Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Domnul Mihalache

de viorel gongu

Ajuns la 66 de ani, domnul Mihalache nu se mai gr?bea. Uneori i se p?rea straniu c? a mic?orat „strocul„ dar ca s? ascund? explica?ia mai serioas?, adic? s? pun? faptul pe seama în?elepciunii datorat? vârstei, el afi?a un optimism pe care nu-l percepeai drept for?at ?i rostea cu un zâmbet larg: „am tot timpul din lume, un nemuritor nu are motive de grab?! „
Dup? ce bifase vestitele fixuri cu plantatul pomului, f?cutul unui copil, construirii unei case ?i scrierea unei c?r?i, omul a privit în retrovizoare cu un ochi iar cu cel?lalt spre înainte.
-Țara asta merit? un viitor mai bun. Nu putem condamna clasa politic? întrucât peste tot în lume politicienii sunt ni?te escroci, dornici de îmbog??ire sau de a p?stra ce au acumulat necinstit.
Cei care nu mai au r?bdare s? mint? ?i s? mimeze alegeri corecte ?i alte chestii de spoial?, dau lovituri de stat.
Pân? la urm? nu se mai cump?r? voturi, ca prin 90-95, cu o g?leat?, o geac? ?i doi mici sau cu o jum?tate de miel, cum f?cea primarul Paul Precup din Mogo?oaia.. E mai ieftin s? abordezi ideologic problema ?i s? min?i tare.
Oamenii cred mult mai u?or minciunile pe care doresc s? le aud? ?i, a?a cum zicea Hitler, „cu cât e mai mare o minciun? cu atât va fi crezut? mai u?or! „
Dar de ce se las? oamenii prosti?i cu atâta non?alan??? Cum de nu-?i pun întreb?ri?
Spre exemplu, ce ar putea s? r?spund? un avocat de succes, prin asta în?elegând un om cu câ?tiguri substan?iale, la întrebarea: ”de ce renun?i la un venit mare în favoarea unui salariu de parlamentar, inferior venitului t?u?„
Chestia cu patrotismul ?i cu dragul de popor nu cred c? o mai înghite nimeni
Într-o diminea?? devreme, la cafeaua fumat? în r?coarea gr?dinii, domnul Mihalache ?i-a dat un r?spuns despre care a crezut c? este cheia acestor fr?mânt?ri: „domnule, sunt prea mul?i analfabe?i, prea mul?i oameni f?r? minim? cunoa?tere a lumii ?i a legilor. „
Pasiunea dominant? a domnului Mihalache este pescuitul sportiv. Pe malul b?l?ilor, de la o vârst? foarte mic?, a trecut prin timp, înso?it de tot felul de apelative: b?i ?âc?, b?i, ?la micu, pu?tiule, , b?i b?iete, v?rule sau b?i frate, . Totul se sc?lda pe ??rmurile normalului pân? în ziua când cineva i s-a adresat cu „nenea!„ De atunci, ca într-o rostogolire, a trecut prin : unchiule, unche?ule, tataie, mo?ule.
Mereu a întâlnit pe malul b?l?ii din Mogo?oaia un copil care venea s? cear?: un cârlig, doi metri de gut?, nene, o râm? sau alte cele.
Acel copil a r?mas acela?i de când d?dea la pe?te al?turi de el , la aceea?i vârst?.
Pe acel copil a început s?-l iubeasc? pentru c? nimeni nu se gândea s? practice bullyngul împotriva lui, adic? s?-l for?eze s? mearg? la ?coal?, s?-l oblige s? se spele, s? se pieptene, s?-l dojeneasc? ca s? dea bun? ziua.
-Domnule primar, ce facem domnule cu copiii ??tia mititei care nu merg la ?coal? ?i stau toat? ziua pe gârl?? Vor r?mâne analfabe?i.
-Asta nu e problem? de primar, asta e problema ministerului înv???mântului.
-Domnule primar, dar e vorba de ni?te copii care provin din familii f?r? carte, familii de ?igani. Dac? nu au carte nici nu putem spera la mai mult...
-?i a?a am destule probleme. S? se ocupe O.N.G-urile de ei.
Domnul Mihalache a ie?it din prim?rie scuipând de sil?.
„În toate ??rile din Europa popula?ia este în sc?dere, de-aia aduce Merkeleasa emigran?i, ca s?-i integreze. Noi avem oamenii aici, oameni care pot fi integra?i ?i care prin tradi?ie fac copii mul?i. De ce s?-mi vin? asiatici, sau magrebieni, sau africani? ?i ?iganii no?tri sunt ceva mai colora?i dar m?car ??tia ?tiu deja limba ?i nu cer autonomii sau s? fie ?ig?neasca limb? oficial?, c? slav? Domnului sunt mai mul?i decât ungurii. Îi educ?m ?i avem popula?ie româneasc? gata.„
La baza pomului de pe ?osea se aprinseser? ledurile alea stupide care colorau pomul noaptea în verde.. A mai dat un scuipat pe proiector, de parc? acolo ar fi fost primarul ?i a plecat spre cas?...
A doua zi în zori a plecat spre malul lacului Mogo?oaia dar f?r? undi?e, ca s? întâlneasc? unul dintre copiii despre care vorbise primarului.
-Ce faci, m??
-Bine, nu a?i venit la pe?te?
-Nu, am venit dup? tine.
-Dup? mine? Da ce-am f?cut?
-Nimic, m?, dar vreau s? vorbim.
Cei doi s-au a?ezat pe bordura apei cu picioarele spânzurând deasupra br?di?ului din care sclipeau ochii lucitori ai broa?telor care îi urm?reau.
-Tu ?tii s? scrii?
-Nu prea.
-În ce clas? e?ti?
-P?i...nu mai merg la ?coal?.
-În ce clas? erai?
-Într-a doua.
-Da acum câ?i ani ai?
-Un?pe.
-?i nu vrei s?-nve?i s? scrii ?i s? cite?ti?
-P?i dac? nu merg la ?coal??!
-Nu vrei s? te-nv?? eu?
-Nu ?tiu. Trebuie s? m? gândesc.
Dup? o scurt? pauz? copilul a continuat:
-Vreau s?-nv?? ca s? dau de carnet.
Domnul Mihalache i-a explicat cum s? ajung? la el acas? a doua zi de diminea??.
-S?rutmâna, nene! Vin mâine.
Ajuns acas?, Mihalache, dup? ce a mâncat, a rugat-o pe Geta, so?ia lui,s? vin? în gr?din? ca s? stea de vorb?.
-Da, omule, ce s-a întâmplat?
-A? vrea s? înv?? un copil s? scrie ?i s? citeasc?.
-Vrei s?-mi aduci to?i ?iganii în cas??
-Ui?i c? ?i eu sunt neam de ?igani? Cred c? nu e sufiecient s? pui un pom, s? faci un copil, s? scrii o carte ?i s? faci o cas?. Cred c? e la fel de important s? alfabetizezi un om.
Geta l-a privit îndelung ?i în ochii ei se întrevedea, parc?, o oarecare în?elegere.
-Toat? via?a ai f?cut ce ai vrut tu. ?i dac?-?i spun nu, tu tot îl aduci. Faci ce vrei, tu cu ?iganii t?i!
Mihalache s-a dus în pia?? ?i a cump?rat caiete, pixuri ?i un penar. A mai cump?rat o pereche de papucei din plastic, ni?te pantaloni scur?i ?i câteva tricouri pentru copil ?i ?i-a dat seama c? nici nu ?tie cum îl cheam?.
A doua zi de diminea?? copilul era la poart?:
-Nenea Mihalacheee! Nenea Mihalacheee!
-Du-te m? c? ?i-au venit ?iganii la poart?!
-Bine ai venit, copile! Intr? ?i spune-mi cum te cheam?1
-M? cheam? Nup!
O und? de uluial? a trecut pe chipul lui Mihalache...
-Cum, Nup? Ce nume e ?sta?
-P?i tata a vrut a?a, când a sc?pat o dat? de pârnaie. ?tii ce înseamn?? C? procurorul nu te bag? la beci.
Starea de emo?ie din inima lui Mihalache se prelungea nepermis.
-Hai, m?! Intr? odat?!
S-au a?ezat sub umbrarul din curte. Mihalache a adus o farfurie cu cire?e, le-a pus pe mas? ?i apoi l-a privit pe copilul murdar ?i descul?.
-De când n-ai mai f?cut baie, m??
-De s?pt?mâna trecut? c? era gârla mic?. ?i atunci abia am g?sit un ochi în br?di? de m-am sp?lat.
-Hai, m? s? faci o baie cu ap? cald?!
L-a dus în baie, a pus du?ul pe copil, l-a ?amponat, l-a s?punit bine-bine, l-a cl?tit ?i l-a ?ters.
