Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

str?b?tând cea?a 94

de nicolae tomescu

Ofi?erul din tren, ?i-a dat mai târziu seama Nu?u, nu a fost un caz singular care s? vorbeasc? a?a, pe fa??, împotriva secretarului general al partidului. La auzit, spre sfâr?itul lunii, pe vicepre?edintele Direc?ie agricole, vorbind la o instruire cu propagandi?tii, despre realiz?rile din agricultura jude?ului, realiz?ri dedicate, spunea dumnealui, celui de al XIV-lea Congres al partidului care se apropia. Dup? expunere a fost înconjurat de ingineri agronomi din CAP-uri ?i IAS-uri, de înv???tori ?i profesori, care aveau, pe lâng? meseria lor, ?i obliga?ia de a fi propagandi?ti la înv???mântul ideologic. Acum, când nu mai era la tribun?, cei din jurul s?u l-au auzit spunând Oare cât va trebui s? mai min?im? Noi ?tim realitatea dar min?im, min?im. To?i cei de fa?? ?tiau c? se refer? la cifrele care precizau produc?iile la hectar, pe care el le vehiculase nu cu mult timp înainte. Nimeni n-a zis nimic. Probabil c? cei mai mul?i gândeau ca el, în tren, ascultând spusele ofi?erului. Nu?u, ?tia îns? c? acesta este sincer. Se cuno?teau înc? din anii copil?riei când au fost colegi la ?coala Medie Tehnic? de Comer?. Odat?, întâlnindu-l pe teren l-a întrebat:
- De ce tot umfla?i voi cifrele când raporta?i produc?iile agricole? ?i un copil, din orice sat, ?i-ar putea da seama c? nu sunt reale. I-a r?spuns prompt.
- ?i-aduci aminte ce ne înv??a Mitic?, în orice situa?ie, economistul trebuie s? fie corect, s? se bazeze doar pe cifre reale. S? ?tii c? eu asta fac ?i acum. Am toate cifrele reale din jude? ?i pe acestea le transmit mai departe.
- ?i atunci ?
- Eu pe acelea le dau, ?i gata. E drept c? din când în când primul secretar, sau secretarul cu problemele economice m? cheam?, ?i m? întreab?:
- Chiar astea sunt cifrele reale, tovar??e director?
- Da, garantez , astea sunt!
- Mul?umesc, tovar??e director.
Nu ?tiu, ei aici le schimb?, umflându-le, sau cei de la Bucure?ti pentru a-i face pe plac tovar??ului.
Oricum, cel de al patrusprezecelea congres se apropia. Cei peste patru milioane de simpli membri de partid care formau 18% din popula?ia ??rii, la care se ad?ugau alte milioane de tineri muncitori, elevi, studen?i, militari în termen, to?i înregimenta?i în UTC, dar ?i alte milioane de pionieri ?i ?oimi ai patriei , organiza?ii conduse din 1965, de la al X-lea Congres, tot de c?tre partid, deci marea majoritate a popula?iei ??rii ar fi trebuit s? se bucure c?, a?a cum se preconiza, tovar??ul Nicolae Ceau?escu va fi reales în înaltele func?ii de partid ?i de stat. Dar, se pare c? doar o infim? parte din ei se vor bucura. Unii, mai mucali?i, legau datele ultimelor congrese ale partidului, de evenimente poate mai pu?in cunoscute, din via?a familiei preziden?iale, de datele deceselor p?rin?ilor tovar??ului, tat?l Andru?a, mama Alexandrina, sau îmboln?virea tovar??ei de via??, ?i au scornit o scurt? zicere ce a început s? circule prin ?ar? dup? al X-lea Congres a murit t?tu?a, spre al XI-lea congres, a pierit m?mu?a, Spre al treisprezecelea s-a îmboln?vit Lenu?a. A?tept?m cu interes cel de-al XIV-lea Congres.
Al?ii ziceau c? o bucurie nu vine niciodat? singur?. ?i prima, în acea lun?, a fost calificarea României pentru turneul campionatului mondial de fotbal din 1990 din Italia. A fost, ziceau ei, o minune cum, învins? de puternica echip? a Danemarcei cu 3-0 ?i dup? ce nordicii au mai înscris ?i la Bucure?ti, în acea zi memorabil?, un gol în minutul 6, m?rindu-?i astfel avantajul, totu?i golurile, 3 la num?r, ale echipei noastre, înscrise de Sab?u ?i Balint, au pecetluit soarta jocului ?i a calific?rii. Acum, dup? acea bucurie, mai poate veni una, ?i de ce n-ar fi asta între 20 ?i 24 noiembrie în zilele congresului?
Cei mai reali?ti îns?, gândeau altfel. Trebuie s? se g?seasc? acum, mai ales dup? schimb?rile intervenite în Europa de est, câ?iva delega?i la congres, care s? calce pe urmele lui Constantin Pârvulescu, omul ce s-a opus, atunci la Congresul al XII-lea din 1979, cultului personalit??ii, spunând verde ce gândea. Cei care se vor ridica acum, vor trebui nu numai s? spun?, ci ?i s? ac?ioneze, adic? s? voteze împotriv?, iar dup? ei s? se ia ?i al?ii care gândesc la fel, poate destui. Doamne ajut?!
Tot în vederea celui de al XIV-lea congres, pentru a nu pierde eventualele surprize ce se vor putea ivi, Nu?u a f?cut rost, printr-un prieten, de câteva l?mpi de schimb, PL-500, PCL 86, PFL-200, pentru televizorul s?u marca, Venus, care se stricau mai des. Nu se ?tie niciodat?, iar de schimbat le putea schimba el cunoscând ?i simptomele care trebuiau s? duc? la înlocuirea lor. ?ase ore a ascultat Nu?u, aproape adormind de câteva ori, raportul, ?i apoi lu?rile de cuvânt, dar nu s-a ivit nicio surpriz?.
N-a fost s? fie, a?a cum gândeau unii ?i al?ii. "Scânteia", "România Liber?", "Munca", "Flac?ra" lui Adrian P?unescu, "Tribuna Sibiului" din ziua urm?toare congresului ?i apoi alte zile la rând, aveau articole ale c?rora titluri aproape spuneau totul, încât puteau a nu mai fi citite: Sub semnul m?re?elor perspective trasate de tovar??ul Nicolae Ceau?escu; Deplin? aprobare, profund? satisfac?ie fa?? de realegerea tovar??ului Nicolae Ceau?escu în fruntea Partidului; Ideea unit??ii na?ionale în opera teoretic? a Secretarului general al Partidului tovar??ul Nicolae Ceau?escu; Prodigioasa activitate a tovar??ului Nicolae Ceau?escu - contribu?ie hot?râtoare la progresul multilateral al României socialiste. În Scânteia de duminec? 26 noiembrie pe prima pagin?, încadrat într-un chenar, era înserat un scurt text extras din Magistrala cuvântare: Congresul al XIV-la al Partidului Comunist Român reprezint? un eveniment epocal în istoria milenar?, în mod deosebit în istoria modern? a României, în activitatea mi?c?rii muncitore?ti revolu?ionare ?i a partidului nostru, în întreaga dezvoltare economico-social? ?i ridicarea patriei noastre pe noi culmi de progres ?i civiliza?ie, în formarea cu succes a societ??ii socialiste multilateral dezvoltate ?i înaintarea ferm? spre visul de aur al omenirii, spre comunism
Acelea?i probleme le aveau românii ?i dup? congres. Pe nimeni nu înc?lzea cele relatate în cuvântare: "Consumul alimentar a crescut de la 1.800 de calorii zilnic pe locuitor, în 1950, la circa 3.300 de calorii în prezent". Unii care au fost mai aten?i când tovar??ul a f?cut aceast? afirma?ie sau cei care au avut r?bdarea s? citeasc? în ziar, mai pe îndelete, degeaba se întrebau: cine o fi num?rat caloriile atunci, în 1950, ?i cine a stat s? le numere, acum, în preajma congresului. Ca s?-?i fac? rost de aceste calorii cei de acum cump?rau de la cei ce lucrau prin abatoare ?i reu?eau s? sustrag? de acolo carne, sau de la cei ce lucrau pentru export, în întreprinderile industriale alimentare. Acei ferici?i erau îns? pu?ini la num?r. Al?ii, care aveau rude la ?ar?, reu?eau s? creasc? câte un porc. A?a a f?cut ?i el. Mai trimitea din când în când, în satul de sub munte, la p?rin?ii Veturiei, câte o pâine uscat?, câte o pung? de m?lai sau f?in? de grâu mai veche, ori macaroane care de atâta p?strat începeau a face viermi. La acestea se mai ad?uga ?i contribu?ia lor la recoltatul cartofilor din locul Dintre. iazuri. ?i era destul de substan?ial? aceast? contribu?ie. Nu?u ?i Veturia participau, pe la începutul vacan?ei mari la prima ?i a doua sap? a cartofilor, apoi toamna, la recoltat, umpleau g?leat? dup? g?leat?, stând apleca?i ?i mânuind cu u?urin?? sapele, în timp ce feti?ele, destul de m?ri?oare acum, sortau cartofii din gr?mad? în trei categorii, mari pentru consum, mijlocii pentru viitoarea s?mân?? ?i mici care se vor da porcilor pentru a se îngr??a. Dac? n-ar fi fost ei, p?rin?ii Veturiei ar fi trebuit s? tocmeasc? o femeie cu ziua c?reia i-ar fi pl?tit destul de mult în bani sau în produse.
Pe la începutul lui decembrie le-au trimis vorb? s? fac? ce-or ?ti, ?i s? vin?, cu vreo câteva zile înainte de Cr?ciun, pentru a t?ia, totodat? cu al lor, porcul ce li se cuvine. S-a nimerit bine, pentru c? elevii au intrat în vacan?a de iarn? iar ei puteau s?-?i ia o parte din concediu restant de ast? var?. Altfel ar fi trebuit s? vin? dumineca, dar atunci neap?rat ar fi trebuit s? fie o duminec? în care s? circule ma?inile care erau înmatriculate cu num?r cu so?, cum era trabantul lor.
Când au sosit, pe plit? erau vase în care se înc?lzea apa pentru a fi sp?lat porcul dup? ce va fi pârlit, la fel ?i intestinele lui, care apoi umplute cu carne tocat? în care s-a pus sare, usturoi, ?i alte câteva mirodenii, vor deveni cârna?i.
Împreun? cu trei vecini, sosi?i în ajutor, au purces la t?iatul porcului. Nu?u îl ?inea cu n?dejde de un picior. Gui??turile se auzeau în tot satul. Tocmai atunci ap?ru mama Veturiei. Zise ceva, dar nimeni n-o auzi. Dup? ce strig?tele disperate ale porcului încetar?, tat?l care î?i ?tergea cu?itul pe o cârp?, o întreb?:
- Ce ai vrut s? zici adineauri femeie?
-La Timi?oara, a spus acum câteva minute la Europa liber?, îi bai mare, vor s?-l dea jos pe Ceau?escu
- Cum s?-l dea jos la Timi?oara când el e la Bucure?ti, interveni vecinul de din jos, care era vestit prin sat c? g?sea vorbe ?ugube?e pentru orice situa?ie. De data aceasta n-a mai râs nimeni de vorbele lui Tic? al lui C?zan. To?i s-au îndreptat la repezeal? spre casele lor, renun?ând chiar ?i la p?h?ru?ul de rachiu pe care gazda se str?duia s? li-l umple. Vroiau s? asculte în lini?te Europa Liber?. De data asta e p?cat s? pierzi emisiunea.
Au stat ?i ei, pân? târziu în noapte, cur??ind carnea de pe sl?nini, tocând o parte pentru cârna?i, caltabo?i ?i tob?. Au muncit mai mult ca în al?i ani pentru c? vremea era cald? iar la buletinul meteorologic nu se anun?a nicio schimbare. Ca s? nu se strice, trebuiau s? frig? cea mai mare parte a c?rnii ?i s? o conserve amestecat? cu untur? în borcane. Doar pu?in? vor lua acas?, atâta doar cât s? umple congelatorul frigiderului. În timp ce lucrau, ascultau Europa liber?. Ore în ?ir Neculai Constantin Munteanu, Emil Hurezeanu, ?erban Or?scu aproape c?-?i luau unul altuia vorba din gur?. Vorbeau de manifesta?ia în sprijinul pastorului reformat maghiar László Tőkés care în curând, s-a transformat întruna de protest împotriva lui Nicolae Ceau?escu. Au fost sparte vitrine, dar, spunea un martor ocular, nimeni nu s-a atins de m?rfurile din magazine. Erau descrise scenele când mul?imea a escaladat cl?direa Comitetului Jude?ean de Partid, unde au fost arse portretele ?i Operele complete ale secretarului general. Vorbeau despre interven?ia trupelor apar?inând Ministerului For?elor armate ?i ale Securit??ii statului, despre zeci de mor?i ?i sute de r?ni?i. Nimeni nu ?tia înc? ni?te cifre exacte.
La început emisiunea era puternic bruiat?, apoi vorbele se auzeau tot mai bine. Se spunea despre puncte din ora? unde represiunea a f?cut cele mai multe victime: Calea Girocului, Calea Lipovei, Pia?a Maria, Podul Decebal, Pia?a Operei. Împotriva mul?imii care trecea prin fa?a Garnizoanei s-a deschis foc cu pistol mitralier?.
A doua zi au p?r?sit satul îndreptându-se cu Trabantul spre cas?.
Au fost câteva zile de incertitudini. Ceea ce s-a întâmplat, ?i se mai întâmpl? înc? la Timi?oara, va avea urm?ri pentru întreaga ?ar?, va c?dea Ceau?escu? Pentru cei mai mul?i era o certitudine c? va c?dea, îns? când ?i cum? Deocamdat? ziarele, radioul ?i televiziunea vorbeau despre vizita tovar??ului Nicolae Ceau?escu în Iran. Deci, î?i ziceau scepticii, dac? tovar??ul a plecat peste hotare are motivele lui s? cread? c? situa?ia intern? nu este atât de grav?, c? va putea fi ?inut? sub control. Sau vrea doar s? conving? popula?ia c? este a?a?
Cei mai mul?i dintre colegii ?i cuno?tin?ele lui Nu?u erau de p?rere c?, inevitabil, vor avea loc schimb?ri ?i în ?ara noastr?, mai ales acum dup? ce au au murit atâ?ia oameni la Timi?oara. Sigur c? Ceau?escu va pleca de la conducere, dar s? vedem cine-i va lua locul. Nu vor avea loc aceste schimb?ri într-o perioad? imediat? î?i zise Nu?u când seara, târziu, so?ia a primit un apel telefonic de la Ve?tem, comun? în care era profesoar?. Era anun?at? de secretarul organiza?iei de baz? PCR s? mearg? a doua zi de diminea?? la ?coala.
- Da, ?tiu, tovar??a profesoar? c? sunte?i înc? în concediu, dar, v? rog face?i un efort. Pe ordinea de zi va fi primirea în partid a tovar??ei înv???toare Eleonora. F?r? dv. ?edin?a nu va fi statutar? pentru c? lipsesc motivat înc? patru tovar??i.
A doua zi ea a plecat, ca de obicei, cu trenul la Ve?tem. El a început s? sparg? nuci pentru cozonacii cei vor coace doar în ajunul Cr?ciunului pentru a fi proaspe?i în ziua s?rb?torii. Spre amiaz?, când ?tia c? se sub?iaz? coada de la Alimentara, a luat tichetul ?i s-a dus s? cumpere pâinea. S-a întors îns? repede, f?r? pâine. Pe viaductul feroviar ce ducea spre Uzinele Independen?a II ?i Balan?a se aflau o mul?ime de militari cu armament, ?i dou? transportoare blindate.
Cu gândul la cele v?zute a început s? preg?teasc?, în lipsa mamei, prânzul pentru cele dou? feti?e. Vor putea s? m?nânce ?i f?r? pâine, m?m?ligu?a ce o va fierbe se va potrivi numai bine cu laptele ?i carnea adus? zilele trecute din satul bunicilor. Deodat? î?i d?du seama c? în curând, la ora unu, trenul care o aducea pe Veturia se va opri chiar sub viaduct, unde î?i avea sta?ia. Se va duce repede s-o a?tepte pentru c?, sigur, se va speria de mul?imea militarilor înarma?i. A zis de vreo câteva ori "pardon" solda?ilor, care de fapt erau elevi la vreo ?coal? militar?, ?i a coborât sc?rile care duceau la sta?ia de sub viaduct.
Din trenul oprit, a coborât mai mult? lume. Veturia era înso?it? de o doamn? care ducea de mânu?e doi b?ie?ei, s? tot fi avut vreo 3-4 ani. Doamna era parc? mai speriat? decât ceilal?i c?l?tori, avea, ?i lacrimi în ochi. Au trecut destul de u?or printre militarii ce ocupau toat? strada.
- Dar nu mai fi a?a de speriat? drag?, îi zise Veturia. Nu vezi c? militarii nu fac, nim?nui, nici un r?u? .
Acesteia lacrimile începur? a-i inunda obrajii iar din gât îi ie?eau sunete slabe care p?reau c? nu mai aveau mult pân? s? se transforme în hohote.
Veturia a luat-o de bra? ?i aproape a obligat-o s? vin? în apartamentul lor de la etajul ?apte. Aici fetele i-au luat în primire pe b?ie?ei, ducându-i în camera lor unde au încins fel ?i fel de jocuri. Pân? ce Veturia a preg?tit m?m?liga, ?i a convins-o pe colega ei s? participe cu copiii la pomana porcului, aceasta i se dest?inui. So?ul ei, Victor, c?pitan de avia?ie, în ultimele zece zile a fost numai de dou? ori, pentru scurt timp, acas?, doar ca s?-?i ia ruf?rie de corp. Este consemnat, împreun? cu to?i colegii lui, în cazarma de lâng? aeroport. Azi diminea?? a mai trecut odat?. A anun?at-o c? a doua zi va trebui s? plece într-o misiune, împreun? cu al?i doi colegi. Nu ?tie când se va întoarce. A rugat-o în mod insistent s? aib? grij? de cei doi copila?i ?i apoi, în u??, i-a s?rutat pe fiecare în parte, ca ?i cum aceasta ar fi fost ultimul s?rut.








































































































nicolae tomescu (inocentiu) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro