proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

R?zboiul a continuat cu toate relele lui. Gazeta de Sibiu ?i, din când în când, Foaia poporului, publicau liste cu cei c?zu?i departe, prin Stepa Calmuc?, la Stalingrad, ori în Caucaz. Cu cât listele erau mai lungi, num?rul nevestelor ?i a mamelor ce purtau cârpe negre era mai mare. Dar vestea cea rea nu venea numai cu ziarul. De fapt, prin satele aflate departe de ora?e oamenii nu citeau ziare, doar popa ?i înv???torul aveau acces la ele. De multe ori ace?tia, când g?seau prin listele publicate oameni de pe la ei, se întristau dar nu vroiau s? fie mesagerii nenorocirilor. Femeile ?i p?rin?ii celor du?i s? lupte se temeau de po?ta?ul ce aducea câte un plic. Niciodat? copilul sau so?ul lor nu d?deau ve?ti despre ei în plic. Ei scriau, înghesuit, pe acel cartona? ce purta numele de Carte po?tal? ?i care, pe lâng? ?tampila rotund? a po?tei, mai avea una lunguia??, pe care scria Cenzurat. Aici, pe aceste c?r?i po?tale, erau anun?a?i de cei pleca?i c? eu cu ajutorul Domnului sunt bine, s?n?tos, ceea ce v? doresc ?i dumneavoastr?, dragi p?rin?i ori, dup? caz, drag? An? ori M?rie ?i dragi copila?i. Plicul, îns?, de cele mai multe ori aduceau vestea însp?imânt?toare a mor?ii celui drag prin locuri îndep?rtate ?i necunoscute. Câteodat? acele plicuri aduceau ?i o umbr? de speran?? când al lor era declarat disp?rut. Putea fi prizonier sau r?t?cit, cine ?tie cum, de camarazii lui. Deocamdat?, Gheorghe era lini?tit din partea fratelui s?u mai mare, nenea Nae. Acesta, de?i purta înc? uniforma militar?, cu însemnele de r?nit, nu mai era în calea gloan?elor. Comanda un pluton de solda?i, la ?ercaia, ce sem?nau mai mult cu civilii, încorpora?i pentru a munci la reconfigurarea c?ii ferate Sibiu-F?g?ra?-Bra?ov.

Acolo, în R??inari, via?a î?i urma cursul aproape ca în timp e pace. Doar câteodat? sirena instalat? pe ?coala din Cop?cele, cea de vizavi de biserica Sfânta Treime în apropierea c?reia se afl? mormântul lui ?aguna, î?i f?cea sim?it? prezen?a, prin sunetul de alarmare, în cadrul unor exerci?ii pentru obi?nuirea popula?iei în caz de primejdie. În Sibiu, îns?, ca dealtfel, în toate ora?ele s-au luat m?suri drastice pentru camuflarea locuin?elor ?i a str?zilor. Astfel, în timpul nop?ii pe str?zi puteau fi aprinse numai l?mpile publice de la întret?ierea str?zilor ?i din fa?a ad?posturilor antiaeriene. Pe coridoarele cl?dirilor, pe timp de noapte, nu puteau fi folosite decât becuri albastre, iar ferestrele trebuiau s? fie bine camuflate cu hârtie special? sau cu perdele groase prin care s? nu poat? p?trunde lumina. Erau prev?zute m?surile ce trebuiau luate în s?lile de spectacole sau în localuri publice în timpul alarm?rii antiaeriene. S-au ini?iat, la propunerea Mare?alului, schimb?ri în codul penal referitoare la furtul din locuin?e în timpul alarmelor, de la amenzi de câteva sute de mii de lei la ani grei de pu?c?rie sau chiar la pedeapsa cu moartea.
Într-o diminea?? de prim?var?, în drumul lui spre Arsenal, Gheorghe a fost oprit de o patrul? militar?, silit s? se dea jos de pe biciclet? ?i sub amenin?area armelor i s-a f?cut semn s? se întoarc? din drum. Cuprins de fric?, a reu?it, totu?i, s? se fac? în?eles c? neap?rat trebuie s? ajung? la serviciul s?u de la Arsenal, altfel va fi pedepsit ca orice dezertor. Comandantul patrulei, un ofi?er tân?r, l-a în?eles ?i i-a f?cut semn s? plece Dar repede ?i s? nu întorci capul înapoi i-a ?optit printre din?i. N-a reu?it s? parcurg? nicio sut? de metri când, de undeva din dreapta lui, din cimitir, a auzit o salv? de împu?c?turi. A ap?sat puternic pe pedale ?i a ?â?nit pe drumul drept, bine pietruit, f?r? niciun fel de denivelare. Dup? doar câteva minute intra pe poarta întreprinderii. De-abia în pauza de prânz, a povestit întâmplarea celor din atelier.
- I-o fi împu?cat pe cei doi ho?i, zise un tinerel proasp?t angajat.
- Cum, care ho?i? Întreb? Gheorghe. ?i al?ii se uitau cu interes la cel care a pomenit despre ho?i.
- Credeam c? ?ti?i. A scris ?i la gazet?.
-Tu crezi c? noi avem vreme s? cetim prin gazete? Ia, spune, ce scrie!
- Zice acolo, la gazet? c? doi derbedei, unul din Cristian, care face pe frizerul, ?i altul mai de departe, de prin S?laj, aciuit prin Sibiu, au furat în timpul alarmei de la începutul lunii trecute, dintr-o cas?, de pe lâng? Târgul Fânului, obiecte de îmbr?c?minte ?i alimente.
-Dar ce au furat, anume, nu scrie?
- Ba scrie, cum s? nu. Au luat dou? borcane pline cu ou?, dou? rochii negre de m?tase ?i 15o de lei. Doar atâta au g?sit ?i atâta au luat. Se gr?beau c? a început s? sune sirena de încetarea alarmei.
- ?i doar pentru atât au fost împu?ca?i cei doi?
- Doar pentru atât. ?i Majestatea sa le-a respins cererea de gra?iere.
Cât a mai durat pauza de mas?, printre înghi?ituri, unii îi c?inau pe cei doi, mai ales c? erau tineri, unul sub treizeci de ani, al?ii spuneau c? bine le-a f?cut c? numai a?a se poate sc?pa ?ara de ho?i voi n-a?i auzit de Vlad ?epe? care doar în felul acesta a putut face ordine în ?ar??
- Da, zise cel care le-a povestit despre cele scrise în ziar, tot acolo, mai la sfâr?it, scrie
„a?a o s? p??easc? de aici înainte to?i cei cari fur? noaptea, pe timp de camuflaj”
- Bine a mai gândit-o domnul Mare?al, zise unul mai în vârst?. Exact ca Vlad ?epe?. D?-i, Doamne, s?n?tate ?i via?? lung?!
Al?ii, care se vedeau, doar dup? uit?turi, c? nu sunt de acord cu b?trânul, au ales s? tac?.