Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Vise

de Carla Ionita

"Țin minte serile acelea din Rotterdam, cînd mergeam cu mama pe stradelele din jurul portului. Sirenele vapoarelor uria?e sfî?iau cea?a c?ldu?a care ni se lipea de obraji ca un voal ud. Mergeam în pas cadentat ca s? ne încalzim, umezeala ne p?trundea în oase, ?i cîntam mar?uri germane." *
Ne oprisem în fata unui magazin de p?larii; erau de toate felurile, pentru toate ocaziile. Ce noroc am avut c? am nimerit magazinul închis, ca altfel, mama sigur ar fi f?cut pagub? în bugetul familiei. Cu greu o convinsesem s? mergem mai departe, vroiam sa v?d vapoarele în seara aia. Nu eram departe de port, prima stradel? la dreapta ?i bereit. Eu eram cu vapoarele ca mama cu p?l?riile, diferen?a era c? eu n-aveam bani nici de cârma; dar imi pl?cea s? le privesc, îmi pl?cea mult. De multe ori m? furisam noaptea pe puntea unui vapor pozi?ionat mai în umbr? ?i f?ceam pe c?pitanul, d?deam ordine, ?ipam de bucurie. Asta pân? într-o zi, când mama ?i-a dat seama c? plecam noaptea de acas?. Nu mi-a spus nimic nici pân? în ziua de azi, dar ?tiam c? de fiecare dat? când veneam singur în port, ea m? urmararea. Nu ?tiam de ce f?cea asta, se punea în pericol, o femeie tânar?, cochet? plimbându-se singur? prin port ?i ascunzându-se dup? panouri publictare.
Renun?asem la visul meu, la mica mea pl?cere, nu-mi pl?cea s? o pun în pericol, pentru c? asa era, era în pericol, oricine ar fi putut profita de ea.
Acum, când vedeam vapoarele, mai c? îmi venea s? o trag pe punte ?i s? plec?m pe mare, ca doi îndragosti?i care fug de lume. A?a am fi putut fi ?i noi, aman?i pleca?i pe mare, condamna?i la o eternitate de singur?tate. Dar cu o femeie ca mama, niciun b?rbat nu avea cum s? se plictiseasc?.
M? vazuze pe gânduri, sigur ghicise la ce m? gândeam, a preferat s? îmi atenueze chinul, luându-m? cu orice pre? din fa?a visului meu. Atunci eram tare furios, dar am în?eles c? era pentru binele meu. Eram a?a un vis?tor atunci...


Not?

* Fragment din romanul Sexagenara ?i tânarul de Nora Iuga

Carla Ionita (kcarla) | Scriitori Români

motto: Aut ego, aut nihil!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro