proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Dac? cineva m-ar cerceta cu o lup? fermecat?, ar putea descoperi în compozi?ia mea spiritual? vagi abilit??i de epistemolog. Dar n-ar avea nicio ?ans? s? afle vreo urm? de etimolog. De aceea, intru cu sfio?enie pe t?râmul acesta, din nu ?tiu ce pricini, atât de minat. Mânat, poate, doar de curiozitatea neobositului înv???cel!
Îmi amintesc cum, în vremea copil?riei, în satul meu dâmbovi?ean Criv??ul, aproape în fiecare iarn?, troienea mun?i de z?pad? pe lâng? garduri ?i pâlcurile de pomi. În unele locuri troienii se în?l?au cât casa. De pe uli?a mea cu greu r?zb?team printre ?i peste ei spre a ajunge la ?coal?.
Nu ?tiu dac? doar ve?nica criz? de timp m-a oprit s? meditez asupra acestei bijuterii lingvistice – „troian”. Care s?-i fie originea ?i etimologia? Oare de la acel misterios limes de p?mânt, c?ruia unii îi zic valul lui Traian? Atunci limbii i-ar fi fost mai natural s?-i spun? direct „traian” ?i nu „troian”. Ideea c? popula?ia local? l-ar fi poreclit pe imperator „Troianul” nu mi se pare întemeiat?. Chiar dac? marele împ?rat se considera un descendent al lui Enea Troianul.
Mai probabil, „troian” ar putea s? vin? chiar de la Troia. Un zid de z?pad? (n?mete) în calea viscolului la fel ca zidul de ap?rare, înalt de opt metri ?i lat de patru, al celebrei cet??i, descoperite de c?tre Schliemann în Asia Mic?. Doar memoria etnogenetic? poate fi suspectat? c? l-a achizi?ionat ?i l-a p?strat în limba noastr? carpatin?. Asta s? însemne c? noi, cei de aici, ne întindeam pân? acolo ?i vorbeam aceea?i limb?? Cât sânge getic curgea prin venele hitti?ilor ?i micenienilor lui Agamemnon? Numele aheilor s? vin? de la regele lor Ahile, erou mitic de la Pont? Ce tainic? chemare, mult mai târziu, îi ademenea pe dacii liberi, pe ge?ii amali numi?i ?i go?i, pe tyrage?i s? întreprind? celebrele lor raiduri pân? în mijlocul Asiei Mici unde, mare parte, s-au ?i sedentarizat? S? fi fost presim?irea lor de st?pâni str?vechi ai acelor p?mânturi?
Posibil da, având în vedere c? tot pe acolo se afl? ?i Capadocia, ce se putea numi ?i Capo Dacia. Al acelei Dacii pe care lumea o ?tie în spa?iul carpato – istro - pontic. Ce tainic? leg?tur? s? le uneasc? peste timp, dac? patriarhul Romaniei este ast?zi recunoscut de ortodoxie ?i drept loc?iitor al Tronului Cezareei Capadociei? Când vom afla r?spunsurile, având în vedere c? Homer era un localnic, s-ar putea s? tr?im ?ocul c? Iliada apar?ine, mai mult decât ne puteam imagina, limbii române.
P?strez convingerea c? suntem aici în p?mânturile noastre dintotdeauna. ?i c? ne-am întins, cândva, ?i pân? la Dardanele. Dar nu exclud nici ipoteza, care ar putea da ap? la moar? ungurilor ?i nu ?tiu c?ror venetici, c? parte dintre noi ne-am fi refugiat, dup? celebrul r?zboi, nu doar c?tre Italia, unde am întemeiat Roma, ci ?i dincoace de Fluviu c?tre Carpa?i. Dac? am f?cut-o, asta se întâmpla, îns?, cu peste dou? milenii înainte ca omenirea s? fi auzit de arpadieni. Chiar ?i a?a dreptul primului venit ne legitimeaz? ca autohtoni. Apropos, cum or fi zicând ei la n?mete?