proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Îi simte mersul greoi leg?nându-se în ritm cu bretonul aspru. Fruntea te?it?. Cele câteva afecte amestecându-se în culoarea indefinit? a halatului. S? fi fost femeie?! S? fi fost om?! N-are pic?tur? de sânge în obraji. Degetele, perfect p?tr??oase, ar zgâria f?r? îndoial? chiar ?i neprev?zute cu unghii. C? doar n-o fi vreo dihanie! Nu împr??tie minima boare parfumat?. Se simte, totu?i, câte ceva. De exemplu, praf-de-ciment-cu-nisip ?i duhoare-de-cabinet-de-mili?ie. Nu! Mai degrab? miasm? de prim?rie rural? socialist-capitalist?, cu fotolii scâr?âitoare, televizoare pe l?mpi, aplice expirate ?i mult? hâr?og?rie, în fapt invers propor?ional? cu înclina?ia spre onestitate-seriozitate a omului. Birocra?ie. Gesturi lemnificate. Convingeri neupdatate. În veci updatabile. Are gândurile b?tucite undeva h?t departe de intruziunea exteriorului. Asta dac?, întâmpl?tor, va fi gândind!? Ei, na! Uite o imagine policrom?. Niscaiva or?t?nii de curte bulucindu-se undeva înspre-o uluc? verde. Instinctiv se repede! O oal? cu sarmale sau varz? de post. Proasp?t?-proasp?t?. Îmmm! Miroase bine! ?i la chiuvet?, însemnele ADN-ului propriu: o a?chie de s?pun din paleolitic! E om, deci! Cu apuc?turi s?n?toase! Ei, m?car par?ial! Vorbe?te pu?in. Pu?in-de-tot. Aproape-deloc. Se ab?ine! Un novice n-are nicio ?ans?: oricând o astfel de entitate îl poate induce în eroare. El nu are cum s-o vad?. Dar pere?ii-??tia-u?a-masa-holul-gresia-neoanele-trandafirul-japonez-sticleleventilatorul-suportul-de-ustensile-de-scris-etcetera...!!!

Geta!

Femeie de „servici” [sic!]. 50-55. Foarte posibil la menopauz?. Dac? nu, cu fibrom. Gigantesc. Acolo în josul bur?ii, unde nu a fost menit? a purta via?a. Dar nu, nu-i nimic foarte grav, mai exact nimic prea grav: chestiune de duzin? pentru femeile de vârsta. ?i totu?i! Este suficient de sup?rat?, m?car frustrat?. Nu se uit? la tine când î?i bâiguie ascunzi?urile. Nu se uit?, dar te umple de t?ciune. De întunericul unei hrube. ?i te întrebi de când nu ?i-ai mai sp?lat fa?a. Dai cu mâna. Degetele ?i se prind într-un clei greu care î?i violenteaz? respira?ia. Dai s? fugi. O curiozitate stranie te ?ine pe loc. Î?i place s? crezi c? ai dep??it de mult noviciatul. O pirone?ti pe cealalt? unde apuci. C? vrea, c? nu vrea,... ia stai tu, cucoan?! ?i o despici în carne vie! Ca posedat? de draci, Geta începe s? urle = s? se dest?inuie! Uite, dracul ?sta î?i f?cea cel mai dihai de cap în sinele ei! Îi interzicea s? vorbeasc?, or, omul... ?i Geta scuip?! Pe c?r?i-dic?ionare-articole-în-curs-de-elaborare-proiecte-granturi-aspira?ii... Cu foc ?i pucioas? scuip?! Cu propria-i realitate! Nu-i plac simandicoasele. Mult mai de treab? muierile din topor! Care tac ?i fac! ?i Geta se strâmb? la un cuvânt poetic! La o demonstra?ie! La o aluzie cu înc?rc?tur? inefabil?! Nu se poate pune mâna pe niciuna & niciunul dintre acestea! Care va s? zic?, nu exist?! Poate doar nebun s? fii s? le dai und? verde. Geta î?i suflec? mânecile de salahoare. Duce co?ul de gunoi cu zgârcenie, numai când con?inutul a dat pe dinafar?. Feri-te-ar Sfântu? s? ?tearg? vreun praf! Iar geamurile doar pentru a fi ?inute închise fur? concepute! E st?pân?! Pe un întreg fief! Pe tot etajul al treilea. Eheheiii, de când n-a mai pus piciorul în mai bine de jum?tate domenial?!

Geta adoarme repede. Sfor?ie b?rb?te?te. Are 24 de fire castanii-înc?run?ite într-o b?rbie. Nici pic de sânge! Un pix f?r? past? cu gum? în buzunarul halatului desuet. Se întoarce ca un butuc. Printre imagini policolore ?ip?: „B?taie de joc!!!”