proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Nina nu s-a mai v?zut cu Floren?a în toat? vacan?a de var?. A plecat cu p?rin?ii ?i cu Crina la Bu?teni, pentru prima dat? la munte. E fascinat? de m?re?ia Bucegilor ?i de iarba din curtea casei unde stau în gazd?. Diminea?a, Nina se duce cu Crina s? culeag? trifoi pentru salata p?pu?ilor – Roxana, p?pu?a preferat? a Ninei le-a înso?it în vacan??. În acest scop Nina folose?te un piept?ne de-al Mamei. Apoi se alearg? cu Crina prin rou? ?i se prind de mâini ?i se învârtesc pân? când ame?esc amândou? ?i cad la p?mânt râzând. Crina e o mic? ciud??ic?, nu prea vorbe?te de?i merge acum pe trei ani. Are îns? un dar de a se ascunde dup? toate cele, dup? patul imens în care dorm to?i patru, sau dup? sob? ?i de a ie?i de acolo când nici nu te a?tep?i. În general e apatic?, dar când se joac? cu Nina e zglobie ?i râde. Crina o iube?te pe Nina, noaptea se a?eaz? în pat numai la picioarele ei ?i i le încol?ce?te cu bra?ele. Mama zice de Crina ca e alintat?, c? Bunicii o r?sfa?? prea mult, ?i c? de-aia se poart? a?a ciudat. I se pare îns? Ninei c? Mama o alint? ?i ea pe sora ei. Crina e un copil frumos. Are pielea mai alb? ca Nina ?i are p?rul buclat ?i ochii alba?tri ai Mamei. E ca o p?pu?? vie. Când p?rin?ii le duc pe fete la gr?dina zoologic? (Nina are o pasiune deosebit? pentru gr?dini zoologice) ?i v?d ur?ii în?l?a?i pe dou? picioare în cu?ti, cu blana jig?rit? ?i priviri lihnite de foame, Crina scoate un sunet de uimire. Se amuz? cu to?ii când Mama îl ceart? pe îngrijitor c? nu le d? s? m?nânce iar acesta se dezvinov??e?te cu un aer jignit: ia veni?i doamn? cu mine s? vede?i m?m?ligile! Va s? zic? ursul m?nânc? m?m?lig?, dar nu prea se satur?, trage concluzia Nina ?i scrie asta în compunerea „cum mi-am petrecut vacan?a de var?” când ?coala reîncepe.

*

O dat? cu clasa a doua, Ninei îi vine rândul la fericirea de a deveni pionier?. Nu numai fericire, dar ?i cinste, deoarece, conform rezultatelor ?colare Nina are onoarea s? fie f?cut? în prima serie. Fericitul eveniment se petrece la Academia Militar?, în fa?a Monumentului Eroilor Patriei, unde Nina prime?te cravata ro?ie cu tricolor pe care ?i-o trece pentru prima dat? prin inelul de plastic transparent pe care va avea de aici încolo o grij? solemn? s? nu-l piard?. Cea care i-a legat cravata este chiar Floren?a, prietena ei ?i comandant? a deta?amentului care astfel, le pred? ?tafeta colegilor mai mici. De câtva timp, ?i special pentru acest eveniment, Nina a înv??at un cântecel care îi place la nebunie. Sun? cam a?a: noi cutezan?a revolu?ionar?, azi de la comuni?ti o înv????m! ?i înflore?te scumpa ?aar?, spre viitor nee avânt?m! Nina fredoneaz? cântecelul ?i cu un pic de triste?e pentru î?i d? seama c? ea nu prea e o cutez?toare, a?a cum de exemplu e Flori, sau chiar ?i Ana Mia Stroe, colega ei de clas?. Îi st?ruie în minte ru?inea pe care a p??it-o de curând, când Mama i-a cump?rat patine, la fel ca ?i mama Anei Mia fiicei sale. Numai c? pe ghea?a patinoarului, Nina a „f?cut ?apagatul” de la prima încercare ?i a început s? ?ipe sfâ?ietor, iar lacrimile au începu s?-i ?iroiasc? pe obraji, de?i Mama ?ipa la ea s? se ridice ?i s? încerce din nou.
„Are o înclina?ie cert? spre cabotinism”, a spus mama Anei Mia, cu un aer doct, iar Mama a în?eles c? din asta c? fiica ei se comport? ca un clovn ?i când alte feti?e de la ?coal? au început s? râd? de Nina cum st?tea acolo jos ?i bocea, a ridicat-o cu de-a sila ?i i-a ars dou? palme ?i a luat-o acas? imediat. Nina a încercat s? opun? rezisten??, s? se opinteasc?, dar cu for?a Mamei nu te po?i pune. P?rin?ii ?i copiii râdeau ?i mai tare, dar Mama nu s-a înduplecat ?i a umilit-o pe Nina în fa?a celorlalte feti?e tot a?a cum ?i Nina o umilise pe Mama în fa?a celorlal?i p?rin?i. Cert este c? de atunci Nina n-a mai vrut s? se fac? profesoar? de francez?, iar Mama i-a vândut Ninei patinele ?i n-au mai vorbit niciodat? despre asta.
Ei, las?, c? acum ?i-a rec?p?tat reputa?ia, c?ci a rostit cu mândrie ?i cu un aer solemn: - Eu, Postolache Nina, intrând în rândurile Organiza?iei Pionierilor, m? angajez s?-mi iubesc patria, s? înv?? bine, s? fiu harnic? ?i disciplinat?, s? cinstesc cravata ro?ie cu tricolor ...
Nina e mândr? când salut? drapelul patriei ?i drapelul ro?u al partidului, cu mâna la bascul alb ?i dup? ce se cânt? Tricolorul, Nina o aude pe Tovar??a comandant-instructor (directoarea de pionieri a ?colii) rostind deviza:
- Pentru gloria poporului ?i înflorirea României socialiste, pentru cauza partidului - înainte!
- Tot înainte, r?spund în cor mai vechii ?i mai proaspe?ii pioneri, ?i Nina l?crimeaz? de emo?ie.


*
Nina nu mai reu?e?te s? le împace deloc pe cele dou? prietene ale ei din clas?, Cerasela ?i Mimi Popescu. Antipatia se manifest? tacit, alteori izbucn?te ca acum. Pricina e faptul c? în recrea?ia trecut?, Nina a f?cut cu Cerasela echip? la „p?s?ric?, mut?-?i cuibul” ?i nu cu Mimi, neputând face cu amândou?.
Mimi Popescu îi rupe în dou? creionul Ceraselei ?i aceasta nu-i r?mâne datoare ?i o împinge de aproape o d? cu capul de banc?. În secunda urm?toare, palmele lui Mimi explodeaz? cu zgomot pe obrajii umfla?i ai Ceraselei, dup? care rolurile se inverseaz?, doar c? Mimi are obrajii tari ?i f?r? gr?sime ?i r?sun? sec.
Apoi ca ?i când s-ar fi vorbit, pun amândou? un cot pe banc? ?i capul peste cot, trâgând ca o perdea între ele ?i restul lumii ?i încep s? plâng?. Tovar??a-Mama intr? în clas? ?i Nina nici nu apuc? s? vorbeasc? cu fiecare ?i s? le mângâie, s? se explice c? amândou? sunt prietenele ei, s? le roage s? nu se mai certe. E mâhnit? c? ea a devenit subiect de disput?. Dup? ce Tovar??a î?i las? catalogul ?i se a?eaz? la catedr? începe meciul pârelor, fiecare cu „ea a început, ba nu, ea”.
Mama, care a priceput de mult miza acestui joc, ?ip? la ele: „Gata, destul! S? nu m? face?i s? v? dau cap în cap, c? o s? mior??i?i ?i mai tare” ?i începe s? predea lec?ia. Dar faptul c? dou? feti?e de clasa a doua î?i disput? a?a favorurile fiicei înv???toarei lor o indispune pentru c? îi dovede?te cât de naiv? e Nina ?i cât de preg?ti?i pentru via?? sunt al?i copii.

*

Mama e în camera ei ?i încearc? s?-?i fac? somnul de dup? mas?. Dar nu poate dormi ?i gândurile nu-i dau pace. I se pare c? Nina nu se concentreaz? suficient asupra înv???turii. Toat? ziua îi arde de joac?. Este drept, a fost silitoare ?i a luat coroni?? în clasa I, dar tot a?a au luat un sfert din clas? ?i ea – cu experien?a ei de înv???toare – ?tie c? asta nu spune nimic. Poate c? pe Nina a ajutat-o ?i vârsta s? deprind? bine me?te?ugul scrisului ?i mecanismul celor câteva opera?ii. Se teme îns? c? odat? cu clasa a doua, unde nu mai este vorba de dexteritatea cu care înve?i alfabetul ci de a înv??a s? ra?ionezi, Nina o s? se piard?. Deja presim?irile s-au adeverit. Nina nu str?luce?te la matematic?. Plin? de o invidie ardent?, Mamei îi vine în minte cum Bogdan Simu, un mut?l?u ?i un mototol în clasa I a început deja s? se demarce acum. Are o minte str?lucitoare, Mama trebuie s? recunoasc? cu p?rere de r?u: le vede imediat la artimetic? ?i e singurul care deocamdat?, o dep??e?te pe Nina ?i nu numai pe ea.
Oare al?i p?rin?i cum pot avea un asemenea copil? F?r? s? vrea î?i aduce aminte de lucruri nepl?cute. Cu duritatea ?i directe?ea teuton? care-l caracterizau, Vili Helmans, tat?l ei adoptiv o avertizase f?r? menajamente: „Te-ai m?ritat cu-n prost?l?u, ca s? te venereze ca pe o zei?? ?i s?-?i fac? toate poftele, dar natura se va r?zbuna pe tine. Copiii t?i vor fi tot ni?te pro?ti dac? nu vei avea norocul s? semene în partea ta. ?i-o s? tragi targa pe uscat toat? via?a.” Adic? e posibil s? vad? cum Nina nu va reu?i s? fac? o facultate tehnic?, a?a cum viseaz? pentru ea p?rin?ii ei. Mama nu vrea s-o vad? pe Nina muncind într-o fabric? cu halat ?i basma, la strung sau la frez?. Nici nu vrea s-o ?tie e?uând undeva la ?ar? ca înv???toare sau profesoar?, sau chiar ca doctori??. ?i nici nu vrea ca acum al?i p?rin?i s? fie mai mândrii de copiii lor decât e ea de Nina – c? al?i copii sunt mai buni ca Nina la sport poate îndura (?i poate c? e chiar mai bine), dar c? al?ii sunt mai buni la carte, ba.
Îi vine s?-i trânteasc? ni?te note mici lui Bogdan, la oral, f?r? s?-l asculte (numai s? fie atent?, s? se uite pe calendar, s? nu-i pun? notele alea în zile de duminic?) ca s? o poat? scoate ?i pe Nina la egalitate. Sau s?-i caute pricin? la alte materii. Ar face asta dac? n-ar fi primit, tot de la tat?l ei neam?ul, o educa?ie cinstit?. Nina era de vin? ?i numai ea. Ce dac? e mai prostu?? din n?scare? Cu sârguin?? ?i îndrumare, orice copil o scoate la cap?t. Nina e de vin?, c? nu-i st? mintea la lec?ii. Ia uite-o acum cum intr?, ?i ce spune? „Mami, te rog, azi las?-m? s? fac doar o problemu?? ?i hai s? mergem afar?”. Tonul lingu?itor o scoate din s?rite. Norma Ninei este de trei probleme suplimentare din culegere, chiar din culegerea pe care a venit s-o ia. Dar înainte s? ajung? cartea în mâinile prea pu?in doritoare, Mama nu se poate ab?ine ?i-i arde cu sete Ninei una-n cap cu ea.

Nina e pedepsit? ast?zi. A venit iar acas? cu un zece minus la aritmetic? ?i nu are voie s? ias? din camer? pân? nu-?i termin? tema ?i cele trei probleme suplimentare. Dup? ce le termin? le va verifica împreun? cu Mama. Mama se duce în camera ei ?i a lui Tata ?i-i spune Ninei s? nu cumva s? ias? pe culoar ?i s? fac? zgomot pentru c? p?rin?ii ei se culc? pu?in. Altfel va lua b?taie.
Nina ascult? ?i scrie cu con?tiinciozitate. Face întâi exerci?iile cu adun?ri, sc?deri, înmul?iri ?i împ?r?iri. Apoi face în creion problemele. Le pune în ecua?ie, calculeaz? rezultatul dup? care face proba. Le transcrie apoi pe curat. Lumina zilei str?luce?te în cerneala cu care Nina a?terne cifrele pe caietul cu copert? de plastic, albastr?, cu un model ca de zid?rie din c?r?mid?. Când Nina a?terne ultima cifr? ?i pune cuminte capacul la stilou, lumina e pe asfin?ite. Oare p?rin?ii ei s-or fi sculat?
Deodat?, u?a se deschide ?i Mama intr? în camer? de parc? trage dup? ea o tren? de plumb. Lacrimile îi picur? din ochi. Nina e ca electrocutat? de spaim?.
- Mami, mami, ce ai?
Mama plânge în continuare ?i nu r?spunde.
Panica Ninei cre?te.
- Lui taic?-tu i-e r?u, catadicse?te într-un final s? r?spund?, ?i o face încet ca ?i când cineva i-ar stoarce cuvintele din gur? ca pe-o ruf? ud?. Apoi se a?eaz? pe canapea ?i-?i ia capul în mâini.
Nina d? buzna în camera p?rin?ilor. Tata zace întins pe pat, alb ca hârtia, acoperit cu un cearceaf. Ţine ochii închi?i – pe frunte are o compres? cu ap? rece. Pleoapele îi sunt vinete. E sc?ldat în sudoare – broboane i se preling de sub p?r.
- Mi-e r?u, m? sufoc, spune el ?i deschide ochii.
- Tati, iart?-m?, iart?-m?, zice Nina plângând fierbinte, crezând c? nota ei l-a sup?rat atât de tare; îngenuncheaz? lâng? el ?i îl mângâie pe frunte. Instinctiv, îi ia mâinile într-ale ei ?i i le maseaz?. Apoi face acela?i lucru cu t?lpile. Nu se ?tie dac? ceva din aceste manevre i-au fost tatei de folos, dar cu siguran?? i-au distras aten?ia ?i l-au f?cut s? mai uite de r?u. Trec minute bune.
- Cheam-o pe maic?-ta, roste?te Tata în cele din urm?, cu ceva mai mult? vlag? în glas.
- Ţi-e mai bine? Nina îi caut? privirea, dar Tata nu se uit? la ea.

Nina nu ?tie c? fiin?ele sunt muritoare. Cu alte cuvinte, nu ?tie ce înseamn? moartea. Cerasela îns? îi spune într-o zi c? bunicul ei a murit; c? ?i p?rin?ii ei au s? moar?, ?i c? într-o zi chiar ?i Nina va muri. Nina e atât de trist? c? plânge toat? ziua. Nici m?car sâmb?t?, când pleac? cu Tata la bunici ?i la Crina, buna dispozi?ie nu-i revine. Nu are chef de joac? ?i Bunicul degeaba o îmbie s? ia tricileta ?i s? dea o rait?. Ea vrea o explica?ie: vrea s? ?tie de ce murim.
Bunicul îi vorbe?te despre Adam ?i gr?dina fermecat? – Paradisul, de Eva ?i P?cat ?i de izgonirea lor pe P?mânt ca muritori. Apoi îi spune o lung? poveste despre Iisus Cristos ?i despre misiunea Lui, despre moartea Lui pe Cruce ?i despre învierea la via?a ve?nic?. Pentru prima dat? Bunicul e îmboldit s?-i vorbeasc? Ninei despre lucrurile astea ?i despre altele care au urmat. Nina îl ascult? ?i la sfâr?it simte c? Îl iube?te pe Iisus care S-a sacrificat pentru oameni, ?i la fel ?i pe Fecioara Maria ?i pe sfin?i. Despre Dumnezeu Tat?l îns? nu prea ?tie ce s? cread?. La atelier vine uneori ?i popa Costic?, care îl ceart? pe Bunicul c? nu prea d? pe la Biseric? ?i Bunicul îl îmbuneaz? neamiluându-i bani pe pantofi: „Las?, P?rinte, c? vin data viitoare”. Apoi popa Costic? o ceart? pe Bunica pentru c? lucreaz? în zi de s?rb?toare iar Bunica r?spunde ar??goas?: Las?-m?-n pace, p?rinte, Dumnezeu s?-?i vad? de-ale lui, a?a cum noi ne vedem de-ale noastre. Când au venit bol?evicii ?i m-au pus s? schimb reclama ?i s? scriu cu alb pe cenu?iu ca s? nu se vad? nimic, c? n-am mai stat la ei la cooperativa puturo?ilor, sau când vine ?l inspector s?-mi ia impozit când eu n-am câ?tigat nimic, cum e? Le-a dat cineva vreodat? peste mân?? Mi-a f?cut cineva dreptate? La care P?rintele se scoal? de pe scaun ?i pleac? degrab? ?i sup?rat.
Mama îi spune Ninei c? Dumnezeu nu exist?. Dar Nina ?tie c? Mama uneori mai minte. Bunicul îns? n-a min?it niciodat?.


În clasa a II-a B – clasa Ninei – au avut loc alegerile pentru comandan?ii de grup? ?i comandantul de deta?ament. Nina a fost aleas? comandant? a grupei a doua. Mama a observat ceva ce nu i-a pl?cut. Mimi Popescu n-a ridicat mâna când s-a votat: cine e de acord cu Nina? Întrebat?, a r?spuns c? voia s? o propun? comandant? de deta?ament. Dar Mama a observat de mult c? de fapt Mimi e o prieten? pref?cut?. Odat? a surprins-o când pe deasupra capetelor, s-a uitat s? vad? ce m?nânc? Nina. „Sigur, a morm?it c?tre Ana Mia, colega ei de banc?, tot friptur?. Mie mama nu-mi d? decât pâine cu unt”. P?rin?ii lui Mimi sunt divor?a?i. Nina a v?zut-o pe Mama cum scria într-un caiet unde i se cere de c?tre direc?iune s? caracterizeze pe fiecare copil: „face parte dintr-o familie dezorganizat?”. Ce-i aia? a întrebat ea curioas?. Mama nu i-a r?spuns direct, dar i-a explicat c? p?rin?ii lui Mimi nu mai locuiau împreun?. Nina n-a priceput mare lucru. Adic? cum, s? locuiasc? unul într-o parte ?i altul în alta, auzi, ce prostie! I se pare firesc ca ea ?i Crina s? se vad? doar la sfâr?it de s?pt?mân?, dar dac? ar face a?a ?i p?rin?ii ei? Cum ar fi s? vin? Tata taman din Colentina, când se arde câte un bec? Cum ar fi ca Mama s? vin? s? g?teasc? ?i apoi s? plece? Total nepractic, curat? lips? de organizare în familie, într-adev?r.
Sunt îns? ?i alte aspecte pe care Nina nu le-a cunoscut pân? acum ?i dac? Mama a folosit un eufemism pentru „divor?”, a fost ca s? evite un cuvânt ?i mai potrivit: ceart?. Nina s-a speriat s?pt?mâna asta ?i mai r?u decât atunci când Tata a fost bolnav: p?rin?ii ei s-au certat r?u de tot. Nina l-a auzit pe Tata ?ipând în sufragerie:
„M-am s?turat s?-mi mai tot spui ce s? fac: spal?-te pe din?i Lulache, schimb?-?i c?ma?a Lulache, nu mai vorbi urât, Lulache, Lulache înva?? s? te por?i. M-am s?turat s? mai fiu prostul t?u, c??elul t?u. M-am s?turat de madam Reli ?i de madam Cleopatra, de curvele-alea care vin în casa mea s? fumeze ?i s? bârfeasc?.”
Mama nu a replicat imediat, l-a l?sat cu r?utate s? fiarb? în suc propriu, dup? care a spus, ironic?: vorbe?ti cam tare ?i cam nepotrivit. Cândva parc? te jenai ?i s?-mi spui pe nume. Acum te legi de prietenele mele. Tu e?ti mai breaz? Crezi c? n-ai vicii? Cum e când te duci la toate meciurile, ca un mare microbist ce e?ti? ?i vii acas? flai-fu?ter, cu chef de amor?
A?â?at, Tata a început s? urle din nou: ?i la ce-mi folose?te? De ce n-ai vrut s?-mi faci ?i mie un b?iat, nenorocito? De trei ori la rând ar fi fost b?iat. Mama a întrebat: unde ai mai v?zut tu o intelectual? s? fac? 3 copiii? Poate o „intelectual?” ca tine, care n-a reu?it s? termine nici un am?rât de liceu. S-a iscat o babilonie de ?ipete, de pumni în pere?i, de pa?i precipita?i, apoi Nina a auzit vesela sp?rgându-se ?i dup? ce cearta s-a terminat ?i cert?re?ii s-au dus unul în buc?t?rie, cel?lalt s? se culce, Nina a intrat încet în sufragerie ?i vâzând pr?p?dul, i-a venit brusc pipi. Toate farfuriile de por?elan de colec?ie erau ??nd?ri. Nici n-a avut timp s?-?i ia oli?a. A f?cut într-o vaz? pe jum?tate spart? ?i a p?tat cu câteva pic?turi covorul.



De diminea??, la mas?, Mama a stat sup?rat?. Nina î?i d? seama când Mama e sup?rat? dup? faptul c? nu r?spunde imediat la întreb?ri, ci face o pauz? înainte de a da r?spunsul. Mama nu ?tie s? se prefac?. Sufletul ei e pe fa??. Tata ar face orice s-o împace dar Mama e necru??toare. Tata are o figur? umilit?, de câine b?tut. Aproape c? s-au certat din nou, când Mama i-a pus Tatei dinainte o cea?c? cu ceai. Tata a sorbit însetat, dar a scuipat îndat? ?uvoaie de ceai fierbinte, arzându-se ?i pe piept. Mama a râs r?ut?cios ?i Ninei i-a venit s? plâng?. Dup? care Mama a fost nervoas? ?i la ?coal?, iar Nina s-a jucat mai pu?in în pauz? ca deobicei.
De cum ajunge la casa „de la atelier”, Nina întreab?:
- Bunicule, de ce se ceart? oamenii mari? Ei se sup?r? când copiii se ceart?, dar de ce fac asta ?i ei?
Luat prin surprindere, Bunicul se simte vinovat, c? ?i el ?i-a dezl?n?uit uneori furia pe Bunica în prezen?a Ninei. Dar asta e via?a – cum s?-i explice copilei?
- Din cauza trufiei, spune el. Fiecare om are trufie, de?i ar trebui s? fie smerit, a?a cum Dumnezeu ne cere.
- Ce e aia trufie?
- Imagineaz?-?i o broasc?. Când omul e copil, broasca e mic?. Apoi, broasca plânge ?i or?c?ie de câte ori omul e sf?dit de al?ii, sau atunci când vede c? altul e mai bun ca el. Omul îi d? atunci de mâncare: face fapte rele, jigne?te, se ceart?, ?i broasca se îngra??, ?i cre?te, ?i or?c?ie ?i mai tare. ?i omul iar o hr?ne?te, ?i broasca ajunge ?i mai mare, mai mare decât omul ?i ajunge s? stea pe un tron, ca o împ?r?teas?, ?i îl pune în jug pe om s? trag? la r?dvanul ei. Omul ajunge slug? la broasc? ?i face numai ce-i spune ea. Asta e trufia.
Dar dac? omul n-o hr?ne?te din capul locului, de când e mic copil, ?i o las? s? or?c?ie oricât de tare l-ar deranja, atunci broasca r?mâne mic? ?i omul r?mâne liber.

Acas?, Nina ?i-a scos blocul de desen, ?i a schi?at stângaci o broasc? cu coroan? pe cap, ducând un omule? de zgard?, dar nu i-a spus Mamei ce reprezint?. A r?mas secretul ei ?i al Bunicului.

Mai e îns? ceva ce nu-i d? pace Ninei. Tata a spus „s?-mi faci un b?iat”. Adic? cum, copiii „se fac”? ?tia acum, c? nu mai era mic?, copiii nu se iau de la un magazin a?a cum crezuse. ?tia c? barza îi aduce, dar Cerasela îi spusese odat? c? mama ei a zis c? a luat o pastil? ?i a f?cut-o pe ea. Nina e nedumerit?, dar nu îndr?zne?te s? întrebe pe nimeni. Nici m?car pe Buni. Cum s?-l întrebe când el îi spusese de barz?? Poate c? a?a ?tia el.
O abordase îns? pe prietena ei mai mare, Flori, într-o zi când o v?zuse prin curte. Cum se fac copiii? Îi face mama? Sau îi aduce cineva?
- Nu, prostu?o, r?spunde Flori. Mama ?i tata îi fac împreun?. Se dezbrac?, se a?eaz? în pat ?i p?s?ricile lor se pup?. Adic? se pup? pu?ica cu p?s?rica. În?elegi? Se cheam? c? tata a "futat-o" pe mama.
Nina face o figur? contrariat?. La asta nu se a?teptase.
- Ce-i aia „pu?ic?”?
- N-ai v?zut niciodat? la tat?l t?u dup? ce vine de la baie? E ceva ca un ?tiulete de porumb, care atârn? în fa??. Nu e ca la noi, la b?ie?i e altfel. Dac? nu m? crezi, î?i ar?t în atlasul de zoologie. Uite, l-am împrumutat de la bibliotec?.
Nina cite?te: aparatul reproduc?tor. Vede ?i desenele, destul de elocvente pentru partea masculin?.
- Asta e la animale, spune Nina, bucuroas? c? a g?sit un argument.
Apoi î?i aduce aminte brusc de noaptea aceea când l-a v?zut pe Tata c?lare peste Mama ?i s-a speriat. Avea în fa?? exact ce descria Floren?a.
- A?a e ?i la oameni, replic? Flori, dup? care adaug? triumf?toare, în fa?a figurii pleo?tite a prietenei sale: Eu i-am v?zut odat? pe ai mei, la caban?, când am fost la munte.
Nina d? din cap, sup?rat? c? lucrurile ar putea sta a?a, într-adev?r. Poate c? totu?i Flori a fost r?ut?cioas? ?i-a vrut s-o nec?jeasc?. În fond Mama n-a f?cut dup? noaptea aia de pomin? niciun copil.


Nina a terminat ?i clasa a doua cu coroni??, la fel ca un sfert dintre colegii ei. Bogdan Simu a obosit spre sfâr?itul trimestrului III ?i a sc?zut la înv???tur? pu?in, suficient cât Nina, Ana Mia ?i al?ii s?-l ajung? din urm?. Prietenele Ninei, Cerasela ?i Mimi au luat una premiul doi, cealalt? trei. De data asta coroni?a Ninei a fost din margarete albe, printre care Bunicul a împletit ?i câ?iva ciorchini de sângele-voinicului. Nina nu ?i-a mai a?ezat-o singur? pe cap, ci a l?sat-o pe Tovar??a-Mama. Cerasela s-a uitat cu repro? la Nina, ca ?i cum ar fi vorbit cu ochii: n-ai fost în stare s? pui o vorb? bun? ?i pentru mine. Când Nina ?i-a întors privirea înspre ea, a pus capul în jos. Mimi s-a uitat cu invidie la purt?torii de coroni?e ?i a schi?at un zâmbet fals când Mama i-a aruncat, ca în treac?t o privire. În clasa a treia, Mama a primit din nou un serviciu de farfurii chineze?ti de la comitetul de p?rin?i ?i Nina n-a mai fost a?a de sup?rat? c? au fost sparte comorile din vitrina din sufragerie.
Nina a avut în continuare de furc? cu Mama în ce prive?te aritmetica, pentru a?a cum spune dânsa – Nina trebuie împins? de la spate. Ca s-o motiveze, Mama a recurs la dou? ?iretlicuri. A încercat s?-i aduc? aminte ce a promis când a fost f?cut? pionier? – s? înve?e bine. Dar Mami, ce 9 e not? mic?? Poftim r?spuns! Mama ?tie c? 9 la aritmetic?, în clasa a treia înseamn? începutul dezastrului. Doar copiii de 10 reu?esc în via??, ?i nici aceia to?i. Atunci Mama a recurs la altceva: a început s-o ridice în sl?vi pe Ana Mia Stroe. A spus tare, în clas?, c? Nina nu e nici la o sut? de metri în urma ei. Asta a p?rut s? aib? efect. Nina nu se mai joac? cu Ana Mia (care – nesuferita – mai e ?i comandant? de deta?ament) ?i pare într-adev?r, ambi?ionat? s?-i dovedeasc? Mamei c? gre?e?te. V?zând c? ?iretlicul a func?ionat ?i ca s-o ambi?ioneze ?i mai tare pe Nina, i-a dat dinadins mai mul?i 9 decât ar fi meritat, ca s? nu mai ias? la premiul I ?i ca s? nu se culce pe o ureche în vacan?a de var?.
Ca toat? lumea s? fie îns? mul?umit?, de cum a venit vacan?a Mama a plecat pe litoral cu fiica ei cea mare. În fond orice munc? sus?inut? trebuie precedat? de o odihn? s?n?toas?.