?i, dar care erau încrez?tori c? ar putea aduce cu ei t?m?duirea regelui, ?i nu neap?rat pentru a dobândi vreo recompens?, c?ci regele era iubit chiar ?i de locuitorii ??rilor învecinate, bucurându-se ?i ei de roadele în?elepciunii cu care acesta î?i conducea ?ara.
Ajutat de familie ?i de sfetnicii s?i, regele a cercetat toate leacurile ?i sfaturile pe care i le propunea acea adunare de t?m?duitori ?i în?elep?i, ?i pe toate, constatase, c? le experimentase. A?a c?, dup? o îndelung? osteneal?, s-a l?sat p?guba?, gândind c? de acum nu mai este nimic de f?cut, decât s?-?i a?tepte, ca orice om, ob?tescul sfâr?it.
Când adunarea s-a retras din curtea palatului, iar straja acestuia urma s? închid? por?ile, o dat? cu l?sarea asfin?itului, se înf??i?? dinaintea solda?ilor un mo?neag, descul? ?i pr?fuit de drum, sprijinindu-se de un toiag, iar peste um?r purta o leg?turic?, poate cu câteva merinde. Acesta le-a cerut solda?ilor s? îl înf??i?eze la rege, c? el poate s? îl ajute în aflarea leacului pe care îl caut?, dac? îi va da ascultare. Auzind acestea regele, ?i luând seama la descrierea pe care solda?ii o f?cuser? b?trânului, mai-mai c? nu voia s?-i dea nicio aten?ie aceluia, cel mult g?zduirea ?i sprijinirea pe care o oferea oric?rui pribeag. Dar curiozitatea pân? la urm? l-a biruit ?i a cerut ca b?trânul s? fie chemat la el.
Adus dinaintea regelui, mo?neagul, ostenit de drum, a cerut s? i se ofere o ulcic? de ap? ?i pu?in r?gaz pentru a-?i trage un pic sufletul de drum. În toat? aceast? vreme, inima regelui parc? s-a dezmor?it dup? dezam?girea pricinuit? de certitudinea c? leacul pe care îl caut? nu exist?, v?zând înf??i?area atât de simpl? ?i senin? a acestui mo?neag, care p?rea c? se bucur? în acea clip? bând din acea ulcic? apa, mai mult decât în toate bucuriile pe care le-a tr?it el ca rege în îndelungata-i domnie.
În cele din urm?, regele îl pofte?te al?turi pe c?l?tor, ?i îi cere s?-i dest?inuie leacul ce-l poate t?m?duie, ?i ce ar trebui s? fac? pentru a-l dobândi. COPACUL, îi r?spunse b?trânul; exist? în regatul t?u un copac - ?i îl descrise cu toate am?nuntele - pe care trebuie s?-l afli, iar aflându-l, cu ajutorul lui, te vei vindeca.Plat? nu-?i cer, fiindc? dac? îl vei afla ?i te vei t?m?dui cu el, aceasta îmi va fi ?i mie plat?. F?r? s? mai a?tepte r?spunsul, mo?neagul d? bine?e regelui ?i roag? solda?ii s?-l înso?easc? pân? la poart?.
Dup? plecarea b?trânului, regele, ostenit, adoarme în tronul s?u. Dormind, el se viseaz? cutreierând p?duri ?i livezi prin regatul s?u, c?utând copacul descris, dar neaflându-l se a?ez? ostenit la umbra unui pom pe care î?i aminte?te c? la s?dit el în copil?rie.?i adoarme. Viseaz? c? acesta este pomul c?utat ?i începe s? î?i prepare pentru aflarea leacului tot felul de re?ete din muguri, frunze, flori, crengi, îns? leacul sperat nu i se v?de?te. Dezn?d?jduit, îngenuncheaz? lâng? copac, cerând parc? acestuia s?-i descopere ce s? fac? pentru a-i afla taina.Ridicând privirea asupra acestuia, observ? c? din cauza râvnei sale, copacului îi mai r?m?sese doar trunchiul ?i dou? ramuri, ca dou? bra?e întinse, dar chiar atunci, brusc, s-a trezit din ambele vise, r?mânându-i întip?rit? aceast? ultim? înf??i?are a copacului.Dup? ce a mai reflectat o vreme la cele întâmplate în vis, a în?eles c? mo?neagul se referise nu la regatul peste care domnea, ci la regatul din l?untrul s?u, îns? îl nedumirea în continuare semnul pe care i-l ar?tase la finalul visului copacul.
Adunând iar? familia ?i sfetinici, ?i povestindu-le ?i acestora visul, regele este îndemnat s? dea sfoar? iar? pentru aflare unor t?lmaci care s?-i dezlege semnifica?ia acelui semn. Dup? o vreme, curtea palatului s-a umplut de oameni care aveau sau pretindeau c? au acest dar. Dup? ce îi ascult? pe to?i, regele se se v?zu neputiincios în alegerea vreuneia din aceste semnifica?ii date, toate fiind parc? atât de demne de crezare. Istovit ?i de acest e?ec, regele hotârâ s? doarm?, urmând ca a doua zi s? se hot?rasc? ce decizie s? mai ia în leg?tur? cu aceast? problem?.
Când se trezi în zori, regele ceru servitorilor s?i s? i se aduc? dou? lemne mai groase care s? întruchipeze imaginea copacului din vis, îngenunche dinaintea acestuia ?i începu s? se roage. Ceea ce s-a mai întâmplat cu regele din poveste este l?sat de autorul ei s? fie completat de cei care o vor citi pân? la cap?t...