Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniţi în câteva zile pentru mai multe informaţii.

Conţinut disponibil în format RSS/XML şi varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Bunii samariteni

de Mihai-Athanasie Petrescu

În apartamentul familiei Bunea domnea lini?tea dup?-amiezii. Veronica era în ora?, iar tân?rul om de ?tiin?? Florin Bunea î?i intinsese, într-un col? al balconului, micul banc de lucru. De câteva luni descoperise pl?cerea de a restaura jucarii vechi. În podul casei p?rinte?ti reg?sise câteva ma?inu?e din frageda lui pruncie, aproape întregi, în tot cazul u?or de reparat. A fost nevoit s? confec?ioneze câteva piese, cele originale lipsind sau fiind prea deformate pentru a fi refolosite iar reu?ita a fost deplin?. Apoi, entuziasmat de rezultat, cercet?torul î?i folosi îndemânarea ?i pl?cerea de a repara juc?rii ?i în folosul altor copii, de diferite vârste. Dup? o vreme s-a întâlnit, cu ajutorul re?elelor sociale, ?i cu al?i pasiona?i de restaur?ri ?i, prin acelea?i re?ele, a început s? caute – ?i s? g?seasc? vechituri demne de a fi readuse la via??.
De data aceasta, savantul cerceta cu luare aminte un vechi ursule? vorbitor, al c?rui mecanism, destul de simplu de altfel, trecuse prin grele încerc?ri cu peste 30 de ani mai devreme. Tocmai când defectul începea s? se lase descoperit, so?ia lui d?du buzna în balcon, încetinind procesul tehnologic.
- Florine, trebuie s? m? aju?i, am promis c? m? implic ?i nu se poate s? nu m? sus?ii.
- Sigur c? te ajut, n-am fost eu întotdeauna al?turi de …
- Deci, trebuie s? facem ceva s? îl ajut?m pe bietul p?rintele, e disperat ?i nu mai ?tie pe unde s? scoat? c?ma?a.
- Sau sutana, c? dac? e pop? …
- Da, când î?i cer ?i eu odat? ajutorul, tu m? iei la mi?to!
- Da’ nu pe tine, m? nevast?, ci pe popa ?la, care nu ?tie decât s? scape de orice problem? aruncând-o în spinarea altora. ?i, ce zici c? mai vrea de data asta?
Veronica Bunea, fiica unor oameni credincio?i, dup? c?s?toria cu Florin r?m?sese într-o rela?ie apropiat? cu biserica în care purtaser?, amândoi, “pirostriile”. Atât de apropiat?, încât comitetul parohial o adoptase ca pe una de-a lor, mai întâi doar ca invitat?, dar, destul de curând, ca membru cu drepturi depline. ?i mai ales cu îndatoriri.
A?a se f?cea c? era la curent cu toate ale parohiei, cu cele mai bune, dar mai ales cu nevoile comunit??ii ?i ale bisericii în sine. De data asta, p?rintele paroh Valentin cerea ajutorul tuturor pentru refacerea picturii murale. Cl?direa bisericii, construit? în secolul al XIX-lea, trecuse prin numeroase lucr?ri de între?inere sau renovare, dar înc? niciodat? nu se ocupase vreunul dntre parohi de starea picturii. Unul dintre motive era c? nici unul dintre ei nu î?i putea asuma r?spunderea de a încerca refacerea unei opere de art? realizat? de însu?i mare pictor Vasili Ionesci Zugravu. Dac? restauratorul ar fi gre?it, valoarea monumental? a bisericii ar fi sc?zut dramatic. De aceea era nevoie de un pictor foarte priceput, iar pre?ul lui ar fi mai mare decât î?i putea permite o biat? parohie de provincie din zilele noastre. Iar un meseria? mai “de-ai nostri” în privin?a pre?ului ar fi putut reprezenta un risc, pe care, de asemenea, nici un paroh nu voia s? ?i-l asume.
De aceea, p?rintele Valentin încerca acum s? g?seasc? o solu?ie cât mai accesibil?, iar apelul lui, lansat prin consiliul parohial, avea ca scop strângerea de fonduri suficiente pentru a angaja cel mai bun pictor restaurator de pe pia??.
Numai c? Veronica nu la bani se gândea când cerea ajutorul so?ului ei. ?tia c? institutul de cercet?ri nu î?i pl?tea angaja?ii destul de bine pentru a le permite s? sponsorizeze acte de cultur?. Sau de cult.
- A?a c? a? vrea s? g?se?ti o solu?ie ?tiin?ific? pentru restaurarea picturii, în a?a fel încât s? nu coste mult, dar s? readucem biserica la starea ei ini?ial?.
Dup? ce o ascultase atent ?i calm, Florin nu putu s? se ab?in? s? arunce, totu?i, o s?geat? otr?vit? înspre paroh:
- Da, da, da, deci, dac? în?eleg bine, popa nu mai e sup?rat pe mine c? sunt un cercet?tor. E gata s? accepte chiar ?i ajutorul ?tiin?ei pentru a-?i atinge scopul …
- Dac? nu sunt bani … ?tii vorba aia, te faci frate ?i cu … începu Veronica, dar, luându-?i seama, se opri la timp.
- Am în?eles-o ?i pe asta, adic? eu sunt dr …
Nu-?i putu continua fraza, pentru c? un deget al so?iei sale îi astup? buzele. Dar, chiar din acel moment, creierul lui de inventator începu s? caute o idee.
Iar aceasta nu întârzie (prea mult) s? apar?.
A doua zi, Florin îl abord? pe colegul ?i prietenul s?u mai experiementat.
- Domn’ profesor, oare s-ar putea cur??a un obiect cu ultrasunete?
- Adic? cum, m?? Vrei s? lustruie?ti l?n?i?orul cu cruciuli?? de argint al lui soacr?-ta?
- Ceva de genul ?sta, dar la alt? scar?. Nu doar o cruciuli??, ci o biseric? întreag?.
Luat prin surprindere, profesorul Chifor r?mase cu gura c?scat?. Nu era prima dat? când asistentul lui f?cea glume pe seama muncii lor, dar de fiecare dat? ochii lui râdeau ?i îl f?ceau s? în?eleag? lipsa de seriozitate a discu?iei. De data asta, îns?, Florin era prea sobru pentru a glumi.
- M?, tu vorbe?ti pe bune. Vrei s? cure?i o biseric?? Adic?telea cum, s? …
Bunea îi relat? discu?ia lui cu Veronica din seara precedent?, din pricina c?reia bietul ursule? continua s? fie mut. Iar ideea pe care o expuse, la final, îl atrase pe Chifor.
- M?, se vede c? e?ti studentul meu, ai mereu idei genitale … ?sta, geniale. Eu zic s? mergem o ?âr? pe la biseric?, s? vedem exact despre ce e vorba ?i apoi s? studiem problema.
Biserica, monument istoric ?i architectonic recunoscut ca atare de ministerul Culturii, avea nevoie de mai multe lucr?ri de în?re?inere. Mai o strea?in?, care, p?truns? de rugin? fiind, permitea apei s? curg? pe ciubuc?rie ?i pe perete, distrugând tencuiala, mai un vitraliu spart, prin care, odat? cu frigul, intra în nava bisericii ?i ploaia, ba … Iar pictura interioar? … da, p?rintele Valentin avea dreptate. Trebuia luate m?suri pentru a o scoate la lumin?, pentru c? fumul milioanelor de lumân?ri care arseser? acolo în cele dou? sute de ani o acoperise cu un filtru negru, anulându-i frumuse?ea ?i valoarea.
- Da, m?, trebuie s? încerc?m ceva. Oare nu e mai simplu cu detergent, decât cu ultrasunete?
- Am în?eles c? vopselele lui Vasili Ionesci au marele defect c? nu rezist? la ap?, r?spunse Bunea. Iar detergent f?r? ap? … nu prea e de resortul nostru, suntem fizicieni, nu chimi?ti.
- Am putea vorbi cu colegul Ni?escu, dar ai dreptate, ce s? ne mai încurc?m cu chimi?tii ?ia, dac? putem rezolva noi, cu ?tiin?a noastr?.
Parc? adus de o mân? invizibil?, tocmai atunci î?i f?cu apari?ia parohul.
- Nu se vorbe?te de ?tiin?? în casa Domnului, fiilor. Singura ?tiin?? e cuvântul lui Dumnezeu!
- Ne cerem iertare, p?rinte, în cazul ?sta sp?la?i pictura cu vorba, iar noi ne ducem pe calea noastr?, îi replic?, destul de dur Chifor.
Suprins, preotul d?du înapoi:
- Nu a?a, fiule, eu nu zic s? elimin?m ?tiin?a, ci doar s? … adic? … s? vorbim despre ea în alt? parte.
- Fie ca dumneavoastr?, p?rinte, dar m?car în laboratorul nostru, unde domne?te ?tiin?a, avem voie s? vorbim despre biseric??
Împ?ca?i cu biserica ?i lini?titi c? nu vor p?c?tui c?utând o rezolvare ?tiin?ific? a problemei parohiale, Chifor ?i Bunea se duser? s? se încuie în templul lor decorat cu aparate ?i c?r?i de fizic?.
- M? eu cred c? ar trebui s? calcul?m exact frecven?a necesar? pentru a cur??a funinginea de pe picturi, dar f?r? s? afect?m vopseaua original?, deschise Chifor tema de cercetare odat? cu compendiul tip?rit, tot de el, cu câ?iva ani în urm?. No, m? Florine, cum facem noi ca s? gener?m ultrasunete de frecven?? neobi?nuit de mare?
m- P?i sunt atâtea metode cunoscute … de la fluier la …
m- Da, iar noi trebuie s? mergem tocmai dincolo de la … Doar nu vrem numai s? gonim câinii r?i, vrem s? gonim urme de funingine.
m- Magnetostric?iune?
m- Magnetostric?iune, dac? zici tu. Avem, deci nevoie de un material feromagnetic, pa care îl putem c?uta cu succes prin sertarele laboratorului. Vorba e c? trebuie ob?inut un fascicul de ultrasunete destul de larg pentru a merge m?car pe dungi de la câ?iva milimetri la … vorba ta … Adic? oricât de late. Hai s? calcul?m, s? c?utam …
În institutul de cercet?ri exista o regul? foarte strict?, cunoscut? ?i aplicat? de to?i angaja?ii, fie ei savan?i de renume mondial (sau local), fie îngrijitoare. Când o u?? era încuiat? pe din?untru, nimeni nu îndr?znea s? insiste s? o deschid?, chiar dac? ceasul spunea c? deja cei din laboratorul respectiv ar putea fi mor?i de foame. De aceea, ?i Chifor ?i Bunea fur? l?sa?i s? î?i vad? de experien?ele lor, mai cu seam? c? din interior nu se auzeau explozii ?i nu ie?eau pe sub u?? gaze toxice. Zgomote de ciocan sau flex, înjur?turi sau sfor?ieli, cl?n??nit de tastaturi sau bâzâit de bobine, chiar dac? erau ascultate cu aten?ie (?i invidie) de al?i angaja?i, nu erau destul de îngrijor?toare pentru a se trece la p?trunderea prin efrac?ie. Dar, dup? peste 28 de ore de izolare, u?a cu inscrip?ia “Chifor & B” se deschise singur?, iar cei doi savan?i, cu obrajii sup?i de oboseal?, cerur? un ?ofer ?i o camionet?. Generatorul lor de ultrasunete “Ulchib” era gata pentru a fi experimentat.
P?rintele Valentin nu îi primi cu prea mare entuziasm pe cercet?tori, de?i ?oferul institutului îl asigur? c? Bunea ?i Chifor nu sunt draci, ci doar cercet?tori dup? dou? zile de munc?. Iar când acela?i ?ofer deschise obloanele dubei pentru a desc?rca un obiect care p?rea o crea?ie a iadului, cu numeroasele bobine de toate dimensiunile ?i cu dou? coarne orientate asimetric. Cu greu se l?s? el convins c? cele dou? coarne nu sunt decât antene transmi??toare de ultrasunete de o frecven?? nemaiîntâlnit? pân? atunci, menite s? atace funinginea de pe pictura bisericeasc?, dar avantajul pe care, cu atâta trud?, îl crease Bunea prin explica?iile sale se reduse imediat la zero în momentul în care, conectat la priza din altar, “Ulchib-ul” prinse via??, manifestându-se printr-o multitudine de lumini?e de toate culorile.
Totu?i, p?rintele î?i st?pâni aversiunea fa?? de lucrarea sataniceasc? când, sub ochii lui m?ri?i ?i mira?i, o fâ?ie de aproape doi centimetri de perete pictat î?i schimb? aspectul. Florin Bunea plimba, r?bd?tor, un fel de pâlnie la o distan?? mic? de pictur?, iar în urma sa afum?tura disp?rea ca prin farmec, iar icoanele seculare c?p?tau o culoare vie, str?lucitoare.
- Uita?i, p?rinte, funinginea este desprins? datorit? unor vibra?ii de extrem de mare frecven??, observa?i cum cade pe jos. Vopseaua nu este afectat?, pentru c? noi am calculat frecven?a la cea mai bun? valoare pentru materialele astea, explic? profesorul Chifor. Cu pu?in? r?bdare, p?rinte, toat? funinginea o s? fie cur??at?, iar pictura din biseric? va fi la fel de frumoas? c? în ziua recep?ion?rii l?ca?ului, acum dou? sute de ani.
- Dou? sute ?i ceva, preciz? preotul uluit.
Sub atenta supraveghere a savan?ilor, p?rintele Valentin ?i, apoi, ?i tanti Victori?a, responsabila cu cur??enia bisericii, înv??ar? s? mânuiasc? Ulchib-ul. Apoi, dup? ce î?i primir? mul?umirile ?i se preg?tir? de plecare, Chifor preciz?:
- P?rinte, am f?cut un calcul aproximativ. ?inând seama de suprafa?a total? pictat? ?i de viteza de lucru a aparatului nostru, cred c? în cel mult trei s?pt?mâni toat? biserica va fi sc?pat de funingine. Hai, o lun?, c? poate mai obo?i?i ?i dumneavoastr?. A?adar, cu permisiunea dumneavastr?, ne revedem dup? s?rb?tori ca s? ne recuper?m Ulchib, poate mai ajut?m ?i alte biserici s? repare picturile. S?n?tate mult?, p?rinte!
- Domn’ profesor, oare am f?cut noi bine c? i-am l?sat popii aparatul. S? nu fac?, dracu’, cine ?tie ce boac?n? … spuse Bunea în drum spre institut.
- Ce, Doamne iart?-m?, ar putea s? fac?? Dac? stric? Ulchibul, îl stric? ?i gata. Doar noi l-am f?cut, îl repar?m imediat. Iar alte prostii nu exist?, e protejat, nu ia foc sau ceva. Iar din punct de vedere al protec?iei muncii, din ce se ?tie pân? acum frecven?a aia mare nu afecteaz? în nici un fel organismul. Deci …
- Domn’ profesor, nu ?tiu, eu parc? am a?a, ca un fel de presim?ire.
- Du-te, m?, la pop?, s? te dezlege! Ptiu, ptiu, piei satan? ?i las?-mi prietenul în pace! glumi Chifor.

Florin Bunea reu?ise s? identifice defec?iunea ursule?ului. Veronica era plecat? de vreo dou? ore la biseric? ?i putea me?teri în lini?te. Era nevoie s? schimbe un arcule?, treab? simpl?. Singura dificultate era s? g?seasc? buc??ica rupt?, nu cumva s? se încurce prin mecanism ?i s? provoace noi daune.
Lini?tea atelierului fu, îns?, spart? în mod brutal de intrarea brusc? a Veronic?i. Animat? de entuziasm, vorbea cu un debit atât de mare, încât Florin cu greu reu?i s? o în?eleag?.
- Stai, m? omule, s? pricep ?i eu. Ce zici tu de popa? Nu-i merge aparatul? Care aparat?
- Ba merge, ?i înc? foarte bine, nu mai poate p?rintele de drag. A reu?it deja s? cure?e mai mult de un sfert de biseric?, s? vezi ce frumos e, zici ca e o biseric? nou?. Î?i mul?ume?te din suflet ?i la fel tot consiliul parohial ?i to?i enoria?ii, o s? se vorbeasc? mult de inven?ia voastr? …
Mintea ordonat? a tân?rului fizician nu era, îns?, împ?cat?.
- Zici c? a f?cut deja un sfert din biseric? în dou? zile? Dar nu avea cum, decât dac? lucra f?r? întrerupere 25 de ore pe zi. Ma?ina aia nu e în stare de un asemenea ritm, imposibil …
- Se vede treba c? a?i calculat gre?it cine ?tie ce. Dac?-?i spun c? a f?cut un sfert de biseric?, ce Dumnezeu, ?tiu ?i eu s? m? uit în jurul meu, nu? Popa ?i coana Victori?a sper? s? termine toat? biserica într-o s?pt?mân? ?i s?-l cheme pe preasin?itul la slujba de Cr?ciun. Va fi ?i pentru voi, tu ?i domnul Chifor, un mare triumf.
Era destul de logic ce spunea Veronica, iar Florin, care se scufund? la loc în m?runtaiele juc?riei, nu-?i mai b?tu capul. Pân? la urm?, dac? popa face pe stahanovistul, n-are decât s? fac?, s? se dea ?i el mare în fa?a episcopului. “Bravo lui, s? se dea, ia s? vedem, unde dracu s-a b?gat arcule?ul ?la nenorocit?”
Dup? dou? ore de munc? mig?loas? “Care munc?, m? nevast??! Asta nu e munc?, fac ceva ce-mi place ?i m? relaxeaz?!”, ursule?ul prinse grai ?i începu s? î?i exprime dragostea fa?? de oricine l-ar fi ?inut în bra?e: “Ich liebe dich!” spunea el cât îl ?inea arcul. Evenimentul se cerea s?rb?torit, iar profesorul Chifor nu refuz? invita?ia la o bere.
- E?ti s?rit de pe fix, Florine, s?-?i strici tu ochii cu juc?rii de-astea în loc s?-i p?strezi pentru cercet?rile noastre, î?i exprim?, Chifor, entuziasmul.
- A, domn’ profesor, apropo de cercerc?ri. A fost Vero azi la biseric?, ?i cic? popa nu mai poate de bucurie c? a reu?it s? cure?e deja un sfert din suprafa??.
- Bravo lui, m?, ?i bravo nou?. Deci am f?cut un lucru buu … Dar cum s? fac? atâta suprafa???! Imposibil! Nici dac? lucra f?r? pauz? nu reu?ea asta.
- A?a i-am zis eu lui Vero, dar dac? ea zice c? a f?cut, a f?cut. Om fi gre?it noi la calcul, sau cine ?tie.
- Cum s? gre?im noi? Nu am rev?zut împreun? totul ?i am stabilit c?, din toate variantele de setare a Ulchibului, optim? era cea pe care am adoptat-o, singura care cur??a funinginea f?r? s? afecteze vopselele? Nu am zis noi c? se poate lucra ?i mai repede dac? schimb?m set?rile, c? doar aveam poten?iometre ?i butoane, dar asta ar afecta iremediabil pictura, c? vopseaua aia pe baza de ap? se va dezintegra ?i v? c?dea pe jos dup? zece-dou?sprezece zile. Deci, clar, nu avea cum s? ating? o asemenea vitez? de lucru, exagereaz? Veronica, probabil din entuziasm …
Prea bine crescut pentru a-?i contrazice maestrul ?i ?eful, Florin nu mai continu? discu?ia ?i, odat? cu alt? sticl? de bere, cei doi deschiser? ?i alt subiect de discu?ie.

Mo? Craciun fu extrem de darnic. Florin Bunea g?si sub brad o cutie mare, plin? cu juc?rii. Stricate, binen?eles, adunate de Veronica ?i de doamna Chifor prin cartier, de la mame bucuroase s? scape de vechituri. În schimb, tân?rul fizician trebui s? îi promit? so?iei sale c? o va înso?i la slujba de Cr?ciun de la biseric?. Era con?tient c? acolo va fi în centrul aten?iei, atunci când p?rintele v? spune, din amvon, cui se datoreaz? noul aspect al bisericii, dat de frumuse?ea picturii str?vechi readuse la via?? datorit? unei inven?ii. Dar nu voia s? îi strice bucuria nevestei, care de dou? zile se preg?tea pentru momentul de glorie al so?ului ei – ?i, implicit, al ei. Cu atât mai mult cu cât episcopul confirmase c? va participa la slujba na?terii Domnului. Ce glorie pentru familia Bunea! Cercet?torul î?i compusese ?i un scurt discurs, în care inten?iona s? eviden?ieze rolul ?tiin?ei în societatea contemporan?, dar ?i s? pronun?e, de mai multe ori, numele institutului de cercet?ri la care lucra ?i, mai ales, numele colegului ?i mentorului s?u, eminentul profesor Chifor.
Ajungând la biseric?, so?ii Bunea remarcar? imediat cât de însufle?it? era mul?imea de credincio?i. Se vede treba c? to?i erau pl?cut surprin?i de frumuse?ea picturii lui Vasili Ionesci Zugravu, care pictur? ar?ta exact ca acum dou? sute de ani.
Intrar? în biseric? ?i, din prima secund?, observar? c? luminile becurilor ?i lumân?rilor erau amplificate de … albul pere?ilor. Iar în a doua secund?, auzir? vocea p?rintelui Valentin, care, de la în?l?imea amvonului, îi v?zuse intrând:
- Fir-a?i ai dracului cu ?tiin?a ?i cu aparatele voastre …
Mihai-Athanasie Petrescu
23.12.2018

Mihai-Athanasie Petrescu (mihai-athanasie) | Scriitori Români

motto: bine-am venit!

Despre noi

Ne puteţi contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu graţie de etp.ro