proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

meandre 78- Casa Republicii

Mihai a ajuns s? lucreze la Casa Republicii ?i nu ?tia care ar fi fost motivul real. Oare se întâmpla din nou ca el s? fie pedepsit c? ?i-a f?cut meseria cu exactitate ?i intransigen???
Era la acest loc de munc? sub titulatura de „deta?at„ a?a c? legalitatea aparent? era asigurat?.
Activitatea era vast? ?i laborioas?. Chiar dac? trebuia s? asigure hrana la câteva mii de oameni asta nu-l speria. În fond pe timpul cutremurului avusese o situa?ie similar?. Activitatea de asigurare a hranei nu era un lucru simplu. Fixurile erau diverse dar dac? f?ceai scheme ?i calcule, aveai ?ansa ca fiecare grup de militari s? primeasc? hrana la timp ?i la locul necesar. Îi era ?i groaz? de ce s-ar fi întâmplat ca s? gre?easc? acele calcule ?i s? se trezeasc? cu militari veni?i la o sal? de mese ?i s? nu fie mâncare sau pâine.
În primul rând era problema c? militarii concentra?i mâncau un alt meniu decât militarii în termen. Aceast? situa?ie crea o alt? obligativitate, anume c? în acela?i timp, în aceea?i sal? de mese, nu aveai voie s? serve?ti meniuri diferite. Trebuia s? asiguri, în func?ie de efective ?i de orele de servire, spa?iile cu capacitatea suficient pentru grupul respectiv. Dar s? nu uit?m c? militarii serveau trei mese pe zi, c? locuri de cazare, cu s?li de mese, erau dou?zec?i una ?i c? militarii lucrau în trei schimburi. Era foarte important acest am?nunt pentru c? erau loturi care serveau masa de diminea?? la dormitoare dar altele la Stadionul Republicii, sub tribune. Nu este de neglijat în acest puzzle c? militarii din schimbul de noapte serveau masa de diminea??, seara, la ora 20,00, masa de prânz la ora unu noaptea ?i masa de sear? la ora opt diminea?a. Mihai pleca diminea?a pe jos din Drumul Taberei la Casa Republicii la ora trei ?i jum?tate, ca la ora patru ?i un sfert s? fie la Casa Republicii. Ajuns acolo trebuia s? ia efectivele de la biroul care se ocupa de repartizarea for?ei de munc? ?i s? fac? repartiz?rile pe meniuri, ore, tipul de militari( militari în termen sau concentra?i), amplasarea s?lilor de mese dar ?i de capacitatea lor.
Telefoanele la fabricile de pâine ?i comenzi pe loca?ii, comenzi la furnizorii de hran? unde trebuia s? ?in? seam? de necesar dar ?i de capacit??ile unit??ilor furnizoare. Femeile care asigurau distribuirea hranei mai furau din alimentele de gustare, pateu de ficat, mezeluri , etc. dar ?i din hrana preparat?, sco?ând carne din cazanele cu mâncare. Lupta era enorm? dar ?i faptul c? nu dorea s? bage pe nimeni în pu?c?rie îi d?deau st?ri dintre cele mai rele. Seara, dup? ora 22,oo ajungea acas? fl?mând ?i obosit. C?dea frânt ca apoi, a doua zi s? o ia de la cap?t. Mai prindea femei care furau mâncare, le mai certa, se mai f?cea c? nu le vede dar un binevoitor l-a turnat c? nu ar fi vigilent. A fost retrogradat în func?ie scriptic dar munca era aceea?i. În cele din urm?, prin octombrie a revenit la unitatea de baz?.
Munca de aprovizionare la serviciul alimente, în cazarm?, p?rea o bagatel? fa?? de Casa Republicii.
În penultima zi de munc? la acea construc?ie imens?, Mihai a g?sit printre ruine ?i stive de materiale de construc?ie un c??el ?oricar. Privea atent la coloanele de pe fa?ada cl?dirii amintindu-?i de câte ori fuseser? construite ?i demolate. Ceau?escu nu avea vedere în plan ?i atunci , propunerile pentru coloane erau executate în m?rime natural?, acolo, pe locul unde trebuiau s? fie la final. Ceau?escu al?turi de Elena Ceau?escu optau pentru o variant? ?i erau construite toate coloanele în varianta aceea. Vederea de ansamblu nu îi satisf?cea a?a c? era demolat totul ?i ref?cut un alt model.
C??elul, ?chiop?tând de o lab? din fa?? era urm?rit de o hait? de câini maidanezi. To?i câinii din cur?ile demolate erau de acum liberi, prin Bucure?ti, c?utându-?i mâncare, ?i nu erau pu?ini. Supravie?uirea determina lupte aprige.
Mihai a luat c??elul în bra?e ?i i-a gonit pe ceilal?i. Jurai c? este Patrocle din Dumbrava Minunat?. Era aceea?i ras? cu cei doi c??ei cu care se plimba diminea?a din curtea din vecini. Fetele s-au bucurat peste m?sur? când l-a dus acas?.
-Tati, cum îl cheam??- a întrebat Floricica.
-Chiar, ce nume îi d?m?-a întrebat ?i Mona.
Teodora l-a primit cu drag ?i câinele i s-a cuib?rit la picioare.
-Pichi, hai la mama! Hai s?-i dea mama de mâncare!
Dup? ce a mâncat, Pichi s-a cuib?rit pe o canapea ?i a adormit adânc, sim?ind c? nu-l poate ataca nimeni.
Teodora lucra la Tehnoimport. Chiar dac? f?cea munc? de contabilitate a acceptat s? fie încadrat? la „muncitori“ pentru a nu-i fi restructurat postul.
?i la ea existau probleme la serviciu ca dealtfel peste tot.
To?i cei cu func?ii de conducere erau cu siguran?? ofi?eri de securitate. Uneori venea câte un curier cu câte o geant? cu bani ?i fetele erau încuiate într-un birou ca s? numere dolarii care reprezentau contravaloarea unor facturi pe care erau scrise ni?te produse dat în realitate erau arme sau componente. Dup? num?r?toare erau controlate ca apoi s? reintre în rutina de fiecare zi.
Mihai a dorit s? o scoat? din acea „?erp?rie„ ?i cu mare greutate a reu?it s? o mute la o unitate militar? de construc?ii, geam?n? cu a lui Mihai, la Tunari, pe centur?.
Regimul normal de serviciu îi d?dea o oarecare stare de echilibru.
Se reluaser? cafelele de diminea?? cu ?eful lui ?i schimbul de informa?ii despe ce mai spunea Europa Liber? ?i Vocea Americii.
Bunicul lui Mihai se mutase din cartierul Grivi?a Ro?ie ?i ocupase la început un apartament cu dou? camere, într-o lizier? de p?dure, aproape ce Comandamentul Avia?iei, nu departe de Parcul Privighetorilor.
Nici via?a bunicului, pe care Mihai îl apela cu acel „tata Ion „ , nu fusese u?oar?. Refugiul din timpul r?zboiului, de la Ia?i la Lovrin, mersul pe front cu trenul-baie, munca grea ca montator de vagoane ?i de locomotive, cre?terea a doi b?ie?i ?i între?inerea lor la liceu nu a fost simpl?, mai ales c? so?ia lui era casnic?.
B?trânul nu se sim?ea bine ?i Mihai mergea aproape zilnic în vizit?, singur sau cu Teodora. Bibina, cea de a patra nevast? a lui, era o femeie curat?, gospodin? dar apuc?toare ?i rea de gur?. Cât timp b?trânul fusese în putere,o mai potolea cu câte o ceart? sau cu câte o b?taie. Acum el z?cea pe patul de moarte.
Mihai încerca tot timpul s?-l revigoreze, îl ?inea de vorb?, îl antrena în tot felul de activit??i dar el zâmbea ?i-i spunea:
M?, tu nu vezi c? nu mai pot. Gata! Mi-am tr?it traiul , mi-am mâncat m?laiul! Tu s? ai grij? de fata asta, c? tare mi-e drag?. ?i s? ai grij? de Floricica! P?cat c? nu a v?zut-o m?-ta , mare.
Teodora zâmbea ?i-?i ?tergea o lacrim? pe furi?.
Într-o zi Mihai l-a g?sit incon?tient. L-a dezbr?cat ?i i-a uns escarele cu crem?, l-a îmbr?cat la loc ?i s-a întins lâng? el în pat, ?inându-i palma uria?? ?i b?t?torit?, în palma lui.
Mihai încerca s?-i transfere din energia care ?i a?a îi prisosea dar nu vedea nici m?car o ameliorare. Într-o zi, venind direct de la serviciu l-a g?sit aproape incon?tient. Bibina îi uda buzele cu ap? iar el, cu ochelarii bifocali pe nas, st?tea cu fa?a în sus , aproape inert. Mihai ?i-a dat vestonul jos ?i s-a întins pe pat lâng? b?trân. I-a prins din nou palma ?i ?optit, a început s?-i vorbeasc?:
-M? tat?, toat? via?a ne-ai ajutat, pe Ric? , pe jean , pe mine. Acum trec printr-o perioad? mai grea. Nu am cu cine s? m? sf?tuiesc iar tu m? la?i?Te rog ajut?-m? a?a cum i-ai ajutat pe to?i, toat? via?a ta. Pe Ric?, taic?-meu, l-ai scos din pu?c?rie, pe Jean te-ai zb?tut ?i l-ai sc?pat. Eu m-a decurcat singur în lupta asta cu societatea...
Deodat? b?trânul a deschis ochii.
-Ce-i m?? Nu mor caii când vor câinii! Tu ai fost la serviciu? S? nu dea dracul s? nu mergi la munc?! E?ti militar! Ce fac fetele tale? Ce face Teodora?
-Femeie!- a strigat cu glas moale b?trânul-i-ai dat lu ?sta ceva s? m?nânce? Poate c?-i e foame1
Bibina a b?gat capul pe u??, uimit?.
-Nu i-am dat, omule! Nu a vrut.
-Mam?, pune-ne câte un strop de sup? c? mânc?m amândoi în buc?t?rie.
Mihai l-a sprijinit pe b?trân ca s? se ridice în capul oaselor ca apoi, sprijinit, b?trânul s?-?i ia papucii ?i s? ajung? la buc?t?rie...