Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Navigator pe fund de oale

de Sorin Stoica

Am v?zut lucruri incredibile de-a lungul vie?ii mele de barman dar nimic mai uluitor decât acel marinar cu perciuni albi ?i stufo?i care se prezent? într-o zi în fa?a mea cerând o oal? de vin ro?u de butur?. Când a avut-o între mâini s-a a?ezat tacticos cu ea la o mas? retras?, ?i-a suflecat mânecile ?i a început s? caute pe fundul ei. Nea Titi de la masa al?turat? l-a întrebat ce face. Marinarul ?i-a scos mâinile colorate de vin ?i a r?spuns c? toate fântânile, toate lacurile, m?rile ?i oceanele p?streaz? pe fund comori imposibile ?i cadavre de naufragia?i. ?i nea Titi ?i to?i ceilal?i clien?i au râs ironic. Marinarul n-a reac?ionat, mi-a pl?tit, s-a ?ters pe mâini ?i a disp?rut pe u?? afar?. În seara urm?toare a venit ?i a repetat acela?i ritual cu mânecile suflecate, c?utând comori inventate în adâncimea minim? a unei noi oale de vin ro?u. Dup? vreo s?pt?mân?, când deja ajunsesem cu to?ii s?-l credem un nebun care-?i face tratament la mâini cu vin ro?u de butur?, sparse deodat? lini?tea de la miezul nop?ii din bar cu o exclama?ie de surpriz?. Cu to?ii asistam la minune: marinarul scotea din oala cu vin pumni de monede de aur, de bijuterii antice ?i chiar lingouri. Dup? ce a scos bog??ii suficiente ca s? nu fie nevoit s? mai munceasc? nicio zi din restul vie?ii sale, marinarul a venit la tejghea ?i mi-a pus tot aurul pe ea. ?i-l cump?r, mi-a zis obosit. ?i-l vând, am r?spuns fericit. Habar n-aveam c? în acel moment începea necazul vie?ii mele. Am cutreierat sumedenie de baruri ?i taverne din nenum?rate ??ri cump?rând ?i mai nenum?rate oale de vin ro?u de toate soiurile, în care am c?utat comori cum v?zusem la marinarul cu perciuni albi ?i stufo?i. Dup? mai bine de un an, deja aflându-m? în pragul s?r?ciei, au venit la mine doi tipi cu halate albe care m-au îmbr?cat for?at cu o c?ma?? ciudat? ?i m-au adus în acest loc ?i mai ciudat unde, în ciuda tratamentului la care sunt supus, nu m? las: caut cu mânecile suflecate pe fundul tuturor paharelor, farfuriilor ?i oalelor care-mi cad în mân?. Cred cu t?rie în acel marinar.

Sorin Stoica (sorinucu) | Scriitori Români

motto: S? m? la?i!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro