Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Triburi ?i cratere XI

de Pestrea Ion-Daniel

Spaima era o matahal? care umplea camera, încât lui Jory îi venea greu s? se mi?te. Privirea i se umpluse de un roi de musculi?e ?i nu mai vedea clar.

Mai multe l?nci ale soarelui treceau prin geam ?i se înfigeau în covorul gros cu model tropical, mâncat de termitele albe ale scamelor.

Dac? ar fi avut o limb? de furnicar, lung? ?i lipicioas?, Jory le-ar fi adunat pân? la ultima, ascultând de instinctul s?dit în el de Dresor.

Cur??enie, cur??enie, cur??enie, pân? la ultima suflare.

Miriapodul suna ca ploaia, ca grindina, o daraban? de unghii pe sticl?, sau de ghiare.

Ce variante am? socoti Jory.  Se gândea c? bine i-ar fi prins lec?iile de supravie?uire în mla?tin?, cu antrenamente ?i tehnici de ap?rare, plus alte bazaconii, cum ar fi de unde s? mu?ti scorpionii sau cum s? prepari carnea de iguan?. Dac? voi fi pus în situa?ia s? halesc o tarantul?, nu voi ?ti ce s? fac. E tragic!  Jory se ?i vedea alungat în smârcuri, for?at de amokul birocra?ilor s? p?r?seasc? Kermadecul.

M?car o pra?tie de-a? fi avut! Pe sfântul Curry!

Cu ce s? ripostez? Cu fierul de c?lcat, mânuit ca un bici de lupt?. Dac? m? lovesc singur în cap, îmi pierd cuno?tin?a. Inert, voi fi servit pe tav?. Luat ca din oal?. Corniza arat? ca o lance, dar sigur e din plastic sub?ire. Veioza pare un buzdugan, dar e u?oar?. Cu ce, cu ce?

Jory se opri asupra unei vaze din sticl? groas?, p?tr??oas?, pe care socotea c? va fi în stare s-o arunce cu precizie, în orice punct vulnerabil ar fi ar?tat atacatorul. Odat? c?zut la p?mânt sau m?car derutat, cu siguran?? va fi u?or de anihilat, printr-o lovitur? cu scaunul de bambus.  

Dup? un timp când nu se mai auzi nimic, se trezi cu ei în curte. Folosi o oglind? mic? ca pe un periscop, s?-i vad?, c?ci oricât de groaz? i-ar fi fost, curiozitatea era mai mare.

Asem?narea era remarcabil? ?i Jory g?si numele miriapod bine ales. Birocra?ii p?reau suda?i într-o creatur? unic?, dou? rânduri, probabil vreo zece-unsprezece pe fiecare, cu m??ti sau coifuri pe cap ?i scuturi spre exterior, ca ni?te adev?ra?i r?zboinici,  dar în loc de l?nci ei agitau o mul?ime de be?e lungi, r?sucite ?i verzi, destul de sub?iri.

Era însp?imânt?tor.

Cineva îi asmu?ise. Putea fi iubita p?r?sit? de curând. Se socotise ea tr?dat? în dragoste? Îl denun?ase ca în?el?tor de inimi? Greu de spus.

Hidoas? defilare! Atâtea membre strâmbe ?i nicio fa??. Parc? le vedea tr?s?turile, schimonosite de ur?, luminate pervers de pl?cerea r?ului, scrâ?nind m?selele a cruzime nepotolit?, ?i cu el în mintea lor, o insect? vinovat?, destinat? strivirii.

Sau era salvatorul cu m?gar, pe care poate îl jignise cumva, sau îl pl?tise prost. Sau oamenii ciuperc?, ale c?ror vorbe nu le pricepuse. Prietenul care tortura un c??el? C?ru?asul fum?tor? Una dintre tipele cu unghii curbate, tari?

Me?terii de-constructori îi puneau lui în cârc?, oare, dispari?ia celor doi spioni, mânca?i de Tiranovulpe? Imposibil de ?tiut.

În forul lui interior, Jory a?tepta interven?ia min?ii, mai luminat?, cu l?muriri ?i eventuale dezleg?ri în acest caz complicat, îns? aceasta zise numai:

Ce-i mult stric?.

La ce te referi?

La a?teptare. Vom s?ri pe fereastra din spate.

Pestrea Ion-Daniel (apterix) | Scriitori Români

motto: winter is coming

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro