proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Muntele acesta e cel mai potrivit loc pentru dialog, unde se afl?? În gândirea celor care n?zuiesc spre în?l?imi. Atunci ve?i sim?i adierea Duhului Sfânt peste chipurile voastre br?zdate de ani, experien?a vie?ii mai pu?in în?elepte. Bine, din dorin?a de cunoa?tere, dialogul e început cu întrebarea discipolului: “N-am în?eles cum ne ia atâta timp s? în?elegem lucrurile simple?” ?i maestrul, dup? ce a f?cut trei pa?i, a ridicat privirea : “A?a suntem înv??a?i, s? ne complic?m prin lucruri inutile! S? înv???m prea mult din ce nu ne folose?te ?i cele importante s? le ignor?m.” Cei doi, v? imagina?i c? merg în jurul unui copac b?trân, pe o c?rare din piatr?. Iar ucenicul continu?: “De exemplu, nu ni se spune mai devreme c? suntem trec?tori, vine un timp când trebuie s? plec?m din lume. ?i mul?i se sperie r?u de trecerea în necunoscut. Ce înseamn? moartea?” ?i discipolul privea mirat cum maestrul î?i c?uta o piatr? f?r? col?uri, a?a mai rotund?, cu mult calm: “Trecerea din lume se întâmpl? când ai ajuns pe culoarul final al timpului dat ?i în func?ie de informa?iile sau experien?ele luminoase salvate te vei desprinde de partea degradat?, supus? descompunerii. Sufletul sau energia ra?ional? care î?i tine trupul viu ?i întreg (dup? cum vezi schimbi mai multe înf??i??ri într-o via??, dar e ceva care î?i p?streaz? individualitatea) se desprinde spre locul preg?tit înc? din timpul dat (prin modul în care ai tr?it: mai aproape de lumin?, de st?rile demne, dup? chipul Celui Sfânt sau în fapte de care ?i-e ru?ine când le prive?ti în adânc). A?a, mai simplu, cu cât ai experien?e care te înal?? suflete?te, adic? s? mâng?i pe cineva aflat în suferin?? sau s? aju?i cu o mas? pe cel fl?mând, s? iei ap?rarea unuia judecat pe nedrept sau bârfit, s? aju?i orfani sau b?trâni pe drumul aspru al vie?ii, s? te rogi pentru cei care nu cunosc dialogul cu Sursa vie?ii, î?i vei lumina sau transmite starea în ra?iunea luminoas?, c? întreg Universul e ochi ?i urechi la faptele noastre.” Discipolul, pu?in derutat: “Cum, ochi ?i urechi? Adic? ?tie tot ce fac?” ?i f?cu un pas înapoi. Maestrul, î?i relu? ideea: “Dac? omul a creat din materie aparate de ascultare ?i urm?rire, stocare a datelor, nu ?i se pare c? pietrele ?stea sunt ni?te senzori, tot ce ne înconjoar? ne poart? vocea, ne simte glasul?”, î?i a?inti acum privirea c?tre discipol. Îns?, discipolul, nedumerit, continu? acest ?ir de întreb?ri, mergând mai aproape: “Bun, dar ca s? faci un aparat de înregistrat sau redat trebuie s? ai o schem? cu circuite, ordinea pieselor ?i compozi?ia unui condensator, tranzistor, bobine, siguran?e etc.”, insistând s? fie l?murit. Maestrul, îl lu? mai aproape ?i-i zise: “Ia spune-mi, copacul ?sta are un circuit în structura lui? Corpul uman sau pas?rea asta…” ?i chiar lu? o pas?re din zbor, dând u?or cu mâna peste penele viu colorate, cu vocea cald? continu?: “nu e cumva un aparat de zbor? Tot ce ne înconjoar?, în?elege glasul nostru, chiar ?i un animal s?lbatic! C?ci noi am fost pu?i st?pâni peste animale cu gândirea luminoas? ?i, din p?cate, am ajuns s? ne comport?m mai r?u ca ele. Ba, s? mai ne ?i min?im c? suntem o evolu?ie din regnul lor!” Discipolul, uluit de cele auzite, continu? drumul la dreapta maestrului: “?i cum zici, c? nu suntem o specie evoluat? din maimu?e? A?a au descoperit arheologii prin Africa, se spune, leag?nul omenirii ?i prin alte p?r?i din Asia, Europa.” Maestrul î?i lu? ucenicul mai aproape: “Ai impresia c? ra?iunea creativ? e de natur? animal?? Nu spun cum de nu au mai evoluat alte specii de maimu?e, dar de ce nu s-a g?sit o oper? muzical? prin copaci, sau vreo statuie, pictur? f?cut? de creierul unui animal? Nu vezi c? numai noi invent?m ?i facem tot felul de leg?turi între lucrurile date, iar animalele ne sunt supuse? Partea cu evolu?ionismul e valabil? doar în cadrul speciilor, fiecare specie are individualitatea ei ?i codul genetic specific. Suntem circuite, organisme cu coduri diferite! Chestia cu veriga mutant? e blocat? chiar prin lipsa gândirii creative la alte specii fa?? de om. Prin urmare, omul este o miniatur? a Creatorului, imaginea Lui în materia inteligent? care îi ascult? vocea. În t?cere, cu gândul la El, î?i spun c?-i vei în?elege mesajul.” Discipolul sim?i nevoia s? mai întrebe ceva: “?i cum a ajuns omenirea a?a dec?zut?, de la gândirea luminoas?, creatoare, s? distrug? natura, s? fac? arme de distrugere atât de sofisticate ?i r?zboaie devastatoare? Cum de a coborât atât de jos?” Maestrul î?i privi mâinile luminate de o raz? patruns? printr-un lumini?: “S? ?tii c? nu suntem singuri în Univers, mai exist? fiin?e inteligente ?i una dintre aceste fiin?e, dup? ce a pierdut locul în civiliza?ia luminii, ?i-a b?tut joc de om, înv??ându-l s?-?i foloseasc? gre?it energiile, inclusiv desfrâul e un exemplu de folosire proast? a energiei creative! Desfrâul i-a indus lipsa de control, lenea creativ? ?i înmul?irea asta animalic?, f?r? s? ?in? cont de împlinirea timpului ?i dac? îi e dat s? lase în urm? alte suflete. Înmul?irea animalic?, cultivarea pl?cerii vinovate a atras suferin?a, bolile ?i ie?irile din timp neîmplinite. S-a format un cerc al suferin?ei prin pl?cerea sexual? ?i se înva?? gre?it în continuare (chiar de psihologi ?i cei considera?i cu preg?tire în s?n?tatea organismului), cum c? ar fi chiar indicat desfrâul în locul sportului sau altor ocupa?ii fizice, pierderea celei mai importante energii sensibile a fiin?ei umane-motivul izgonirii din civiliza?ia edenului. Omul nu a fost creat s? tr?iasc? precum un animal! El are responsabilitatea de a p?stra curat ?i creator Chipul ce i-a fost d?ruit, prin care în?elege dialogul cu ra?iunile Universului ?i Creatorul, Tat?l s?u nesupus trecerii, descompunerii. Prin desfrâu omul a fost corupt ?i manipulat (înc? mai este ?i în a?a numita democra?ie), a devenit tem?tor ?i f?r? credin??, s-a trezit aruncat într-o confruntare cu energiile distructive, ra?iunile c?zute sau demonii ?i în loc s? se ridice prin încredere, se las? prad? angoasei, depresiilor ?i altor st?ri degradante. Sper s? fii mai în?elept dup? cele discutate, dup? cum vezi ?i copacul ?i-a îndreptat cîteva crengi s? ne îmbr??i?eze.”