proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Fabrica de P?l?rii fusese, la vremea ei, mândria industrial? a ora?ului, brand interna?ional; nu oricine putea s? posede un fetru veritabil iar tipul p?l?riei constituia un indiciu important despre clasa social? a purt?torului. Fedora, homburg, melon, borsalin?, beret? sau ?apc? ?i posesorul era clasificat. Apoi, ca toate cele lume?ti, moda s–a preschimbat; mai mult, s–a modificat regimul. Industria u?oar? textil?, eterogen? între regres ?i restructurare, prins? în conjuncturi nefavorabile, a implodat; Fabrica de P?l?rii a devenit o cuprinz?toare paragin?, loca?ie temporar? pentru fiin?e f?r? ad?post, surs? periodic? de interpel?ri politicianiste a serviciilor profilactice.
Expansiunea imobiliar?, loviturile cavalerilor de industrie, nu în ultimul rând împrejur?rile, au multiplicat valoarea terenului pe care se în?l?ase defuncta întreprindere; valoros prin amplasamentul apropiat de centrul istoric ?i de gar?, a devenit nepre?uit pentru proprietarii temporari ca obiect de specul? funciar?. Manevre îndelungate transpartinice au finalizat eforturile: în ciuda protestelor publice ale unor ONG–uri ce exhibau valoarea istoric? a vestigiilor (arhitec?i celebri, basoreliefuri semnificative) ?i pretindeau reconstituirea integral?, terenul a fost declarat zon? locuibil? iar Planul Urbanistic Zonal aproba edificarea unei cl?diri centrale; evident, trebuia s? fie ceva pe m?sura mândriei locale, un simbol global.
Fire?te, publicul votant avizat a putut contempla pe afi?ierul de la Clubul Prim?riei (cunoscut mai ales sub denumirea Baraca Mare) proiectul frumos realizat pe o coal? A0, greu de apreciat bidimensional, iar macheta futurist? din biroul primarului, a c?rei fotografie o preluase mass–media, nu avea dimensiuni comparative; dar comentatorii cotidieni – Vocea Porumbeilor, li se zicea – de lâng? havuzul Parcului Central, sus?ineau c? era vorba de un edificiu mai înalt decât blocul turn ?i chiar dep??ea catedrala, cu tot cu turl?.
Complicate manevre compensatorii administrative au dus la un acord contractual privitor la demolarea prin detona?ii (metoda blocurilor mici – folosirea unor trepte de întârziere, considerând natura solului), cu întocmirea documenta?iilor tehnice de demolare cu explozivi ?i avizarea acestora la organele de drept; ob?inerea aprob?rilor ?i asigurarea transportului materialelor explozive, f?r? abateri de la normele legale.
Executarea activit??ilor preg?titoare, a lucr?rilor de protec?ie, prepararea înc?rc?turilor fulminante (în condi?iile prev?zute de legile în vigoare) atr?geau zilnic puzderie de curio?i, ale c?ror comentarii ?i anticip?ri se r?spândeau prompt în toat? urbea – efectele asupra construc?iilor vecine, unda seismic?, unda de ?oc aerian?, oscila?iile prin sol ?i amplitudinea acestora, securitatea ecranelor de protec?ie… poluarea… pe termen scurt ?i lung… scenarii complicate ca ?i gura lumii!
Mult a?teptatele explozii controlate, înso?ite de aclama?ii, au produs migra?ia nenum?ra?ilor ?obolani aciua?i în subsol, geamuri cr?pate în vecin?tate ?i nori de gaze cu praf în suspensie, al c?ror miros persistent a d?inuit zile.
În fine, s–a trecut la verificarea ?i asanarea loca?iei mald?relor de ruine, dup? care ultimele r?m??i?e au fost demolare mecanic, în vederea organiz?rii de ?antier.
Largul teritoriu ini?ial de?ertic, complet delimitat printr–un ?ir de panouri protectoare, prev?zute cu vizete, demonstra eventualilor curio?i c? totul era la vedere… se aflau chiar ?i câteva mici deschideri la nivelul solului – pentru câinii de companie.
Fire?te c? ?antierul a afectat traiul cartierului, cu programul s?u prelungit, g?l?gios ?i murdar; basculantele pline împr??tiind noroi, utilajele greu exploatate care transmiteau trepida?ii pân? departe, soneriile macaralelor, grupurile pestri?e de „sezonieri” pornite s? cutreiere cu aplomb cârciumile învecinate, tot atâtea prilejuri de p?reri împ?r?ite, plângeri, sesiz?ri… articole insinuante în mass–media…
Sezonul rece a alinat oarecum vânzoleala în jurul construc?iei ?i câinii vagabonzi s–au retras; lin?oliul z?pezii a pustiit ?antierul iar structurile bine acoperite ale funda?iei i–au permis s? se matureze astfel c?, îndat? ce temperaturile au devenit pozitive, cl?direa propriu–zis? a început s? se înfiripe, dominând treptat împrejurimile, cu alaiul aferent al dezordinilor g?l?gioase, un talme?–balme? al c?rui secret prea pu?ini îl ?tiau.
De mirare, de pe str?zile adiacente fiecare latur? prezenta alt profil, prilejul unor specula?ii ce au determinat conducerea ?antierului, în consens cu comanditarii, s? permit? un mic grup de reporteri ai mensualului prim?riei într–o vizit? de lucru; fire?te, generatoarea unui amplu articol de ziar, care a ?i fost publicat în urm?torul num?r. Spicuirile sunt edificatoare:
„Într–o frumoas? diminea?? de var? am purces s? parcurgem dalele hexagonale din beton ale uneia din inextricabilele c?i de acces ce traverseaz? întinderea r?scolit? ?i pr?foas?, pe care basculantele avanseaz? cl?tinându–se, a imensului ?antier menit s? realizeze cea mai important? investi?ie a ora?ului.”
„Dup? cum ne–a explicat managerul de proiect, urm?torul obiectiv este ca, pân? la finalul anului, s? închid? întreaga structur?, astfel ca s? se înceap? lucr?rile la instala?ii ?i finisaje. Fa?ada va avea parte de opera?iuni speciale. Când chiria?ii vor prelua spa?iile pentru amenajare, pe ?antier vor ac?iona în jur de 4.000 de angaja?i în acela?i timp, a afirmat el.”
„Înso?i?i de o amabil? domni?oar? inginer, am parcurs labirintul heteroclit al parterului pân? la înc?perea unde am fost echipa?i cu câte o ampl? jachet? gri, pe talie, plus o casc? de protec?ie portocalie, menit? s? ne deosebeasc? de uvrierii ce mi?un? în aparent? (neîn?eleas?) dezordine, dup? care a început adev?ratul periplu.”
„Primul nivel (a nu se confunda cu etajul) este destinat nevoilor elementare puternice – de somn, alimente, c?ldur?, ad?post, deplasare ?i chiar sex… nu trebuie s? fim pudici cu îns??i supravie?uirea speciei, a precizat zâmbind c?l?uza noastr?, când este vorba de provoc?rile globale. Dot?rile aferente erau evidente.”
„La al doilea nivel se împlinesc nevoile de securitate ?i protec?ie, nu întotdeauna con?tientizate în rutina cotidian?, dar s? nu uit?m copiii ?i angoasele ce le–am parcurs la vârsta lor.”
„La urm?torul nivel se satisfac nevoile de comuniune social? ?i comunicare, acele propensiuni c?tre afec?iune ?i participare f?r? de care nu exist? societatea uman?. Ca vizitatori, nu am putut s? ne înscriem în sindicatul al c?rui birou fiin?a acolo, dar am primit asigur?ri c? nu era vorba de discriminare ci de o m?sur? temporar?.”
„Înc? un efort ?i ne–am aflat la nivelul menit s? împlineasc? cerin?ele de individualizare – stima de sine, considera?ia celorlal?i pentru meritele personale, factori determinan?i ai men?inerii într–o ierarhie. De la în?l?imea aceea împrejurimile c?p?taser? un aspect agreabil, asperit??ile se estompaser?, un farmec aparte str?b?tea spa?iile, precum zefirul iscat de în?l?imi.”
„Nivelul superior, h?r?zit autorealiz?rii, îndeplinirii visurilor, con?tientizarea rolului ?i rostului nostru în lume, î?i anun?a cu originalitate destina?ia prin planurile suprapuse ?i volumele nonconformiste menite crea?iei, reflexiei intrinseci, medita?iei transcendentale chiar. Din înaltul s?u, ora?ul v?dea o neb?nuit? disponibilitate, un aer de pace etern? imuabil? risipitoare de întuneric ?i întristare.”
„În fine, am accesat înc?perea de vârf, cea în care se elibereaz? carnete de participant celor ce au reu?it aceast? minunat? performan??, promisiunea viitorului pe deplin înglobat în aspira?ii.”
Gazeta con?in?toare a reportajului integral (cu fotografii echidistante) s-a împ?r?it, ca de obicei, oficialit??ilor ?i câtorva privilegia?i ai distribuitorilor voluntari; fire?te, frumoasa relatare a generat mari speran?e privitoare la boomul ce se prefigura – cre?terea produc?iei, a profiturilor, sc?derea ?omajului, în fine, o perioad? de relansare economic? general?.
Cu timpul, abaterea cadastral? s–a banalizat, aten?ia cet??enilor a fost sedus? de alte subiecte (?i erau destule!) dar spre sfâr?itul toamnei un zvon st?ruitor a luat fiin?? – cum c? Edificiul a început s? se scufunde – prezumtiv anul ?i etajul… Marile ploi de toamn?, infiltra?iile, pânza freatic?, eroziuni neprevizibile… scenarii! N–a existat adult care s? nu fi trecut, ca din întâmplare, pe la ?antier „s? vad?!” eviden?a generatoare de aprige interpel?ri… la toate ocaziile ?i trepte tot mai înalte.
O comisie tardiv? a concluzionat c? funda?ia ar fi trebuit s? ajung? la roca stabil? dar se bazase pe stratul superficial de argil? – din ra?iuni economice nejustificate iar ?eful Catedrei de funda?ii al Facult??ii de Construc?ii Ezoterice d?duse asigur?ri cum c? se prezuma o stabilizare, când funda?ia va atinge stratul dur.
Mass–media opozant? a sugerat condamn?ri pe via??, sinucideri de onoare chiar, un cerc nesfâr?it de învinuiri ce insinua c? amân?rile ?i recuz?rile vizau prescrierea. Replicile au fost pe m?sur?.
A mai trecut un an, paragina a revenit pe locul ?antierului, cu alaiul s?u de câini vagabonzi la care s–au ad?ugat niscaiva boschetari, în pofida raidurilor periodice ale poli?iei comunitare
Apoi o ?tire, dat? pe canalele media posibile, a electrizat urbea: dup? toate evalu?rile, nu doar c? Edificiul ajunsese la stratul dur ?i era stabilizat, dar se prefigura realizarea noului proiect citadin, acela de a constitui baza unei impun?toare sta?ii de metrou – terminalul celei mai lungi linii de transport în comun.