Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Liceu

de Zaharia Ramona

“?i de ce le-ar p?sa? To?i au vie?ile lor de tr?it, a mea este doar o alt? poveste.”
În ziua aia au b?ut mult împreun?, “îi picase” printr-un noroc un bidon de ?uic?, rea la gust – dar tare. Au f?cut-o ?i apoi, stând anestezia?i în îngr?m?deala a?ternuturilor, a început brusc s?-i vorbeasc?. Nu era coerent?, o asculta cum î?i întoarce sufletul pe dos, rulat ca o pereche de ?osete murdare. Fata care râdea mult ?i r?spundea în joac? la toate provoc?rile, care disp?rea cu oricine dup? orice perete, c?tre un col? ferit de priviri, i se oferea acum altfel, ?i f?r? ca m?car s? i-o cear?, mult prea intim ?i lipsit complet de seduc?ie. Nici m?car nu îndr?znea s? o priveasc?, prin întredeschiderea pleoapelor cerceta peretele cu zugr?veala neschimbat? de aproape un deceniu. La început percepea totul din exterior: abuzul la care a fost supus? de c?tre iubitul mamei, acuza?iile pline de gelozie ale acesteia, de?i era singura în m?sur? s? o apere, dar în schimb a abandonat-o cu totul individului ?i a plecat în Italia. Îns? când i-a vorbit despre singur?tatea imposibil de str?puns, despre etichetele lipite la început de unii apoi de to?i, pân? când a devenit un soi de obiect comun, a sim?it c? vocea ei cristalizeaz? în cuvinte o senza?ie amorf? ?i sp?l?cit?, aflat? prin el într-o continu? alergare, f?r? s? întâlneasc? t?ria vreunui obstacol. A sim?it o enervare lipsit? de direc?ie, dar în continu? cre?tere, pân? când a devenit insuportabil? vocea ei sugrumat?. S-a întors s? o opreasc? ?i lacrimile multe i s-au p?rut sinistru de reci. A luat-o în bra?e ?i a început s? o înc?lzeasc?, st?ruind cu buzele pe obraji, apoi pe gât ?i pe mâini. I-a povestit felia lui de adev?r din marele rahat de familie, ?tia ?i el certurile, fuga de responsabilit??i, întâi dispari?ia mamei, apoi ?i dezertarea tat?lui. Sun? uneori ca s? îi spun? s? fie cuminte, de parc? ar fi un c??el l?sat în grij?.
În cele din urm? a adormit sub mângâierile lui ?i a privit-o atent, îndelung, a?a cum se studiaz? pe sine în oglind?, atunci când simte c? ceva e pe cale s? îi dep??easc? puterile.
Când a plecat avea în priviri o întrebare, pe care niciodat? nu a îndr?znit s? i-o adreseze. În lunile ce au urmat a sim?it-o mereu furi?ându-se dup? mici momente de tandre?e, sau în lini?tea înser?rilor petrecute pe dig, um?r la um?r, ca ni?te camarazi dintr-o povestire f?r? iluzia finalului fericit. Nu a avut curajul s? se gândeasc? m?car, în schimb la?itatea gesturilor a hr?nit un r?spuns vag, ca între dou? lumi, un fel de tensiune fragil?, între nu ?i da.
A sim?it un impuls hot?rât abia în ziua când nu a mai ap?rut. ?i-a spus cu o iritare nejustificat? “cel mai probabil este în alt? parte”, dar imediat s-a certat pentru gândul penibil al unei exclusivit??i. Ultima oar? când au vorbit, ea ar fi vrut s? se vad?, dar avea alte planuri. Era vineri seara ?i mergea la fotbal, deja echipele erau f?cute ?i terenul închiriat, îns? ei nu i-a mai dat explica?ia asta.
I se p?rea o dovad? de sl?biciune s? o sune. ?tia ?i cum s? dea de ea, dar nu voia s? îi ofere satisfac?ia de a-l fi atras într-un joc stupid. La câteva zile, când s-a întâlnit cu doi b?ie?i din cartier, a aflat c? a fost g?sit? în com?, nu foarte departe de cas?. Inima a început s? bat? cu putere, o sim?ea în timpane ?i în minte îi vâjâiau tot felul de întreb?ri.
?i-a continuat drumul spre liceu f?r? s? mai aud? ceva din zgomotul zilei, a coborât din autobuz ?i mergea pe unde era purtat de obi?nuin??, cu pumnii strân?i în buzunarele bluzonului. Când Manea l-a luat peste picior avea maxilarul încle?tat ?i nu a putut s? îl înjure, abia când a spus ceva despre Sabina s-a întors preg?tit s? îi bage vorbele înapoi pe gât individului care s-a bucurat s? o „întind?” ?i el cu câteva ocazii.
Afi?area obi?nuitului dispre? pentru pr?p?di?ii fostelor cartiere muncitore?ti nici m?car nu l-ar fi f?cut s? tresar?, dar de ce a trebuit s? se lege de ea? ?i furia aia strâns? ghem s-a declan?at la o simpl? aluzie r?ut?cioas?, cu o for?? purtat? direct în pumnii deja preg?ti?i.
Toate astea nu au nicio importan??, s? îl exmatriculeze odat? ca s? se termine cu circul valorilor morale. Pe urm? are el grij? s? nu r?mân? dator.
Mai greu îi va fi s? ajung? la ea. Acum este într-un centrul de plasament pentru c? bunicii s-au plâns c? nu o mai pot controla. S?racii oameni, i-au speriat cu toate întreb?rile alea menite s? le suceasc? mâinile la spate. A ascultat din hol cum erau prelucra?i în cabinetul asistentelor, tare ?i rar, cu un ton r?stit, încât avea senza?ia c? îi vor vârî într-o ma?in? de tocat, nu cumva s? ias? pe u?? neuniformiza?i în sentimentul de vin?. M?car de s-ar fi avut în vedere “interesul minorei”, aproape scandat cu fiecare prilej de c?tre asisten?ii sociali, dar solu?iile lor sunt doar m?suri de doi bani.
Soneria d? la schimb revolta pe mirare. Nu se gr?be?te s? deschid?, parc? ?i-ar lua un timp de gândire, îns? imaginea primit? prin vizor îl n?uce?te complet: nici mai mult nici mai pu?in decât Manea cel Mare, probabil hot?rât s? devin? ?i cel Groaznic.
Deschide hot?rât, intimidarea face parte din strategia pentru spectacolul ce va fi pus în scen? cât de curând, numai c? el nu are dispozi?ia pentru salturi ?i scamatorii.
- Da?
- Bun? ziua.
Îl prive?te cu aten?ie ?i î?i spune c? ar trebui s? existe o limit? de vârst? pentru pantalonii slim fit, indiferent de cât de bine ar??i în ei.
- Cernea?
- Chiar eu.
Îi d? la o parte mâna sprijinit? de tocul u?ii, intrând degajat în apartamentul vagon, de parc? a mai f?cut asta ?i acum e natural s? treac? prin holul îngust direct în camera principal?.
- Dac? v-a?i deplasat pân? aici, în mahala, presupun c? trebuie s? fie ceva cu care s? v? fiu de folos.
Nu se las? gr?bit de pu?tiul cu bra?ele încruci?ate, care încearc? s? î?i sublinieze siguran?a în cadrul celei de a doua u?i. Neorânduiala camerei îi face pl?cere, este felul în care via?a las? urme de la o zi la alta. Expuse acum examin?rii, sunt în mare parte probe ale unei libert??i neatinse de interven?ii organizatorice, sau de vreun alt tip de constrângeri. Suficient cât s?-?i schi?eze o p?rere despre locatarul preocupat s? par? calm, dar care nu st?pâne?te înc? nici mimica ?i nici gestica necesar?.
- Preg?tit pentru defensiv?.
- Gre?it, nu am ce s? ap?r. Nu e nimic de cucerit aici, dup? cât se poate vedea.
Da, se pot vedea multe, inclusiv un dispozitiv de rulat ?ig?ri. ?erban î?i plimb? privirea cuprinzând insinuarea în zâmbet.
- Dar sunt atât de multe lucruri de pierdut! Vezi tu, la 17 ani nu po?i s? î?i imaginezi nici m?car o mic? parte din modurile în care se poate schimba via?a.
Cristian percepe o amenin?are în calmul lent în care au fost rostite cuvintele, dar nu reu?e?te s? prind? firul aluziei. Nici nu trebuie, pentru c? personajul din fa?a sa nu va avea prilejul unei confrunt?ri.
- M? voi întâlni ?i cu adultul responsabil, dar am vrut s? ?tiu întâi versiunea ta.
Ăsta s? fie pericolul fluturat din centrul camerei ca o pelerin? de toreador? Probabil c? domnul Manea îl percepe drept o variant? a fiului s?u, întru totul supus unei autorit??i cu putere de via?? ?i de moarte asupra sa.
- M-a provocat ?i am reac?ionat, în rest totul este vorb?rie f?r? sens. Admit c? am r?spuns cu violen?? ?i c? aceasta nu a fost justificat?.
Aten?ia se îndreapt? direct ?i concentrat c?tre Cernea, care jubileaz? de parc? ar fi urcat un punct pe o tabel? imaginar?, pe care scorul se ?ine strâns.
- M-am s?turat s? tot repet, în curând o s? vomit cuvintele în loc s? le pronun?.
?erban caut? un mod în care s? rea?eze discu?ia ?i încruntarea i se opre?te pe fereastra cu dâre de murd?rie. Apartamentul mic, în care lumina p?trunde cernut? printre crengile plopilor, îi pare mai mult o vizuin? unde lucrurile te înghesuie pân? la sufocare. ?i a g?sit în ea un pui de lighioan? l?sat s? se descurce singur, f?r? supraveghere sau ajutor.
- Un act stupid de violen??. Fire?te c? te în?eleg perfect, domni?oara Marcu nu are nicio leg?tur? cu hârjonelile voastre, deci nu are rost s? vorbim despre ea în contextul derul?rii lor.
Urm?re?te discret felul în care cuvintele ating, i se pare simpatic pu?tiul înfoiat, parc? s? par? mai mare. Al lui s-a l?sat convins destul de u?or, f?r? m?car s?-l scuture unde doare. A cedat cu o rigiditate palid?, nemul?umit ?i surprins de felul în care este abordat.
- Dar te întreb: dac? î?i este prieten? – pentru c? eu asta în?eleg – nu merita oare mai mult decât ni?te pumni în figura unui la??
Referirea la Sabina îl deranjeaz? ?i întrebarea i se pare f?r? sens, un amestec ciudat în care cuvântul la? zorn?ie strident.
- Nu ?tiu exact ce merita domni?oara Marcu, dar presupun c? nu este treaba mea ?i cu atât mai pu?in a dumneavoastr?. Avem fâsul de „caz” f?cut de un fâs de Comisie, rezultatul îl ?tim, dar de felul în care se va ajunge la el îmi este sincer scârb?.
- Treaba mea, a ta, sau a altora este s? fim cât mai corec?i cu putin?? fa?? de oamenii care înseamn? ceva pentru noi. M?car atât. Alcoolic? la 16 ani ?i consumul de substan?e psihoactive – mai mult sau mai pu?in legale. Nu crezi c? este cam mult?
- Din fericire statul a devenit eroul salvator al acestui caz disperat. S-a ac?ionat cu promptitudine ?i profesionalism. De acum via?a ei va fi numai petale de trandafir.
- P?cat. Dac? î?i p?sa, pentru mine lucrurile ar fi avut un sens. Dar a?a, cu doi iresponsabili, mult prea valoro?i ca s? se suporte unul pe altul ... nu ?tiu ce s? zic.
- ?i cu ce o ajuta pe ea dac? domnul Manea ar fi identificat în izbucnirea mea o dram? de suburbie, cu importan?a colosal? a unui str?nut?
- Dac? ceea ce se întâmpl? acum cu Sabina Marcu are pentru tine importan?a unui str?nut, tinere Cernea te rog s? m? scuzi pentru deranj.
Se îndreapt? spre ie?ire la fel de deta?at. Îi sunt lucrurile clare, va trebui doar s? aduc? sfâr?itul pove?tii pentru partea care îl prive?te pe el. Cât despre derularea ulterioar?, tot nu se poate decide în ce m?sur? s? îi pese.
- Tu ?i p?mp?l?ul pe care îl am acas? v? ascunde?i în spatele unei Comisii, chiar dac? din motive diferite ?i cu a?tept?ri opuse. Dezam?gitor.
Cernea Cristian se încrunt?, i se pare c? pierde într-o discu?ie al c?rei scop nici m?car nu l-a aflat de la b?rbatul acesta, venit de aiurea în centrul unor lucruri tulburi.
- Totu?i eu v-am r?spuns la întreb?ri.
Cuvintele i-au ajuns la baraj, ar vrea s? întoarc? discu?ia, s? i se spun? ceva, orice, numai s? nu fie banal, c?ldu? ?i lipsit de importan??.
- Amândoi percepe?i distorsionat realitatea, chiar dac? din alt? perspectiv?. ?i ce fac adul?ii minunatei societ??i în care v? desf??ura?i cu infatuare? Se a?az? la masa rotund? a falsit??ii ?i se mul?umesc s? caute vinova?i pentru un conflict pe care îl exagereaz?, încadrându-l în marea tem? a violen?ei din ?coli. ?i în tot acest timp, în care noi ne pierdem vremea, o copil? zace pe undeva f?r? s? i se dea importan??, de?i are nevoie fix de aten?ia acestor adul?i, preocupa?i acum cu lin?ajul faptelor m?runte.
- Nu mi-a?i r?spuns: Cu ce o ajut? pe ea dac? mie îmi pas??

Zaharia Ramona (zar) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro