proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Miresmele de iubire ale vântului îmbat? tot: gândul ?i privirea, iarba ?i frunza, marea ?i ??rmul. Actor sau spectator sunt tot una, pl?tesc la fel tribut inimii ce au l?sat-o s? zburde f?r? echilibru. Cui folose?te cortina? În spatele ei se afl? adev?ratele drame. Indiferent cât de netransparente sunt faldurile ei, ceea ce e de v?zut, tot se vede. De vrei sau nu, destinul se cl?de?te peste neputin?e, peste dor neîmplinit, peste cadrave. Cei tari p??esc f?r? regret spre a-?i îndeplini dorin?e nes?buite, pasiuni r?scolitoare, satisfac?ii frenetice, suflete?ti sau trupe?ti. Înl?tur? totul din calea lor, chiar ?i um?rul pe care au plâns ori fiin?a ce ?i-au dorit-o doar manta de vreme rea.
Dan Ciurea, b?rbat de 40 de ani, e inginer la o uzin? de autoturisme, tat? a doi copii, un b?iat de 15 ani ?i o fat? de 12, dintr-o c?s?torie de peste 17 ani, cu Angela.
Dan se încadreaz? în rândului b?rba?ilor frumo?i. Potrivit de înalt, tipul blondului nordic, cu ochi alba?tri ?i p?rul de culoarea spicului copt, lung pân? la umeri, piept?nat peste cap. Pe fruntea-i lat?, o brazd? o împodobe?te pe mijloc, mai pronun?at? când se încrunt?, creând astfel mai clar, simetria fe?ei. Buze frumoase, aproape feminine, completeaz? acest chip deosebit de agreabil.
Originalitatea gândirii lui dicteaz? legi de conduit? proprie pentru via??. Dure uneori, aproape de absolut, îns? viabile pentru el, fapt ce-l trec în rândul rebelilor.
Dac? un prieten lupt? pentru o idee democratic?, Dan se al?tur? acestuia ?i ideii lui pân? la extremis, la zid dac? ar fi cazul, suportând consecin?e fizice, psihice sau materiale, cu stoicism.
- Dane ce te intereseaz? pe tine soarta colegului t?u? Era problema lui cea cu salariul mai mic. Sunt convins? c? el nu ar fi f?cut acela?i lucru pentru tine, î?i spuse p?rerea Angela, într-o astfel de situa?ie.
- Pentru c? este dreptul lui, de a avea salariul la fel cu al meu sau al altora. Patronul l-a v?zut mai tolerant ?i a zis... las? c? merge ?i a?a... I-am spus ast?zi patronului, ca un semn de protest, eu nu-mi ridic salariul, pân? nu ajunge ?i el la aceea?i sum? cu noi.
- ?i noi, familia ta, ce vom face f?r? bani? Solu?ia existen?ialului, a bur?ilor Dane, ai g?sit-o?
- Vom mânca mai pu?in. Por?ia mea v-o dau vou?, dar lupt?m pentru a cauz? nobil?, pentru democra?ie.
- S? le spui ?i copiilor de ce n-au ciocolat? în fiecare zi, s? le spui c? a?a cere democra?ia ta.
La c?s?torie, Angela femeie cu credin?? în Dumnezeu, a dorit s? fac? nunt?, s? mearg? la altar, ca toate miresele.
- Pentru ce ?ii tu s? facem nunt?? î?i întreb? Dan viitoarea so?ie.
- Pentru c? a?a se face, a?a fac toti tinerii c?s?tori?i, pentru c? sunt credincioas?, pentru c? vreau s? fiu mireas?, r?spunse Angela.
- Tocmai, mie nu-mi place s? fac ce face toat? lumea, doar s? m? conformez, pentru simpla regul? de a fi egal cu to?i. Dac? vrei s? fii mireas?, te îmbraci cum vrei, mergem la o caban? ?i alerg?m descul?i prin iarb?. Î?i voi împleti cununi din flori de câmp ?i vom poposi în altarul naturii. Sau mergem pe malul m?rii... po?i sta îmbr?cat? mireas? o s?pt?mân? sau cât vrei tu ?i vei p??i descul?? pe nisip, alergând cu voalul fluturat de briz?.
- ?i cu slujba f?cut? de preo?i, cum r?mâne?
- Nicicum. Eu nu cred în preo?i. Sunt cei mai mari mincino?i ?i în?el?tori din lume. Sub egida credin?ei supun oamenii la casne. De ce se moare din exorciz?ri? De ce se mai fac exorciz?ri? În numele credin?ei s-au purtat ?i se poart? r?zboaie. De la cavalerii teutoni încoace s-au omorât oamenii între ei, îndemna?i de popi. Au ucis oameni de ?tiin??, pentru c? au îndr?znit s? nu fie de acord cu teoriile lor, au nimicit am?râtele de vr?jitoare, care nu f?ceau r?u nim?nui... doar îi p?c?leau pe cei mai pro?ti decât ele. ?i înc? se mai poart? r?zboaie în numele credin?ei, fie ea musulman?, cre?tin? sau budist?.
- Dane, tu nu crezi în Dumnezeu?
- Eu cred doar în mine ?i dac?-mi demonstrezi c? m? iube?ti, în tine, Angela.
?i pentru a-i demonstra, fata fusese de acord cu el, se îmbr?c? mireas? doar pentru a face poze. La atâta lucru s-a l?sat convertit Dan. A trecut peste dorin?ele ei, spre a-i face pe plac lui Dan, pe care-l adora.
Caracterul b?rbatului întrune?te foarte bine dou? laturi: una pragmatic?, de om bun pentru afaceri, sclipitor la minte, întrecându-se cu el ?i cu al?ii în a scoate bani ?i alta poetic?. Latura lui relaxant?, ce-l transform? în alt? persoan?, total diferit?: culant pân? la absolut, iubitor de frumos, frumos în care se includ flori, pictur?, muzic?, dar mai ales femei.
Firea sa poetic?, îl îndemnase, înc? din liceu s? compun? versuri. Acvea un num?r impresionant, ?inute în sertar o bun? bucat? de vreme, deoarece, el lupt?tor înver?unat împotriva comunismului, nu le putea publica, poeziile lui fiind o satir? dur? la adresa ’’iubitului conduc?tor’’. Pe lâng? poeziile satirice ?i patriotice, Dan alc?tuise multe poezii de dragoste. Poezii n?ucitoare, profunde în miezul iubirii, în care orice cititor, mai ales femei, se putea reg?si.
Adunându-se un num?r impresionant de poezii, citite doar de so?ia sa ?i un cerc restrâns de prieteni, Angelei, îi veni n?stru?nica idee, de a le publica.
Angela, profesoar? de limba român?, mai mare cu 5 ani decât el î?i iubea so?ul, pân? la venera?ie. O doamn? adev?rat? în toate sensurile ar?ta bine, f?r? a str?luci. De aceea?i în?l?ime cu so?ul ei, f?r? kilograme în plus, cu chip pl?cut: brunet?, cu ochi c?prui, fa?a rotund? cu buze c?rnoase, de sub care ie?ea dantura perfect? ca un ?irag de alabastru. Când zâmbea se f?cea prim?var?. Gospodin?, muncitoare, nu se plângea niciodat?, chiar dac? dormea câteva ore pe noapte cu tezele de corectat la cap?tul patului, ziua fiind rezervat? celor doi copii, elevi eminen?i ?i so?ului.
?i totu?i, din timpul ei rupse pentru a citi tot ce scrisese Dan, le corect? ?i le duse la o editur?, spre publicare, în jur de 100 de poezii.
Trecuser? vreo 15 ani, în urma ultimei revolu?ii din România.
Familia Ciurea locuia într-un or??el de lâng? Dun?re, aproape de mun?ii Banatului.
Publicarea versurilor, trebuia imperios a fi o surpriz?.
- Dane a? dori s? mergi cu mine sâmb?t?, la Casa de Cultur?, avem un simpozion ?i se merge, cam pereche.
- Ce v-a venit drag? acum la sfâr?itul anului ?colar? Nu sunte?i s?tui de întruniri tov?r??e?ti?
- Dane, nu fii r?ut?cios... nu sunt întruniri tov?r??e?ti, ca alea la care te tot referi tu. Este pur ?i simplu o întâlnire între colegi ?i doresc s? m? înso?e?ti. Lu?m ?i copiii.
- Bine scumpa mea so?ie, dac? tu vrei neap?rat, m? supun, a?a cum m? supun eu în fa?a doamnelor, dar s? nu m? pui s? iau parte la discu?iile voastre din tagma profesorilor. C? oricum nu vre?i s? schimba?i nimic din vechea form? de înv???mânt.
- ?tii Dane, c? nu depinde de noi. Noi suntem doar truditorii, cei ce ne supunem. Al?ii mai mari hot?r?sc, ce ?i cum trebuie s? înv???m copiii.
- De ce neap?rat trebuie s? v? supune?i? Dac? fiecare dintre voi, cei ce ave?i puterea deciziei asupra catalogului ?i a materiei, a?i preda nenorocita aia de materie altfel decât st? scris, s-ar schimba ?i la noi ceva. Dar nu, lumea s-a plafonat ?i las? fiecare pe altul începutul. ?i uite a?a, nimeni nu începe.
- Gata Dane, gata ?tiu teoriile tale revolu?ionare, dar nimic nu se înf?ptuie?te dac? le expui în fa?a mea, doar.
- Bine, sâmb?t?, o s? le expun în fa?a colegilor t?i. Vreau s? le v?d mutrele ?i p?rerea.
- S? nu îndr?zne?ti... ?i de fapt nu pentru asta mergi tu sâmb?t? acolo.
- Dar pentru ce merg? Chiar a?a, pentru ce?!
- Vei vedea, mai spuse Angela, punând punct discu?iilor interminabile ?i contradictorii, nenum?rate de altfel cu so?ul ei, cam singular în gândire.
La toaleta pe care trebuia s? o poarte Dan, Angela abia ob?inu în?elegere din partea lui, s? îmbr?ce un sacou cu blugi, dar cu pantofii sport prefera?ii lui, pentru care nu primise derogare. De cravat? nici nu putea fi vorba.

va urma