Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Crima de la Puțul Sec

de Draganoaia Alexandru

Ioana, la vreo șaptezeci de ani, femeie totuși în putere, obișnuită cu munca grea de la țară, tocmai s-a întors cu ceilalți de la culesul porumbului:
-Eu o să mă dau un pic în pat, mă cam doare capul, zise către ai casei.
Pe seară cineva observă:
-Bă, da mult mai doarme a bătrână... Treziți-o să mâncăm și noi cu toții.
Au găsit-o mai mult moartă decât vie.
-Mamă ce ai mă, te doare ceva?
-N-am nimic, nu mă doare nimic.
Vorbește greoi cu voce stinsă și are gura strâmbă. Au chemat salvarea.
-A făcut accident vascular cerebral, le dădu medicul vestea proastă. Sperăm totuși s-o recuperăm.
Au internat-o. După două zile de tratament intensiv încă e la pat dar pare că se simte mai bine, ba chiar cântă, povestește fel-de-fel și râde cu poftă.
Ai familiei sunt nedumeriți. Medicul îi ia deoparte:
-E o schimbare în felul ei de a fi. E de la boală. N-o să știe mult timp ce e cu ea iar amintirile de demult îi vor deveni foarte vii. Bizareriile astea or să-i treacă până la urmă.
Bătrâna cântă în gura mare iar când nu cântă povestește:
- Îl aveam pe Ion mic, uite așa-l arunca tac-su-mare în sus... Când îi da nădragii pe el îi zicea: „și picioru’ ăsta și p-ăsta”...
Și iar se pune pe râs...
Astăzi, lângă ea, o asistentă și medicul. Bolnava turuie:
-...D-apai când l-a luat fii-miu Ion pe Mărin Burcică l-a și prăvălit în puțul sec din valea Burzii. Am aruncat apoi bolovani și crengi deasupra, mulți bolovani.
Cei doi înlemniră.
-Asta o să ajungă la urechile cui trebuie, șopti medicul.
-Vreți să spuneți că...
Barbatul aprobă din cap apoi duse degetul arătător la buze: „Deocamdată rămâne între noi.”
După câteva zile, lângă patul bolnavei: cei doi plus un polițist și Ion, fiul bătrânei.
-Mamaie, mai zi p-aia cu puțul sec că tare frumos povestești, îndemnă asistenta.
Ion se așeză pe singurul scaun din salon, ceilalți stau în picioare.
-Aaa, păi..., și începu bătrâna de-a fir a păr...
Se întoarseră cu fața spre Ion.
-Știți cumva despre ce e vorba? îl întrebă polițistul.
-Doar nu credeți dodiile unei femei bolnave.
-Domnule, înțelegeți că putem foarte ușor să verificăm. Mă gândeam că vreți să se consemneze că ați fost de bună-credință și ați colaborat.
Ion își luă fața în palme. Se ridică brusc, merse lângă patul femeii, se lăsă pe genunchi, își puse capul în poala ei. Ramase așa un timp. În salon o tăcere grea se așternu. Luă mâinile bolnavei și începu să le sărute. Se ridică, se uită în ochii polițistului:
-Să meregem.
În timp ce ies pe ușă, bătrâna, după ei cu glas vesel:
-Ioane, să le povestești cum îți da tac-tu-mare nădragii pe tine când erai mic și cum îți zicea: „și picioru’ ăsta și p-ăsta...

Draganoaia Alexandru (deagublues) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro