Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Doar mâna mea...

de Ileana Popescu Bâldea


Cu stânga, Doamne. Dreapta am dat-o umbrei să scrie. Fac ce vrei tu, doar cere-mi fără condiții sau șantaj. Oricum, lumina pare irelevantă - indiferent de fața pe care i-o prezinți. Ce să fac cu ea, acolo unde albul este supralicitat? Crezi că știi mai bine ca mine care noapte va face nodul. Te înșeli. Nu ar fi prima dată. Așa încât, folosește-mă în puținul răgaz. Chiar dacă nu sunt stângace, neuronii mei învață repede să lucreze contra firii. Deși nu am defect de scapulă. Deci… hai, începe cu ceea ce este mai greu! Dă-ți inima! Te operez eu. Promit să o drămuiesc astfel încât să ajungă și la păsări. Cele negre și sărace cu duhul. Nu vei simți nimic, te asigur. Doar un gol, în torace, ocupat parțial de senzațiile din tălpi care vor dori să plece. În restul indecent îți poți chema amintirile. Despre mine-mâine sau alții. Vor învârti o vreme ceasul. Va trece greu, căci degetele o vor lua înainte și așa cu talpa ciuntită nu-ți vei urmări ușor fuga. Da, fuga. Suntem un evantai, Doamne, de umbre. Prima o tot aleargă pe ultima iar cele din mijloc se amestecă prin evantaiul altora. Și ultima va fi ajunsă doar când cineva îi va scoate și ei inima. Și un alt evantai va cutreiera prin lianele nu știu cui din univers… îți poți imagina? Câtă fugă doar pentru că nu avem inimă! Mereu o dăm altora. De ce nu ne-ai legat-o cu lanțuri de coaste? De ce, de ce te cert eu? Poate că tu nu vei dori să ți-o dai. Poate că Dumnezeul tău, citind aceste rânduri, ți-o va fixa bine de stern. Iar neuronii vor face ce trebuie cu restul lumii. Care rest? Mai e atât de puțin, Doamne! Și ai mințit tot timpul când ai spus că îi iubești pe toți la fel. Sau minciuna este făcută din iubire - dragostea aceea din atriile lipite ferm de trup? Câtă liniște! Cineva împrăștie Evanghelia. Ciorile prind filele. Iartă-le, sunt fără pic din inima ta! A sosit vremea. Ce aiuritor! Mi-aș dori să știu să... Hm! Doar mâna mea stângă este de vină…

4 decembrie 2017

Ileana Popescu Bâldea (IleanaPB) | Scriitori Români

motto: Între mine și mine

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro