Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Tot înainte

de Nicolae Diaconescu

Tot înainte

Ziua bun? se cunoa?te de diminea??, conform proverbului arhicunoscut. Eu am început-o prost. M-am certat cu Banciu, maistrul de la consolid?ri, s?-mi plesneasc? vâna la cap. El c?…, eu c?…, pân? la urm? m- am hot?rât s? nu-i vizez stadiul lucr?rii, eram diriginte de ?antier. Abia m? desp?r?isem de el c? am fost „invitat” la Adunarea general? a oamenilor muncii din Antrepriza Electromontaj Bucure?ti. Am participat cu gândul s? ?tiu ?i eu cum se descurc? Antrepriza c? de acolo îmi luam salariul.
Sala plin? ochi. La prezidiu au luat loc tovar??ul Popescu de la Consiliul Sindicatelor sector 4, (cuno?tin?? veche), tovar??a Firoiu, reprezentanta sectorului de partid, gravid? în luna a VII-a, tovar??ul Timotin, director adjunct, tovar??ul Dr?ghici de la trust, forul superior al Antreprizei, tovar??ul Oatu din minister ?i tovar??ul Macioc, directorrul general. Mai erau doi, unul, figura cea mai important?, pre?edintele comitetului sindical, tovar??ul Stan, noi îi spuneam St?nic?, „om de treab? când nu se pi?? pe el”, vorba celor de la retribuire ?i înc? unul care nu ?tiu ce func?ie avea.
Pre?edintele comitetului sindical cite?te comisiile pentru redactarea procesului verbal ?i cea pentru propuneri ?i m?suri ce urmau a fi adoptate în adunarea general?, face o plec?ciune ?i d? cuvântul tovar??ului director Macioc.
Am recunoscut-o demult, are stof? de director, când vorbe?te, tun?. Are un nas cu multe neregularit??i, e oache?, mic de statur?, î?i scoate pieptul mult în fa?? ?i îl domin? chiar ?i pe reprezentantul trustului de?i acesta e mult mai impozant. Macioc este director din 1959, adic? de aproape 30 de ani. P?rul bogat ?i negru din cre?tetul capului contrasteaz? puternic cu al directorului adjunct, care, de?i mai tân?r cu 15 ani, îl are complet alb. Arat? mai s?n?tos ?i dinamic decât to?i cei din prezidiu. Multe spune ?i numai lucruri interesante. Printre altele c? planul s-a îndeplinit ?i dep??it la to?i indicatorii, produc?ia fizic?, produc?ia net?, productivitatea, beneficiu, în condi?iile în care aprovizionarea a fost greoaie, utilajele s-au învechit, m? rog, ?i altele asemenea, probleme obiective. Mijloacele fixe au crescut la 300 milioane lei iar produc?ia anual? este de cca 700 milioane lei.
A mai vorbit despre tehnica nou?, dot?rile sociale, frunta?ii în produc?ie, despre angajamentele luate în alte adun?ri generale, în spirit critic ?i autocritic, a?a cum cereau documentele de partid.
Cred c? v? da?i seama, eu, tân?r inginer din Bârdigani-Vulture?ti Arge?, m? sim?eam mândru c? fac parte dintr-un asemenea colectiv care are realiz?ri dintre cele mai importante pentru economia na?ional?, metrou, linii ?i sta?ii de 400 de KV, prima noastr? central? nuclear? de la Cernavod?, linia de 700 KV Isarcea-Bulgaria, subtravers?ri pe sub canalul Bucure?ti-Dun?re, alimentarea cu cablu pentru iluminat la Casa Poporului ?i multe altele. Îmi p?rea r?u c? nu m? aflu în focul b?t?liei, în primele rânduri, acolo unde natura era transformat? de la o zi la alta. Cu aceast? nostalgie în suflet, c? eu participam doar la consolidarea unei cl?diri ce ad?postea un muzeu, am ascultat în continuare.
S-a dat citire celor ce se înscriseser? la cuvânt înc? înainte de începerea adun?rii ?i, în modul cel mai democratic, s-a întrebat adunarea dac? mai sunt ?i al?i doritori s? spun? ceva. În entuziasmul meu, am ridicat mâna din ultimul rând unde îmi g?sisem un loc, dar probabil nu m-au observat. Cum niciunul în afar? de mine nu ?i-a manifestat dorin?a, s-a dat cuvântul tovar??ului Ionescu, ?ef brigad? Constan?a.
S-a apucat tovar??ul Ionescu s? mul?umeasc? tuturor celor din prezidiu, i-a luat la rând, la fiecare g?sea atâtea motive de mul?umire, încât, pân? i-a terminat pe to?i a durat cam 15 minute. Nici n-a fost prea mult, aproximativ 90 de secunde pentru fiecare, ori ce înseamn? timpul ?sta fa?? de contribu?ia inestimabil? a fiec?ruia din prezidiu la câ?tigarea locului de frunta?? a brig?zii num?rul 4 Constan?a, al c?rei ?ef era însu?i tovar??ul Ionescu?
Cuvintele de laud? pentru prezidiu fiind terminate, urmar? mul?umirile pentru personalul în subordine ?i în final a întregului colectiv, c? doar el era acela care merita felicit?ri. În total tovar??ul Ionescu vorbise o jum?tate de or? ?i începusem s? m? plictisesc.
- ?i acum tovar??i, a? vrea s? mai ridic o problem?, pe care o aduc la cuno?tin?? de vreo nou? ani, la fiecare adunare general? (eu o auzeam prima oar?) tovar??i, se adres? patetic Ionescu adun?rii, s? se g?seasc? o solu?ie pentru stâlpii metalici de 110 KV ?i mai ales pentru cei de 400 de KV, s? se strâng? la baz?, s?-i proiecteze mai mici, v? da?i seama cât teren agricol scoatem din circuit din cauza evaz?rii lor?!
- A doua problem? e mai complicat?! Trebuie s? cre?tem productivitatea de la an la an, dar sistemul nostru de comunicare este ca al Pieilor Ro?ii, ne urc?m pe dâmburi, prin copaci, fluier?m, facem semn cu mâna, strig?m. Când derul?m firul de pe tambur sau întindem cablul, v? da?i seama cât pericol incumb? acest sistem de comunicare, nu mai vorbesc de productivitate, cum s? creasc? în asemenea condi?ii? Eu cam atâta am avut de spus!
Ghea?a fiind spart?, a urmat tovar??ul D?nil?. El a mul?umit mai pu?in, a intrat direct în subiect:
-Tovar??i, ce comunicare prin sistem Pieile Ro?ii? Asta ar fi bun?, se poate practica la câmp, da’ în Bucure?ti, pe ce s? urc oamenii? Acum 20 de ani aveam telefoane tovar??i, acum nici atât, sta?iile de radio nu func?ioneaz? nici una. Sediul nostru este aici, pe Candiano Popescu, dar avem puncte de lucru la Bucure?ti Sud, la Domne?ti ?i trebuie s? transmit o sarcin? urgent?, da’ cum s? ajung?? Trimit tractorul, camionul c? ma?inile mici s-au oprit toate ?i a?a transmitem mesajele urgente. Apoi mai trebuie s? rezolv?m rela?ia cu ICMP. Tovar??i, cum s? cresc productivitatea dac? Icemepeul îmi d? optzeci la sut? din stâlpi cu defec?iuni? Pân? îl remediez pe fiecare, trece timpul. ?i v? rog, s? avem mijloace de transport ale stâlpilor din beton, brigada noastr? manevreaz? vreo cinci mii pe an. Trimitem ma?ini ca s?-i ridice ?i CTC-ul lor, (controlul tehnic de calitate) ne ia la mi?to, c? se admite transportul doar cu utilaj specializat. S?-i transporte ICMP-ul pe calea ferat?, s?-i descarce în orânduial?, pe categorii, c? îmi trebuie dou? luni cu patruzeci de oameni s?-i aleg! A?a nu cre?te productivitatea tovar??i! Am fost acuzat de rea credin??, rea voin??, m? rog, cum vre?i. C? n-am primit în dotare dou? utilaje pentru tras tamburul la cabluri? Da’ ce s? fac fra?ilor cu tractoare d-astea care n-au loc pe trotuarele din Bucure?ti? Pe unde s? trec cu ditamai m?g?oaia? S? se fac? tractoare mai mici tovar??i, asta trebuie, nu s? fiu eu acuzat!
Cu tehnica nou? e ?i mai greu, nu se mai import?, ni s-a cerut s? prob?m o nou? forez?, tip Giurgiu. Am vrut s-o pun în func?iune, am s?pat groapa ?i când s?-i montez ?uruburile erau toate vopsite, ne-a trebuit dou? zile s? le cur???m. Când s?-i dau iar drumul, n-am g?sit zece litri de benzin? ?i zece litri de ulei în toat? Antrepriza ?i-au mai trecut dou? zile. În sfâr?it când i-am pus benzin? ?i ulei a f?cut pac-pac ?i s-a oprit. Eu îmi declin orice r?spundere tovar??i s? lucrez cu-n asemenea utilaj pentru îndeplinirea planului.
Au mai vorbit ?i al?ii. S-a spus c? n-au avut aprovizionare, c? laminorul din Gala?i, datorit? exportului, nu asigur? produc?ia intern?, c? aprovizionarea nu dispune de cabluri din lips? de cupru ?i aluminiu, c? produc?ia s-a redus cu patruzeci la sut? în acest an, c? bar?cile de la punctele de lucru izolate n-au nici un fel de înc?lzire, c? sunt probleme cu masa muncitorilor, cu disciplina, c? pe Antrepriz? sunt cinci mii de absen?e nemotivate!
M? aiurise de cap! Eu, la locul meu de munc?, habar nu aveam de adev?ratele probleme cu care se confrunta ?antierul, Antrepriza, ?ara! S? îndepline?ti în asemenea condi?ii sarcinile de plan ?i s? le dep??e?ti, era într-adev?r o performan??.
De altfel, tovar??ul Popescu de la sindicate, în cuvântul s?u, fiind autorizat s? vorbeasc? ?i în numele tovar??ei Firoiu, a spus c? Antrepriza n-a dat multe probleme sectorului de partid. ?i tocmai de aceea se cuvine, când, peste o s?pt?mân?, este ziua de na?tere a tovar??ului Macioc, s? fie s?rb?torit cum se cuvine. Bineîn?eles, a ?inut s? precizeze tovar??ul Popescu, asta a fost în afara ?edin?ei.
Peste exact o sâpt?mân?, am fost chemat la directorul Macioc. M? gândeam c? voi primi ?i eu o prim?, îmi desf??uram activitatea în modul cel mai con?tiincios. Erau to?i în sala de consiliu, în COM.
-Diaconescule, tu nu ?tii cum st? treaba pe la noi, te-a reclamat Banciu c? nu-i avizezi situa?ia de lucr?ri.
-Tovar??e director, a înc?rcat cantitatea lucr?rilor executate cu cincizeci la sut?, eu n-am curajul s?-i semnez, nu e corect, nu corespunde cu realitatea.
-B?i Diaconescule, Banciu are ?i el oameni în subordine, ace?tia au familii, trebuie s? m?nânce, dar cu ce bani dac? tu nu le avizezi situa?ia lucr?rilor ca s?-?i ia salariul?
-Tovar??e director general…
-Taci ?i ascult?-m?, vezi câ?i oameni sunt aici, tot COM-ul, oaspe?i din trust, din minister, de la sectorul de partid, semneaz?-le de data asta, î?i promit c? n-o s? p??e?ti nimic ?i dac-o fi ceva, eu te scot din c?cat! Ne-am în?eles?
N-am avut puterea s? spun da, am dat u?or din cap.
V? pute?i închipui cum am dormit în urm?toarele zile? Totu?i Macioc s-a ?inut de cuvânt. Peste pu?in? vreme a numit ca diriginte de ?antier pe o doamn?, Zid?rescu! Iar eu am fost degrevat de astfel de sarcini. M-am lini?tit numai dup? ce volumul lucr?rilor executate a ajuns la nivelul celor pentru care semnasem deja, i-au trebuit lui Banciu dou? luni pentru asta. ?i m? întrebam, ce s-ar fi putut întâmpla, dac? oamenii aceia n-ar mai fi primit salariu?


Not?

Banciu m? invitase de mai multe ori la restaurant, la Tangent?, s? st?m ?i noi de vorb? la o bere. Cum l-am refuzat de fiecare dat?, m-a reclamat la sectorul de partid c? nu se poate colabora cu mine, c? sunt un om imposibil, c? nu s-a mai pomenit în construc?ii ca m?surarea lucr?rilor executate s? aib? coresponden?? în deviz.
Problema s-a rezolvat numai dup? ce am fost schimbat din func?ia de diriginte de ?antier.



5.02.1987
































Nicolae Diaconescu (Nicu al Popii) | Scriitori Români

motto: Pe unde treceam, lasam o urma...

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro