Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

C?p?uni. Altfel (2)

de Daniela Luminita Teleoaca

Vara era din ce în ce mai aproape. Dar cucii î?i prelungeau cântecul în pove?tile noastre care se înc?p??ânau s? r?mân? pe afar?. Înv??am cum se poate a?eza estetic, f?r? prea mult? risip?, dulcea?a grena a vi?inilor timpurii pe feliile ample ale pâinii de cas?. La Pacific se d?deau necontenit cotele apelor Dun?rii. Preferam franceza, ca întotdeauna. În mintea mea, invadat? de iedere ?i iasomii, de tot felul de brusturi, st?ruia chipul buc?t?riei pitice, în felul ei tainic dublând locul în care înc?peau familii numeroase. Mierla nu începuse înc? s? cânte cu sânge (Sau n-o auzeam eu?!). Era, f?r? doar ?i poate, M?iastra cur?ii noastre. Acolo, într-un înalt captat dintr-o sorbitur? de suflet. Când am ?tiut c? n-o s? plece niciodat?. C? n-o s? plec. O s? persiste starea aia ml?diindu-se pe c?ile ce aveau nesfâr?it s? mi se arate. Când al?i oameni, cu întâmpl?rile lor, alte locuri, aveau s?-mi vorbeasc?. Despre p?s?ri personale. Ca despre însemne proprii. Un fel de blazoane sau r?ni ale sufletului ce da s? scape. Mersul meu era mers cu ierburi. Cu siluete de nalb? ?i flori nev?zute de bame, ... de-abia ghicite. Pe care... cine ?i le mai aminte?te?! Cine le-a ?tiut vreodat??! Dar Cerul îmi d?dea ghes. Tres?ream: îi sim?eam pe to?i ai Casei pe aproape. În acest amestec al anotimpurilor, pe care, f?r? vreo fric? de însingurare, încercasem o vreme s? le p?strez delimitate. Intact?, inima a primit fo?netul alb al împrejurimilor. Al dep?rt?rii... Nu mi-a fost team? c? o s? clachez la ora de compunere. La urma urmei, orice imagina?ie putea fi brevetat?! În gr?dina noastr? se coceau c?p?unile. Nu m-au mai ispitit. Cuminte, am a?teptat ziua urm?toare. Când, în pauza mare, am dat fuga la aprozar, pip?ind în drum zim?ii toci?i ai monedei cu spice, fabrici ?i furnale. M-am a?ezat la coad?. Ca o oarecare. De 5 lei c?p?uni! – m-am pomenit eu cerând impecabil. Niciodat? c?p?unile nu fuseser? mai c?p?uni! Acolo, r?sturnate în ascunzi?ul banal al unei pungi de duzin?! Când m-am f?cut a nu-l ?ti pe bunicul, vânz?torul din spatele tejghelei... ?i el, ... el mi-a luat banii... ca ?i cum nu i-a? fi fost nepoat?.

Daniela Luminita Teleoaca (Danaia) | Scriitori Români

motto: Nihil sine Deo!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro