Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniţi în câteva zile pentru mai multe informaţii.

Conţinut disponibil în format RSS/XML şi varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

O analiz? semantic-textual? a poeziei Anei Blandiana

de Tudor Cristea

La Editura Muzeul Literaturii Române din Bucure?ti a ap?rut, c?tre finele anului 2015, o carte care n-ar trebui s? fie trecut? cu vederea nici de c?tre mediile didactice, nici de c?tre recenzen?i: „Poezia Anei Blandiana. O analiz? semantic-textual?”, de Florina Loredana Streinu. Autoarea este profesoar? de limba ?i literatura român? la colegiul g?e?tean „Vladimir Streinu”, iar cartea sa a fost, la origine, o lucrare de grad didactic în chip evident ie?it? din rând, avându-l drept conduc?tor ?tiin?ific pe profesorul universitar târgovi?tean Petre Gheorghe Bârlea, care este ?i autorul unui pertinent cuvânt introductiv. Înainte de a deveni carte, textul a fost publicat în mai multe numere succesive din 2014 ale revistei Litere, fiind semnat Florina Loredana Stoica. Atrag aici ?i mai ales acum aten?ia asupra c?r?ii ?i pentru c? pe 24 martie anul acesta marea poet? Ana Blandiana a împlinit frumoasa vârst? de 75 de ani. Moment nostalgic pentru autorul acestor rânduri, care a cunoscut-o în redac?ia revistei studen?e?ti „Amfiteatru”, pe vremea când avea numai 24 de ani ?i era r?v??itor de frumoas?...
A?a cum subliniaz? prefa?atorul, cartea Florinei Streinu s-a n?scut „din cele dou? mari iubiri ale ei (...): aceea fa?? de ?coal? ?i aceea fa?? de literatur? – în spe??, fa?? de poezia Anei Blandiana”. ?i, trebuie ad?ugat, nu se limiteaz? la a fi un simplu demers didactic.
F?r? îndoial?, în argumentarea interesului fa?? de analiza semantic-textual? prevaleaz? preocuparea autoarei fa?? de cunoscuta sc?dere, la elevul contemporan, a interesului pentru lectur?, dublat? de neîncrederea în metodele tradi?ionale de abordare a textului. Florina Streinu manifest?, îns?, un l?udabil echilibru, nec?zând în capcanele excesului de formalizare analitic?. „Analiza structural?, cea semantic? ori chiar statistic? sunt folositoare ?i necesare, dar, observ? pe bun? dreptate autoarea, utilizate în exces, pot duce la rezultate contrarii celor scontate. A?a cum, în urm? cu câteva decenii, analiza sociologizant? falsifica specificul estetic, excesul de structuralism ?i de semantic? în defavoarea vechii empatii poate duce la acela?i rezultat.” Este îns? limpede c?, într-o perioad? de informatizare, „abordarea operei literare trebuie s? valorifice, deopotriv?, interesul ?i abilit??ile elevului de azi”. Care este mai interesat, chiar ?i într-un domeniu mai înc?rcat de subiectivitate, ca literatura, de rezultatele exacte decât de aser?iunile vagi. Pe de alt? parte, îns?, nu trebuie trecut cu vederea faptul c? „analiza structural?, semantic?, statistic? ?i, în fine, cea asistat? de calculator sunt mijloace, nu scopuri”.
Acestea fiind spuse, Florina Stoica trece (dup? înc? unele preciz?ri preliminare privind stadiul cercet?rilor, materialul, dar ?i metodele de lucru), la prezentarea, într-un prim capitol, a programului Tropes, pe care l-a utilizat în abordarea versurilor din „Octombrie, noiembrie, decembrie”, volumul Anei Blandiana din 1974 (reprodus la finalul c?r?ii, gra?ie bun?voin?ei poetei). Aproape necunoscut ?i deloc utilizat în ?coala româneasc?, programul Tropes ofer? posibilit??i de shimbare radical? a modului de desf??urare a unei lec?ii, contribuind, totodat?, la sesizarea specificit??ii discursului unui autor. În cazul poeziei, el ofer? modalit??i „de în?elegere ?i interpretare ale discursului liric, eviden?iind cuvinte-cheie sau câmpuri semantice valorficate în cadrul unui text sau la nivelul întregii opere”. Primul capitol („Analiza cognitiv-discursiv? automatizat?”), ceva mai tehnic, prezint? succint istoria preocup?rilor de acest gen ?i calit??ile propriu-zise ala programului Tropes. Ini?iat în anii '80 de c?tre Rodolphe Guiglione ?i „Groupe de la recherche sur la parole” de la Universitatea din Paris, acesta a fost adaptat, perfec?ionat ?i lansat la noi de c?tre lusitanologul ?i informaticianul Dan Caragea. Programul este mai complex, dar Florina Stoica a selectat din el acele elemente care fac posibil? analiza reprezent?rii poetice – identificarea unit??ilor semnificative de baz?, sesizarea categoriilor morfosintactice ?i analiza lexico-semantic? – programul operând îndeosebi asupra substantivelor grupate în „clase de echivalen?i” sau „referin?e utilizate”, prin calcularea num?rului de ocuren?e. Tehnic, programul este u?or de utilizat pe calculator, unde graficele ?i tabelele rezultate sunt clare ?i sugestive, utilizând ?i o simbolistic? de tip cromatic, pentru a indica apartanen?a la un anume „univers de referin??” a substantivelor, adjectivelor sau verbelor identificate ?i selectate. Din p?cate, în carte majoritatea tabelelor sunt de neutilizat. Ne-am confruntat cu acest neajuns ?i atunci când am reprodus în revist? textul Florinei Streinu, încercând, în primele episoade, s? suplinim neajunsul prin transcrierea în word a con?inutului unora dintre ele (f?r? a putea reproduce ?i cromatica) ?i sfâr?ind prin a renun?a la multe dintre acestea. Cartea din 2001 a cercet?toarei clujene (azi tr?itoare la New York) Dana Bucerzan („Ion Vinea: o abordare semantic-textual? a crea?iei poetice”), care i-a sugerat Florinei Stoica demersul ei mai orientat c?tre practica recept?rii în ?coal?, sufer? ?i ea (cu toate c? în mai mic? m?sur?) de acest neajuns tipografic.
Analiza semantic? propriu-zis? a textelor din volum urmeaz? (f?r? a respecta strict înl?n?uirea cu pricina), etapele fire?ti ale abord?rii unui text literar: contactul cu acesta, demontarea sa cu ajutorul programului selectat, inventarierea, clasificarea ?i comentarea datelor ob?inute ?i, la final, confruntarea cu opiniile exprimate, pe alte c?i, de critica literar? (urmat?, eventual, de o nou? discu?ie privind rezultatele oferite de program). Singura deosebire este c?, în carte, autoarea începe cu o prezentare succint? a opiniilor critice despre volumul în discu?ie, exprimate de-a lungul timpului. Prezentarea nu este o simpl? în?iruire de opinii ale altora, ci o analiz? în cadrul c?reia Florina Stoica strecoar? ?i opinii proprii, ori exprim? op?iuni. Una dintre observa?iile pe care analiza propriu-zis? le va confirma este aceea c?, înc? din primul volum, ba chiar din acea poezie-emblem? intitulat? Descântec de ploaie, sesiz?m, dincolo de exuberan?a caracteristic? vârstei, discretul control al ra?iunii.
Valoarea analizei rezult? din conjugarea a dou? calit??i. Prima este a programului, apt de a furniza material semnificativ. A doua este a autoarei, capabil? de a-l interpreta în chip adecvat, de a face observa?ii subtile ?i de a formula pregnant, mult peste nivelul obi?nuit al comentariilor dedicate ?colii. Ea posed?, a?adar, un limbaj critic autentic. Iat?, ca exemplu, câteva dintre observa?iile ce valorific? datele ob?inute cu privire la CORP, arie semantic? reprezentativ?, cu 46 de ocuren?e pentru ochi, într-un volum încadrabil poeziei erotice pe care o poet? „frumoas? ca o dezam?gire”, cum o caracteriza Mircea Martin, a tot amânat-o. O erotic?, totu?i, aparte (dac? nu cumva mai ales o medita?ie asupra dragostei): „Idealitatea iubirii, mai curând decât realitatea ei, ritualul mai curând decât îmbr??i?area, mitologia ?i chiar automitologia mai curând decât femeia ?i b?rbatul, toate acestea sunt confirmate ?i de preponderen?a în aria semantic? a corpului a câmpului lexical al privirii („ochi”, „pleoap?”, „gean?”, „clipi” –35+7+2+2=44). A?a cum descoperim în grafic, femeia nu e „goal?”, ci „goal? de gând”. Nu mai danseaz? în ploaie, nu se mai t?v?le?te în iarba ei înalt?, nu mai rupe firele ierbii sau ale ploii ?i nu mai umbl? cu ele în din?i, ci prive?te, contempl?, mediteaz?. (...) Dar „Trup amar” e singura poezie grea de materialitate, o materialitate parc? în descompunere sau într-o be?ie dospind?. E o pild?, mai curând decât o poezie erotic?. În abandonul senzual, trupul e p?r?sit de suflet, dar sufletul e recâ?tigat prin privire. Privirea idealizeaz? ?i poate chiar intensific?, dar nu în sfera senzualului, ci a spiritualit??ii. Carnea apropie ?i întunec?, privirea dep?rteaz? ?i dezv?luie (...) APROPIERII îi este preferat? ÎNDEPĂRTAREA. În sensul acesta, cel mai relevant text ar fi «Î?i aduci aminte plaja?» (...): «Î?i aduci aminte plaja/ Acoperit? cu cioburi amare/ Pe care/ Nu puteam merge descul?i?/ Felul în care/ Te uitai la mare/ ?i spuneai c? m-ascul?i?/ Î?i aminte?ti/ (...)/ Felul în care/ Te îndep?rtai alergând/ Înspre mare/ ?i îmi strigai c? ai nevoie/ De dep?rtare/ Ca s? m? prive?ti?»” Pasaje precum acesta, de g?sit mai la tot pasul în aceast? secven?? analitic?, ridic? mult valoarea c?r?ii Florinei Stoica. La finalul demersului s?u, ea observ? pe bun? dreptate c? prin rezultatele sale, „programul Tropes nu contrazice, ci, dimpotriv?, confirm? intui?iile criticii literare”. F?r? a se sfii s? sugereze c? el le-ar putea oferi chiar ?i criticilor anumite sugestii. Dincolo de toate, îns?, de utilitatea sa în abordarea literaturii în ?coal?, dar ?i de acuitatea multor observa?ii ?i formul?ri critice, cartea Florinei Streinu este ?i expresia discret? a admira?iei unui tân?r om al catedrei fa?? de o mare poet?.

Tudor Cristea (Dorel Cristea) | Scriitori Români

motto: Nihil sine Geia

Despre noi

Ne puteţi contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu graţie de etp.ro