I-a dat h?inu?ele noi, l-a piept?nat ?i a pus hainele lui la înmuiat într-un lighean cu detergent. Mihalache, privindu-l lung când mergea spre b?ncu?? ?i-a spus în gând: „?i parc? nici nu mai e a?a negru, apoi poate am dat de alb! „
-Ia m? papucii în picioare, nu mai umbla descul?!
Geta bomb?nea în surdin?: „va trebui s? dezinfectez cada cu spirt ?i s? pun prosopul la fiert!”
Mihalachea ro?it la gândul c? Nup ar fi putut auzi ?i în?elege ce spunea coana Geta.
Copilul venea zilnic, era iste? ?i silitor. Dep??ise rapid chestia cu liniu?ele ?i alte chestii ?i deja începuse s? scrie corect cuvinte scurte.
-M?i, Nup, luni s? nu vii c? am treab?!
-Te-am sup?rat cu ceva, nenea?
-Nu, m?! Avem treab? la un notar, vindem un teren.
-Ave?i p?mânt de vânzare?
-Da, m?! Dup? 10 de ani de procese am recuperat curtea în care s-a n?scut Geta.
Ziua de luni avea o înc?rc?tur? destul de mare de emo?ie. Suma pe care urma s? o încaseze era destul de mare iar Geta nu dorea viramente. Nu avea încredere ?i dorea bani ghea??.
-Cum încasezi banii, Getu?o, mergem glon? la banc? ?i depui banii. P?str?m doar ce avem de pl?tit datorii, descoperiturile de card, ,CAR-ul , ?i mai ?tii tu ce datorii mai avem ?i gata.
-Mai avem de f?cut ?i ceva repara?ii la cas?., s? punem jgheaburile rupte, s? zugr?vim...
-Mai u?or cu cheltuiala! Al?i bani în afar? de pensiii nu avem ?i nici de îndatorat nu vreau s? m? mai îndatorez c? nu am cum s?-i dau înapoi. ?i cu b?ncile astea...mi-e fric?! Dac? d? faliment am r?mas f?r? bani. Banii îi p?strez eu, acas?.
-Cum spui tu, c? doar e mo?tenirea ta, nu?
Domnul Mihalache a continuat lec?iile cu Nup în timp ce coana Geta primea tot felul de echipe de me?teri dar în cele din urm? s-a decis!
-Asta este echipa, Mihalache! B?ie?i cura?i, au lucrat pe afar?... Hai, vino s? discu?i de lucrare ?i despre bani.
Dup? aproape dou? luni de lec?ii, Nup s-a dovedit a fi un elev bun ?i iste?.
Ostilitatea Getei se mai estompase ?i la prânz le d?dea la amândoi s? m?nânce în curte. Le d?dea c?r?ile ?i caietele la o parte ?i punea fa?a de mas? apoi îi trimetea pe amândoi s? se spele pe mâini.
Me?terii se grupaser? în dou? echipe ?i lucrau ?i jos ?i la etaj. Uneori, Nup, când mai primea pauz?, mai mergea pe la me?teri s? se uite la ei.
Mihalache aranjase cu doamna directoare de la ?coal? ca s? fac? cumva ca Nup s? poat? merge din nou la ?coal? cu copiii de vârsta lui, în aceea?i clas?.
-Domnule Mihalache, luni va veni o comisie ?i Nup va fi examinat. Dac? va fi apreciat pozitiv va fi admis în clasa a cincea. Eu am vorbit cu b?iatul ?i v?d c? se descurc? bine. ?tie s? scrie bine, s? citeasc? bine ?i a înv??at ?i materiile. ?tie ?i elemente de geometrie, frac?ii, rupe pu?in? englez?, la ?tiin?ele naturii este bun, la educa?ie civic? de asemenea. Nici la muzic? ?i mi?care nu st? r?u. S? sper?m c? v? va face mândru.
A doua zi, Nup i-a spus lui Mihalache c? e joi ?i c? merge la nunt? cu familia.
-La ce nunt? merge?i?
-Se m?rit? sor?-mea, Amnistia. A dat-o tata dup? un b?iat din Corne?ti. Ăla are cai, c?ru??, are cas? ?i ma?in?. A fost prin str?in?tate...
Ca un f?cut, Geta a ie?it din cas? ?i i-a spus lui Mihalache:
-Omule, vezi c? pân? miercuri nu vin me?terii. Mi-au cerut voie ?i merg la o înmormântare a?a c? le-am mai dat ceva bani. Nu te uita urât c? am dat din banii care au r?mas la mine nu din ?ia care ai spus s?-i punem în alt? parte, pentru o boal?, un necaz, ceva.
-Bine! Dar s? ?tii c? nu m-am uitat urât.
Mihalache i-a ar?tat copilului un cuib de bufni?? din bradul de lâng? garaj. Copilul a cerut voie s? urce la etaj ?i s? se uite la pui de pe geam.
Dup? vreo 20 de minute Nup a coborât cu privirea str?lucitoare:
-Nene Mihalache, am v?zut-o pe m?-sa cum le d?dea de mâncare. Parc? era vultur. ?i s? vezi puii cum c?scau ciocurile...
B?iatul a plecat ?i cei doi s-au a?ezat la o bere în curte.
-M?i, omule, am cam terminat banii din pensii. Luni trebuie s? d?m rata la CAR ?i s? mai cump?r?m câte ceva pentru iarn?, c? plânge beciul.
-Bine, vorbim luni-mar?i, c? ?i a?a suntem singuri, f?r? copil ?i f?r? me?teri.
Duminic? noaptea, Geta s-a trezit din somn, a luat lanterna ?i a urcat la etaj, precipitat.
-Mihalacheee! Mihalache!
-So?ul, buimac, s-a trezit ne?tiind de unde este strigat.
-Da, m-am sculat, dar unde e?ti?
-Vino m?, sus. Ne-au pr?dat ho?ii. Țiganul t?u ne-a furat banii!
Coana Geta, cu lanterna în mân?, st?tea în genunchi în fa?a unei valize vechi, plin? cu vechituri.
-Aici ai pus tu banii?
-P?i ?ia care au r?mas la tine unde i-ai pus?
-I-am încuiat în lada cu arme ?i cheile sunt înr-un cui, în bradul din mijloc.
-Hai la poli?ie, acum!
-M?, la poli?ie nu-i nimeni la ora asta.
-Nu m? intereseaz?! D? telefoane ?i s? vin? la post.
Domnul Mihalache a dat telefoane la poli?ia Buftea, au fost anun?a?i poli?i?tii din Mogo?oaia ?i ace?tia au telefonat c? îi a?teapt?.
-Domnule comandant, b?rbatul meu a adus acas? un pui de ?igan, unul Nup, ?i acela ne-a furat banii.
-Doamn?, da?i o declara?ie complet? cu nume prenume, fapte ?i apoi vorbim.
-Domnule poli?ist- a spus Mihalache- în cas? au lucrat ?i ni?te me?teri. Am contract cu ei ?i copii dup? buletinele lor. ?i ei ar fi putut s? fie f?pta?ii.
-Tu, ca s?-?i aperi neamul, dai vina pe bie?ii muncitori. Nu domnule, la sigur ?iganul a fost.
Poli?ia a început cercet?rile. Un echipaj de poli?ie a mers la Corne?ti ca s? interogheze familia b?iatului. Noroc c? nu au spart nunta dar tot s-a f?cut atmosfer?.
Între timp Nup trecuse examenul dar nu a mai venit.
Aproape de începerea anului ?colar poli?ia i-a anun?at c? f?pta?ii fuseser? prin?i dar din prejudiciu s-a recuperat o sum? infim?. Muncitorii ale?i de doamna Geta erau ho?ii.
Mihai -a ab?inut s? fac? repro?uri doamnei spunându-?i: „a dat ?i ea moartea în ?igani. „
Domnul Mihalache a plecat la pescuit ?i a aruncat în ap? trei undi?e dar, dup? un timp a scos una, a strâns-o , c? avea cârligul prea mare.
Un grup de ?ig?nu?i se apropia vorbind cu voce tare. Unul dintre ei a b?gat mâna în g?leata cu pe?te f?r? s? cear? voie ?i Mihalache l-a apostrofat cu vorbe mai aspre. Dup? câteva secunde , Mihalache la z?rit pe Nup, îmbr?cat cu h?inu?ele de la el, al?turi de alt b?iat , venind , ca ?i primul grup, de la terenul de fotbal.
-S?rutmâna, nene Mihalache. Am luat examenul Mul?umesc.
Unul dintre copiii din primul grup a în?f?cat undi?a strâns? de pe mal ?i a luat-o la fug?.
Mihalache a apreciat c? dac? alearg? va fi greu s?-l prind? pe copil ?i, în plus de asta, celelalte undi?e r?mâneau nesupravegheate, a?a c? a renun?at.
-M?i, Nup, tu-l ?tii pe ?la care mi-a furat b??ul?
-Îl ?tiu dar eu nu sunt sifon ca matale....Am plecat, s?rutmâna!



.

viorel gongu (viorel-dona) | Scriitori Români

motto: noli tangere

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro