Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

cicloida

de Ioan Postolache-Dolje?ti

Aiureal? ?i râd cu râsul plin parc? de bube. Ambiantul mai suprarealist ca pictura lui Dali. Lumea e ca-n real,(la naiba, îmi zic, cât real mai e în lumea asta somnambul??) un furnicar p?l?vr?gind de nu-?i dai seama dac? la telefon sau de nebun. O strad? ?i un scuar. În dreapta, pu?in înclinat pe fundal un lan de bumbac cu capsulele sparte m?rginit la stânga de un paralelogram cu in inflorit, la dreapta un clin de secar?, (cu coarne, m?-ntreb, c? e bun?...) pete albastre de lacuri m?rginite de trestii ?i de jos în sus ca un curcubeu curge un râu cu praguri lini?tiri ?i bulboane sc?p?rând în unde un soare anemic de toamn? pr?v?lit spre apus, ?i tot peisajul într-o molcom? mi?care.

Trotuarul e plin de ch?toace, parc? mai multe mânjite de ruj. Bate un clopot departe. Din sefora frunze palmate cu clorofila secat?, galbene cad în ne?tire ?i pe mine m? duce saco?a de mân? la pia?? s-o umplu cu pepeni lovi?i de nanism atât cât s? încap? pe gura larg? a borcanului de doi?pe, ?tii tu, de mur?turi. Te v?d în scuar...

Te-am mai v?zut într-o noapte. Cu fa?a culcat la perete m-am smuls din vis speriat c? tu erai cu o dimensiune lips?, ca un val unduindu-te spunându-mi s? vin. Cu greu am deschis ochii iute s? caut fereastra. ?i pentru c? in clipa confuz? albul peretelui era un orizont în colaps ?i nu voiam s? m? cuprind?, de-aceea în el m-am împins...

?tiam ?i nu ?tiam c? e vis. Îmbr?cat? în haina cea de navet? pepit, la gât cu-o verzuie e?arf?, râdeai frumos cu dantura ta de invidiat ?i b?nuiam c? de râs sânii-?i s?ltau ?ugubâ? sub bluza cea alb?. M-a mirat. Aveai p?rul scurt cum nu l-ai avut niciodat?...

Urcasem parc? o scar? ?i un tip în halat cu stetoscopul de gât b?l?l?u mi-a dat un ghiont f?cându-mi cu ochiul: "136 cu 66 ?i 78 pulsul, te ?ii bine m?i nene". L-am privit de jos sau de sus, iar??i nu ?tiu, c? locul pe care eram tindea s? se-nvârt? ?i eu tot p??eam înspre stânga. Te-am strigat. Tot grupul în care erai s-a întors cu fa?a la mine. Stupoare, în fiecare erai numai tu. Ele t?ceau, priveau cu mirare doat tu intrigat?: " de unde m? stii?"...

Eram un punct pe o roat? mi?cându-se lent. Cumva, de departe priveam cum punctul traseaz? în aer o cicloid?, cu un sfert trecut? de centru. M-am întristat. Dinspre apus se auzea un ro?iatic ?optit: "?i tu, ?i tu, ?i tu vei c?dea în nimic, în nimic..."

M? gândeam s? te-ntreb dac? în via?a f?r? sfâr?it se trece sau nu pe sub du?ul uit?rii dar venise timpul ?i m-am trezit s? ascult pendula cum bate pentru fiecare punct cardinal o singur? dat?...

Plou?, e frig ?i sunt transpirat. Mai sus de încheietura palmei pun din curiozitate tensiometru. 136 cu 65 ?i 87 pulsul. Tipul, îmi zic, a fost pe aproape...

Strâng fotografiile r?mase de-asear? pe mas?. Completez
undelemnul din candel?. Sâmburul de lumin? pare a fi mai vioi...

Începe înc? o zi ?i-i întuneric ?i pou?, ?i plou?...

Ioan Postolache-Dolje?ti (ioanip) | Scriitori Români

motto: cuvântul scris - ve?nicia sufletului

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro