Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Mai 2020

de tea nicolescu


- Bun? diminea?a. Nu m-am uitat înc? la tv ?i sper s? fie o zi frumoas? ast?zi cu soare ?i ceva mai cald.
- Speri degeaba. Ninge.
- Cum ninge?
- Cu fulgi. Tu nu te ui?i pe fereastr??
- Tu înc? te ui?i?
- Sigur, îmi place s? m? uit afar?, e oricum mai.
- P?i mie tocmai de aia nu-mi place. Fereastra ?i-a schimbat func?iile, dac?-mi dai voie, n-o pot dschide pentru c? plou?, ninge, bate vântul cu ‘jde mii de km. pe or? ?i la bloc n-am strea?in?, nu-mi mai ofer? m?car pl?cerea privirilor afar? ori a lecturii al?turi, luminozitatea fiind mereu diminuat? de cenu?iul norilor; ce s? mai vorbesc de ?ansa de a admira pomii înflori?i...
- Corona ?i capriciile vremii, asta e!
- ?i când te gânde??i c? acum au înflorit cire?ii – undeva – c? rododendronii ?i azaleele confrunt? magnoliile – undeva, poate England - ?i lalelele acoper? întinderile Olandei te apuc? a?a nostalgia salcâmilor înnebuni?i – cum zice Tudor Gheorghe ?i singura ?ans? de redresare mental? ar putea fi o cuib?rire în fotoliu cu o carte aleas? cu grij? nu tocmai preten?ioas? dar nici oarecare, poate chiar un volum de poezie cople?it? de “parfum de roze ?i cântec de privighetoare”cum zice Macedoinski...
“E mai ?i înc? m? simt tân?r sub în?l?imea înstelat?...”
Halucinat când este-auzul, vederea este fermecat?;
Aud ce spune firul ierbii, ?i v?d un cer de aripi plin,
M-a?ez privind în clarul lunii sub transparen?a atmosferei
?i-n aeru-mb?tat de roze sfidez atingerea durerei
Cu cântece n?lucitoare cum sunt candorile de crin.”...( Noaptea de mai)
- Day dream ar zice canadianul ori poate ?i mai bine, cai verzi pe pere?i ar zice românul
- Vezi c? ?tii?
- ?i dac? ?tiu crezi c? ?i ader ? Tu te poticne?ti în limitele în?elegerii, ce ai vrea ?i se pare mai important decât a fi posibil. De aia e?ti ?i a?a nemul?umit. Cateodat? cred c? tu nu ai înclina?ia presupunerii, a alternativei.
- Preten?ios mai e?ti! Intotdeuna presupunem, de cele mai multe ori eronat, de fapt, dar men?inem ritmul acesta al dorin?ei care formuleaz? presupunerea, credem în ea ?i nu-i deloc u?or s? accept?m c? ceea ce am vrea nu prea are leg?tur? cu ceea ce se întâmpl?. Pricepi?
- Big deal! Pricperea aia superficial? zice cam ca tine, dar privit mai îndeaproape cred c? ar trebui s? avans?m ideea c? suntem într-un moment de impas; un ansamblu de schimb?ri majore – la care “am pus um?rul”– zic observatorii specializa?i – ne clatin? siguran?a zilei de mâine, nu cea cu farfuria plin? sau goal?, ci cea a men?inerii echilibrului structural. Toat? lumea vorbe?te c? trebuie s? facem “asta ?i aia”, dar vorba românului “teoria ca teoria, dar practica ne omoar?”!
- ?i dac? ce ?tim ar putea fi (oarecum) controlabil, când lovesc surprizele ne balans?m ca într-un “see-saw”la capetele c?ruia stau fie confuzia fie neîncrederea, ba chiar nesiguran?a ?i frica... Asta vrei s? spui, nu?
- P?i da.
- P?i nu. E prea personal.
- Sigur c?-i personal. E mai, eh, ar trebui s? fie, prim?var?, dar e înc? frig, soare “cu linguri?a” cardinalul a ap?rut pentru o clip? în tufa la care m? uit în fiecare zi, dar crengile sunt goale ?i abia l-am v?zut c? ?i-a luat zborul, parcul dintre blocuri e gol, doar vecinul de la 5 iese de 2-3 ori s? fumeze ?i ce-mi lipse?te cel mai mult este motorul ma?inilor care te scoal? dis de diminea?? comunicând c? oamenii sunt înc?.
- Niciodat? n-ai avut r?bdare. ?i-aminte??i când ai c?zut de pe biciclet? c? n-ai a?teptat s? te ajut s?-ti ?ii echilibrul a?a c? s? o po?i manevra...
- Ei ?i? M-am ridicat...singur?.
- Tocmai, dar cu julituri.
- Parabol? sub?ire, chiar foarte sub?ire!






tea nicolescu (demara) | Scriitori Români

motto: all choked up

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro