Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniţi în câteva zile pentru mai multe informaţii.

Conţinut disponibil în format RSS/XML şi varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Oral ?i scris 2

de nonciu dragos

II

A doua zi de vacan?? aterizam la Londra, trei persoane pline de zel ?i afirmare pe t?râmul unei ??ri ce a demonstrat decen?a. Bine, acum dac? st?m s? calcul?m mai atent, nu eram decât dou? persoane, pentru c? doar una era cu adev?rat major?, iar ceilal?i doi, jum?t??i care împreun? ajungeau la nivelul unui om matur.
Dup? ce ne-am cazat, pe undeva prin suburbiile Londrei, unde am g?sit mai ieftin, pentru c? aici trebuie s? spun c? am avut noroc cu tat?l lui Rafael, pentru c? omul tocmai vroia s? fac? totul ca al carte, numai c? noi i-am spus c? suntem cu un om major care poate gândi pentru noi, a?a c? am economisit din banii de dormit, mai mult de jum?tate, pentru micile noastre pl?ceri.
Prima noapte, cu toate c? aveam o cas? închiriat? am petrecut-o pe caldarâmul unei pie?e din Londra, trezindu-ne claie gr?mad? unul peste cel?lalt, ca ni?te pisoi. Profa de englez? a ie?it prima din înn?ditur? râzând tâmp la noi, ar?tându-ne cu degetul. Noi nu o vedeam prea bine, cu toate c? era multiplicat? p?rea haioas?, pentru c? nu pricepeam cum poate ie?ii o singur? voce din ?ase persoane. Bineîn?eles c? la câte camere video sunt în aceast? ?ar?, chiar ne-am mirat c? a durat atâta pân? ce ?i-au dat seama c? suntem praf, împreun? cu profa, a?a c? am continuat s? râdem în arest cu to?ii, pân? ce ne-am revenit, dup? care am stat sup?ra?i în camera casei închiriate, neg?sind nimic hazliu, dar nu a durat mult, pentru c? doamna avea banii la ea, a socotit c? trebuie s? facem o sear? cu adev?rat englezeasc?, deci am l?sat ?ig?rile deoparte ?i am cump?rat b?utur? ieftin? de-a lor, pe care am c?rat-o cu chiu cu vai acas?. Pe drum am luat ceva ajutoare, ni?te blonde get pe get, care se uitau cu jind la Rafael, indianul nostru, dar nu ?tiau înc? ce se ascundea în pantalonii fiec?ruia. Una dintre ele se apuc? de profesoar?, care dup? ce parc? îmi ceru voie, întrebându-m? din priviri, se apuc? serios de treab?, dezbr?cate aproape de tot. Rafael freca din mâini, bucuros de spectacol ?i continua s? danseze cu blonda lui lasciv pe muzica lent?. Cea de-a treia care se cupl? cu mine, era un pic ro?cat?, dar mai degrab? ceva vopsea era vinovat? pentru aceasta, se chinuia cu chi?toacele ?ig?rilor de ieri râzând de mama focului, cu capul pe um?rul meu, buzele ei erau atât de fierbin?i, c? nu ?tiai cum s? cataloghezi aceasta, de la ?ig?ri sau de la alcool, m? rog, vorba vine, c?ci cidrul lor era ca vai de el, dac? nu lua profa dou? sticle de t?rie, st?team pe uscat. Pân? la urm? se apuc? de treab? serios, iar de-abia dup?, m? dumiream la ce sunt bune buzele atât de înfierbântate, cu toate c? se îngrozii pu?in la început, obi?nuin?a îi aduse zâmbetul pe buze. Rafael r?mase la dans, iar profa era cea mai avansat?, amândou? la pielea goal?, ofereau un spectacol mirific, nu degeaba am c?rat profa cu noi, Rafael ar?ta cu degetul mare pe la spatele partenerei, iar eu i-am r?spuns cu ochii beli?i la cele dou? blonde, nici nu-?i trebuia altceva s? te exci?i la maxim.
Când se lumin?, asta dup? ora cinci spre zece, profa era între noi, cuplat? de ambele p?r?i, iar blondele autohtone disp?ruser? ca un vis, cu toate c? eram mul?umi?i de noi, ne întrebam dac? vreunul din noi a f?cut ceva în noaptea aceea. Numai profa era cu adev?rat mul?umit?, zicând c? la noapte trebuie s? ag???m b?rba?i, s? sim?im ?i noi precum ea. Am l?sat-o balt? scuipând-o de ambele p?r?i ?i ne-am dus la baie scuipându-ne reciproc.
- Rafael, eu zic s? continui cu profa pân? ies eu, nu de altceva, dar sunt prea obosit.
- Cred c? ai dreptate C?posule, ce limbaj scârbos am în diminea?a asta, cred c? ai stat toat? noaptea cu ochii în curul blondelor, nu-i a?a.
- Rafael, de ce e?ti nepoliticos, m? crezi chiar atât de meschin!
- Cred c? ?i s-a urcat propunerea doamnei la cap.
- Du-te m?, c? se r?ce?te profa ?i dup? du? aloimis.
- Ai dreptate, nu ?tiu ce am în diminea?a asta.
- R?ut?ciosule, spune-mi c?-?i place ce vezi!
- A, nu! Doamn?, C?posul vrea s?-l asculta?i la englez?!
- Auzi b?, dobitocule! Acum c? ai deschis gura, nu mai vreau decât s? mergem la baia de la parter împreun?, s? m? speli pe spate.
- O, doamn?! Da…
- Opre?te-te ?i du-m? la baie înainte s? vomit.
- A?i b?ut prea mult, doamn?!
- Doar din cea?c?, Rafael!
- A, cunosc procedeul!
- Ce nu cuno?ti tu, hai la baie, c? ne aude C?posul.
Ziua era pe sfâr?ite, când eram deja anun?a?i de profa c? suntem noroco?i pentru c? a pl?tit casa înainte, noi ne uitam nedumeri?i la ea.
- Dragilor, trebuie s? ra?ionaliz?m totul.
- Da… de ce doamn?, ne-au pr?dat ho?ii!
- Nu Rafael, mai r?u, ne-am pr?dat noi între noi!
- Auzi C?posule, dac? sunt mai brunet, asta nu însemn?… tata a pl?tit tot, noi suntem oameni cinsti?i.
- Nu-i nici o problem? copii, doar c? am cheltuit cam mult pe micile noastre pl?ceri, ceea ce v-a trebui s? nu mai facem, dac? vrem s? parcurgem vacan?a aici.
- Cam cât s-a dus?
- Rafael, ?tiu c? e?ti bun la matematic?, dar s? ?ti c? englezii au case de marcat b?iatule!
- A da, ?i ce…
- Adic?, avem bonuri la tot ce am cump?rat.
- ?i la blonde!?
- Blondele au fost gratuite.
- Acum în?eleg de ce vroia?i s? lu?m ?i trei…
- Rafael, dobitocule scump! Asta a fost ieri, ast?zi o s? ne masturb?m cu to?ii, pentru c? nu mai primi?i nimic de la mine.
- Bine, dar nu ar fi mai bine s?…
- Nu… pân? nu…
- A, doamn?! Eu… nu-i mai cer nimic tat?lui meu, cu toate c?…
- Taci Rafael, te rog, pentru… doar n-o s?-i spui c? ai dat banii pe b?utur? ?i…
- Tocmai, îi spun c? blondele au fost gratuite!
- A, nu c?-l omor!
- Doamn?, v? rog s? v? calma?i! Te rog s? formulezi cererea aici de fa?? cu noi, Rafael.
- Da, chiar dac? nu m? duce capul, a?a cum crede?i voi, tata ?tie una ?i bun?!
- Care, dobitocule!
- C? am plecat cu dumneavoastr?, adic?… cu tine profa…
- Ca ?i om matur cred, nu!?
- Da C?posule, numai c? el face bani pentru c? îl duce capul…
- A, nu c? te bat, doar nu i-ai povestit.. ia ar?ta?i-mi buletinele alea…
- P?i, ne-au l?sat ala aeroport… a?a c? pot folosi cea?ca dumneavoastr? cu succes profa.
- Ei nu, c? nu este chiar tâmpit…
- Bine, profa… dar bani tot ne trebuiesc, pentru mâncare…
- O s? mânc?m un corn pe zi.
- Sta?i pu?in…
- Auzi Rafael… da ce… doar nu e?ti olimpic la mate, Boss.
- Deci dup? calculele mele, ne ajung banii pentru perioada r?mas?, doar pentru un corn ?i jum?tate pe zi.
- Perfect, matematicianul lui pe?te, câte o jum?tate de om.
- Da profa, dar a doua zi trebuie s? se sacrifice cineva s? m?nânce jum?tatea veche!
- Mai ziceai c? e… matematic? ?tie, s?…
- Da, la cea?c? e maestru…
- Da, de unde ?ti tu C?posule, c? ?tiu eu la cea?c?.
- Rafael, scuz?-m?! Dar noi nici nu suntem prieteni, nu-i a?a!
- Gata copii! Adev?rul este c? se pricepe foarte bine ?i la bostan, crede-m?!
- Da… doamn?, pe mine nu m-a?i testat niciodat? la…
- M?i copii! L?sa?i balivernele, mai bine…
- ?iu, s? muncim un part sau nu… un job întreg, pe care s?-l împ?r?im în trei, astfel vom avea suficient timp, m?car s? facem poze locului.
- B?i, da voi ??tia din familia Dumitru, numai la munc? v? e gândul, dar n-a?i uitat un am?nunt, c? sunt femeie!
- Doamn?, da nu v? d?m…
- Credeam c? Rafael e tâmpit, dar tu e?ti varz? r?u C?posule, acum v?d eu mai clar lucrurile, ori e?ti pe invers, de… o iei pe ar?tur? a?a u?or, cum trece?i voi la fizic?, pentru c? la fufe m? pricep pu?in, haimanalelor!
- Opri?i-v? pu?in, v? rog frumos! O s? c?ut?m la un restaurant sau un hotel, ceva…
- O, ce frumos! Bine, Rafael! Auzi, dobitocule! Formuleaz? imediat o cerere tat?lui t?u, c? altfel nu te mai scot din fundul C?posului!
- Da, eu…
- Nimic! S? nu aud o vorb?… C?posule!
- Da, eu sunt pe hetero doamn?, nu v-am mai spus.
- Vorbe?te cu tat?l t?u! S? aud dobitocule!
- Da bine! Bun? tat?! Te rug?m, s? ne trimi?i ni?te bani, pentru c? avem de pl?tit ni?te Muzee scumpe, iar altceva mai bun de f?cut pe aici, nu prea este.
- Ah, ce scump e?ti Rafael! Dac? prime?ti banii, î?i promit c? nu am s?-l scot pe C?posu din cea?c?.
- Auzi?i profa, dar vreau ?i un bonus.
- Care?!
- Bostanul, doamn?!
- Auzi, Rafael! De când ne cunoa?tem, tu… doar ?ti c? sunt la fel ca tine, hetero.
- Nu de tine vorbea, C?posule! Auzi, s? nu mai pui gura pe ?ig?ri, c? te-au tâmpit cu totul.
- Bine, dr?g?la?ule! Acum sun? la t?ticul t?u ?i spune-i textul.
Bineîn?eles c? Rafael a sunat, mânat de foame, dar mai ales de arz?toarele lui dorin?e sexuale, îns? tat?l lui nu i-a putut spune decât c?-i poate trimite un bilet pentru o întoarcere mai grabnic?, dup? care un transfer la o alt? ?coal?, acolo unde profesorii au cuno?tin?e de matematic? elementar?. Rafael cu ochii în lacrimi, dar mai ales cu gândul la bostan, i-a spus c? a f?cut deja el însu?i calculele ?i i-au ie?it doar trei cornuri pe dou? zile, dar tat?l lui i-a spus c? nu se mai întoarce de la cele spuse, iar dac? o mai vrea pe profa de englez?, s? r?mân? cu jum?tatea de corn.
Totul era atât de frumos, dar via?a pe care vroiam s? o ducem noi împreun?, dep??ea bugetul nostru, chiar ?i economiile noastre, nu mai r?mânea de f?cut decât un singur lucru, s? sc?p?m de luxul de a face sex, pentru un corn ?i jum?tate pe zi, ceea ce era substan?ial o revenire sau s? ne apuc?m de treab?, iar profa dac? nu vroia s? munceasc?, putea s? r?mân? pe cornuri ?i sex, al nostru bineîn?eles.
- C?posule, mâine c?ut?m de lucru, am v?zut deja câteva anun?uri în apropiere, ce-ar fi…
- Auzi dobitocule! Tu crezi c? eu…
- Doamn?, pute?i r?mâne pe cornuri, pentru…
- Da. Sunt de acord, C?posule! Pute?i r?mâne pe toate cornurile, plus distrac?ia cu noi.
- ?i mai ziceai c? nu-l duce mintea! Vrea s?-i dau bostanul pe un corn ?i jum?tate, nu e prost deloc, dar tu, C?posule! Ce dai?
- Propunerea este comun? profa, de… matematica este sfânt?, engleza… se înva?? greu!
- Bine, b?ie?i!
- Eu zic s? accept?m propunerea lui Rafael, ne vom întoarce acas? foarte mul?umi?i, profa.
- M? rog! ?i-a?a vroiam s? intru la cur? de sl?bire.
- Înseamn? c? de mâine putem s? ne apuc?m de treab?, iar în seara asta sunt pe bostan doamn?!
- Ai înnebunit, Rafael!
- Doamn?, dac? nu accepta?i sunt nevoit s? v? tai cornurile.
- Onoarea înainte de toate, pe bostan c?-i mai ieftin, economisim banii de pe prezervative.
- Da, ?ti c? e?ti inteligent! Ia rezolva?i-m? cu mâna amândoi, mâine v? duce?i la munc? b?ie?i, trebuie s? fi?i odihni?i copii…
- C?posule, treci la treab?, eu am b?t?turi!
- Da, nu erai tu cel care avea treaba asta dup?…
- Poate vrei s?-?i tai cornul ?i ?ie, vezi c?-i al lui t?ticu…
- Bucur?-te C?posule, c?ci dac? nu erai hetero, acum era vai de fundul t?u b?iete, a?a c? treci la treab?, mâine mânc?m jum?tatea de corn…
- Ce copii cumin?i! Eu m? duc primprejur, s? le g?sesc pe blonde, c?ci nu mi-aduc aminte bine ce am f?cut ?i vreau s? le întreb.
- Auzi?i profa, a? vrea s? o întreb ?i eu pe aia mai ro?cat?…
- Haide?i c? merg ?i eu, poate au ceva de pilit, cea care a fost cu mine, p?rea c? este pe felie.
- Un lucru bun, astfel economisim un corn ?i jum?tate!
- Te rog, nu mai ne aduce aminte, Rafael.
- Da, bine… C?posule!
Rafael nu plec? s? caute fata a?a cum a spus de fapt, lu? drumul restaurantului pentru a vedea care este de fapt problema anun?ului, în mintea lui se n?scu ideea c? poate r?mâne cu ceva mâncare în urma schimbului. Patronul îl primi foarte frumos, mai ales pentru c? era de aceea?i culoare cu el, fiind indian, dar r?mase pl?cut surprins de libertatea cu care se exprima Rafael, mai ales senin?tatea, atunci când r?spundea la întreb?ri. În cele din urm? îi spuse c? poate r?mâne, dar numai el cu o norm?, nu a?a cum ar fi sperat el cu schimbul, iar dac? vroia s? viziteze Londra, a?a cum ?i-a ar?tat dorin?a, o putea face foarte frumos în orele libere, în special dac? dore?te s? lucreze noaptea. Rafael, i-a spus c? nu ?tie s? g?teasc? cu toate c? ar trebui la anii aceea, patronul nu era prea surprins de cele spuse, dar îi spuse c? a v?zut un alt post în el, pe care i-l v-a face surpriz?, dac? accept?. Rafael plec? mul?umit de discu?ie, cu gândul s? mai încerce ?i în alt? parte pentru a compara, dar la ie?ire se întâlni cu C?posu, care de asemenea dorea s? încerce postul afi?at.
- Nu ?i-ai g?sit fata, C?posule?
- Nu, Rafii. Ce faci, ai intrat la patron?
- Da, mi-a spus c? îmi d? un post surpriz?!
- ?i eu, am fost la hotelul de vizavi, au spus c? m? vor ajuta, numai s? m? hot?r?sc.
- Patronul t?u este englez?
- Da Rafael, unul de treab?, tare minunat, seaman? cu tat?l meu, glume? ?i pus pe ?otii.
- ?i al meu…
- Doar n-o s?-mi spui c? la culoarea ta, te-a b?gat în seam? un englez, c? m? uime?ti, omule!
- Nu, al meu este indian, la culoarea mea, tare de treab?, îi place de mine.
- Nu pot s? cred, Rafael! Este o ?ans? la…
- Doamna de englez?? ?ti ceva?
- Nu.
- C?posule, s? mergem acas?, în?ep?m bostanul ?i mâine la treab? omule, nu ne întâlnim de dou? ori în via?? cu aceste ?anse.
- Ai dreptate! Auzi, dac? i-a venit prietena, o în?ep?m ?i pe ea Rafael, s? le înv???m ce înseamn? s? o tragi hetero, b?trâne.
- A, da! Ai dreptate C?posule! Ce pro?ti am putut s? fim!
- De ce?
- Numai ni?te copii ca noi puteau s?-?i care femeie pentru pat de acas? la Londra.
- Ai dreptate, dar tabloul de noaptea trecut?… a f?cut to?i banii, apoi cred c? tat?l t?u era con?tient de la bun început unde se vor duce banii lui.
- Pe ele C?posule, nu vom ierta nimic în noaptea aceasta.
- Cu o singur? condi?ie, s? r?mânem treji!
- P?i de unde b?utur??
- Rafael, pot…
- Nu-mi spune, banii…
- Sunt la singurul om major, dintre noi!
- Ai dreptate, n-o s? ies din bostan toat? noaptea C?posule, dac? g?sesc b?utur? cump?rat?…
- Pân? la urm? o s? vedem, pentru c? mâine ne vom duce la munc?, trebuie s? fim mai re?inu?i, Rafii.
- Da, foarte re?inu?i! Începe s? m? enerveze…
- Nu spune nimic, este paravanul nostru, de care avem atâta nevoie, când vom ajunge acas?.
- Nu m-am gândit la asta C?posule! Da, ai dreptate!
- P?i vezi, oricâte vom face… o avem pe profa… ea poate s? duc? multe oale, Rafii!
- Bun? treab?! S? d?m o tur? prin ora? întâi, dac? nu-i nici o mi?care mergem acas?.
- Este mai aproape casa, Rafael.
- Da, numai c? este prea devreme ?i am putea s? facem partea chinezeasc? mai întâi, am a?a o predilec?ie c?tre fetele astea.
- Bine, recunosc c? îmi plac ?i mie…
- Atunci lu?m una la comun, b?trâne.
- Da, Rafael…
- Ce este C?posule? Nu mai vrei s? împ?r?im buc??elele, Boss!?
- A, ba da! Numai c?…
- Doar n-o s?-mi spui… nu se poate, economiile alea dosite, Boss?
- Ba da, Rafael.
- Nu se poate, dac?… ia stai pu?in, parc? mi-aduc aminte c? am scos ceva atunci la discu?ia noastr?, bine… nu ?tiam c? e?ti chiar a?a… profa începe s? aib? dreptate, în definitiv înc? nu suntem prea cop?i.
- Mai ales aici în Londra.
- Da, bine c? ne-a deschis profa ochii, b?trâne! Mâine o s? fim mai aten?i la slujb?, pentru c? oamenii sunt în stare s? beneficieze de naivitatea vârstei noastre.
- Acum c? am f?cut partea asta chinezeasc?, n-am g?sit nimic, r?mâne s? ne înfrupt?m la prima leaf?.
- Da, ai dreptate! S? mergem la profa, pân? la urm? tata nu f?cut o investi?ie proast?, l?sându-ne cu ea.
Acas? am uitat cu totul de profesoar?, cu grija pentru ziua ce urma ne-am b?gat direct în baia de la parter, dup? care ne-am a?ezat la televizor, ca ni?te copii cumin?i, la reclame mai opream sonorul, dar casa se cufunda într-o t?cere sinistr?, niciunul nu vroia s? controleze camera doamnei de englez?, d?deam sonorul la loc ?i ne f?ceam semne cu ar?t?torul a nega?ie.






nonciu dragos (mihai andrei) | Scriitori Români

motto: creeaz? ?i vei fi adulat

Despre noi

Ne puteţi contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu graţie de etp.ro