proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

- Cum ?i s-au p?rut cori?tii, c? tu, am impresia, i-ai fascinat.
- Ei, i-am fascinat?! Le-a pl?cut b?rba?ilor c? le-am cântat în strun? ?i ai v?zut ce s-a întâmplat, era cât pe aci s? ne îmb?t?m amândoi, de numa-numa, am avut noroc cu tân?rul acela care a fost cel mai iste? din acea adunare format? ad-hoc în crâ?ma lui Anicu?a. Dar oare ?i femeile s? fi fost, vorba ta, chiar atât de fascinate? Eu cred c? nu, mai ales cele care au venit cu b?rba?ii lor ?i apoi au stat cine ?tie cât ca s? îi a?tepte.
La urm?toarea repeti?ie s-a dovedit c? ?i femeilor le-a pl?cut de noul dirijor, ca dovad? le-a povestit ?i altora, care n-au fost prima oar?, dar acuma aproape au umplut scena. Trebuia, îns?, conform indica?iilor primite de la Comitetul Jude?ean de cultur?, ca din repertoriu s? nu lipseasc? Sub steagul partidului ?i Privesc din Doftana prin gratii de fier. Noroc c? erau cunoscute de cori?ti, au trebuit f?cute doar câteva retu??ri, a?a c? Doru a avut timpul necesar s? repete înc? un cântec nou: Muma lui ?tefan cel Mare de Gheorghe Dima. Era, de fapt, o balad? pentru soli?ti ?i cor, cu acompaniament de pian. Soli?tii au fost g?si?i destul de repede, un bas ?i o altist?, voci impecabile ?i cu o capacitate uluitoare, zicea Doru, de se adapta liniei melodice. A trebuit s? se implice ?i Nu?u în cor la compartimentul ba?i, care era dispropor?ionat fa?? de cel ale altistelor, sopranelor ?i tenorilor.
De-abia, mai târziu, ?i-a dat seama c?, f?când parte din cor, îi va trebui ?i un costum popular ?i o c?ciul? ciob?neasc? a?a cum aveau ?i ceilal?i. S-a g?sit repede o sopran? care s-a oferit s?-i împrumute costumul so?ului s?u care are cam aceea?i talie cu a tovar??ului director dar care nu le prea are cu cântatul.
- V? invit, tovar??e director, s? veni?i la mine acas? s? încerca?i costumul poate va mai trebui s? ajust?m cioarecii ori c?me?a, sigur c?, dup? câte îmi dau seama privindu-v?, va mai trebui s? facem cu preduceaua o gaur?, sau poate chiar dou?, la curelu?ele de la ?erpar. S?-mi spune?i numai când veni?i s? fiu acas?. Oricum nu trebuie s? întârzia?i prea mult c? nu mai sunt nici zece zile pân? la întâlnirea aleg?torilor cu candidatul când va avea loc, dup? câte în?eleg, ?i serbarea cu participarea corului. Casa noastr?, ca s-o g?si?i u?or, uita?i-v? c? numai pe ea se afl? o pereche de coarne de cerb de toat? frumuse?ea, c? b?rbatul meu este p?durar ?i totodat? vân?tor.
Coristul Niculi??, care le ?tia pe toate de prin sat, când afl? de unde va avea tovar??ul director costumul popular, îi zise:
- Ave?i de grij?, tovar??e director, c? doamna cu costumul vrea s? v? atrag? la ea în cas? c?, poate, poate, în felul ?sta i se va c?p?tui una din cele dou? fete. Dar, v? spun eu, cea mare nu c?-i mai în vârst?, dar prea ?tie multe ?i de toate, de aceea, zic c? nu-i pentru dumneavoastr?, iar cea mic?, de?i termin? anul acesta clasa a unsprezecea, iar??i nu-i, c? zic unii c? se mai joac? înc? cu p?pu?ile. Iar cât prive?te coarnele de pe cas? zic tot aceia?i, pe bun? dreptate, c? i se potrivesc st?pânului care-i mai mult pe la p?dure c? doar lucreaz? la Ocolul Silvic.
Dup? ce Nu?u în?elese cam ce ar vrea s? spun? Niculi??, îi zise:
- Las?, m?, c? n-o fi chiar a?a, lumea vorbe?te c? gura lumii-i slobod?.
- Bine, bine, s? nu zice?i c? nu v-am spus!
N-a prea dat importan?? Nu?u la spusele lui Niculi??, dar, pân? la urm?, a înclinat s?-i dea dreptate. ?i asta pentru c? intrând în curtea casei împodobit? cu coarne de cerb pavajul din piatr? de râu str?lucea de cur??enie de parc? ar fi fost sp?lat nu cu mult timp în urm?, de?i era într-o zi obi?nuit? de lucru. La fel, du?umelele coridorului ?i ale od?ii dinspre uli??, unde a fost poftit erau, parc?, nefiresc de curate, mirosea a lemn sp?lat cu le?ie, iar pe lâng? pere?i mai erau înc? urme de umezeal?.
Dup? ce-l pofti s? ?ad? pe unul din scaunele capitonate, gazda zise:
- M? ierta?i câteva momente, ies numai pu?in s? aduc ceva, s? v? servesc c? doar e prima dat? când
ne-a?i c?lcat pragul.
R?mas singur, lui Nu?u îi trecu prin minte ceea ce îi spuse tovar??ul Bunea, cu câteva zile înainte, vrând s?-i caracterizeze, astfel, pe ace?ti oamenii de sub munte, nu c? ar fi zgârci?i, zicea el, dar uite cum decurge o vizit?: musafirul st? în picioare la u??, spune ce are de spus, gazda îl ascult? ?i mai zice ?i el câte ceva, iar înainte de a se desp?r?i, parc? scuzându-se, zice oare s? v? fi servit cu oarece? Musafirul îi r?spunde: apoi n-ar mai fi trebuit. Ei, î?i zise Nu?u, eu chiar voi fi servit cu oarece, dar, s? vedem, cu ce?
Pân? se se întoarc? gazda, a avut vreme s? se uite ?i la pozele de pe pere?i, un tablou cu amfitrioana tân?r? în rochie de mireas? ?i cu pahiol pe cap, la bra? cu mirele domniei sale într-un frumos costum popular s?li?tenesc, poate cel care o s?-i fie împrumutat pentru spectacolul de dinaintea alegerilor, dou? tablouri, fotografii m?rite ale unor feti?e surprinse, probabil, la serbarea de absolvire a gr?dini?ei, iar pe cel?lalt, dinspre r?s?rit, icoana unui sfânt slab cu o barb? alb?, prelung?, purtând pe bra?ul drept un prunc înf??at. În loc de ram?, icoana avea lipite scoici. Observ? ?i un înscris pe ea. S-a ridicat în picioare s? vad? dac? va deslu?i scrisul. Literele chirilice, întortochiate, spuneau c? este vorba de sfântul Stelian, ocrotitorul copiilor. A?a, admirând vechea icoan?, a fost surprins de gazd?.
- La ce v? uita?i, la vechitura asta? Eu i-am spus so?ului, dup? ce am zugr?vit ultima oar?, s? o pun? în pod sau s? o arunce, ce nevoie mai avem de astfel de lucruri, ast?zi se poart? cu totul altceva, el nu ?i nu, c? o are de la bunicul lui care a adus-o din Dobrogea, în alte vremuri, când a fost acolo p??unându-?i oile. ?i acum suntem nevoi?i s? ne uit?m zilnic la ea ?i barem dac? am ?ti ce sfânt este. Dar, haide?i servi?i!
A servit doar el un pahar de rachiu tare ?i apoi, de pe o farfurie de sticl? cozonac cu nuc?. La insisten?ele ei a luat ?i a treia felie. N-a putut refuza nici paharul cu vin de ?la bun de la Apold
A scos apoi gazda dintr-un dulap costumul popular. C?me?a era frumos împ?turit? în a?a fel încât nicio cut?, c?lcat? de gospodin? cu tigl?z?ul, s? n-aib? de suferit. I-a fost aproape mil? s? o probeze. I-a venit bine c?me?a ?i cioarecii, s-a a?ezat frumos ?i ?erparul.
- S-ar p?rea c? toate sunt bune ?i la locul lor, zise Nu?u.
- Sta?i un pic s? v? vad? ?i fetele, ele au ochi mai buni ?i ne pot spune dac? ceva nu este în regul?.
A întredeschis u?a ?i a strigat:
- Anco, Mioaro, ia veni?i voi încoace, veni?i, nu v? sfii?i!
Au ap?rut pe dat? cele dou?. Da, le-a descris destul de bine Niculi??. În afar? de asta erau îmbr?cate parc? de s?rb?toare. A trebuit s? defileze prin fa?a lor, s? se întoarc?, s? fac? câ?iva pa?i înainte ?i înapoi. N-au avut nici ele cum s? g?seasc? vreun cusur.
Hainele, odat? dezbr?cate, au fost împ?turate la loc cu mult? m?iestrie, iar mama fetelor a organizat transportul lor spre biroul directorului c?minului cultural. Mioara, cea mai mare, ducea pe mâinile întinse vesta neagr? ?i c?me?a, iar Anca, la fel, cioarecii, ?erparul ?i c?ciula. Înainte mergea Nu?u cu mama fetelor, urma?i îndeaproape de purt?toarele, cu mâinile întinse, a pieselor vestimentare. În cei aproape o mie de metri parcur?i pân? la c?min, Nu?u ?i-a dat seam? c? de prin multe case erau privi?i de dup? perdele, c? pu?inii oameni întâlni?i, femei, b?rba?i ori chiar copii întorceau capul dup? ei.
De aci încolo, treburile au mers bine ?i la C?minul Cultural precum ?i la Comitetul Comunal de Partid. Candidatul propus de la centru de c?tre Frontul Unit??ii Socialiste a fost prezentat în una din zile cet??enilor din Circumscrip?ia electoral?. În cuvinte alese, Nu?u le-a vorbit despre cel propus, ar?tându-i originea social? s?n?toas?, a insistat asupra studiilor liceale ?i universitare pe care le-a început în timpul regimului burghezo-mo?ieresc, asupra greut??ilor materiale c?rora a trebuit s? le fac? fa?? în acei ani, despre apropierea sa de mi?carea muncitoreasc? înc? din 1944 când a activat în domeniul sindical, iar, apoi, în?elegând mersul firesc al societ??ii române?ti, a cerut s? fie primit în rândurile partidului. A insistat apoi asupra sarcinilor de mare r?spundere pe care le îndepline?te ast?zi pe linie de partid ?i de stat, concluzionând c? tovar??ul merit? pe deplin încrederea cet??enilor din acest? circumscrip?ie electoral? pentru a-i reprezenta în organul jude?ean al puterii de stat.
- Cine este pentru ? Cine este împotriv? ? Cine se ab?ine ? A?a...mul?umesc. Tovar??ul a fost votat în unanimitate s? fie candidat în circumscrip?ia noastr? electoral? la alegerile din doi martie pentru Consiliul Popular Jude?ean. V? rog trece?i în procesul verbal rezultatul acestei supuneri la vot. Apoi, candidatul mul?ume?te adun?rii pentru încrederea acordat? ?i î?i ia angajamentul, c?, în cazul în care va fi ales, nu-i va dezam?gi pe aleg?tori.
În ziua alegerilor, fiind duminic?, cei mai în vârst? ?i-au dat seama c? clopotele celor dou? biserici au fost trase mai devreme decât în alte duminici, sau s?rb?tori, iar slujba s-a terminat mult mai repede.
?i autobuzele, care în zilele de lucru aduceau cadrele didactice navetiste, au circulat normal. Directoarea liceului organizase din timp, a?a cum se stabilise în ?edin?a Comitetului Comunal de Partid, echipe de agitatori. Acestea trebuiau s? stea într-o sal? al?turat? celei în care se vota, iar un membru al Comisiei electorale, periodic, îi informa, care sunt aceia ce nu s-au prezentat s?-?i exercite acest important drept. Înspre ace?tia porneau membrii echipelor pentru a-i l?muri s? vin?. ?i cei cu urnele volante au avut de alergat prin sat, nimeni nu ?i-ar fi închipuit, pân? atunci, câ?i b?trâni netransportabili sunt ?i câ?i oameni bolnavi, aproape cu un picior în groap?, mai vie?uiesc prin casele din comun?.
A trebuit s? stea Nu?u, ca reprezentant al biroului Comitetului Comunal, la num?r?toare voturilor ?i la întocmirea procesului verbal care va fi înaintat Biroului Electoral Jude?ean. Din partea Consiliului Sindical jude?ean, a participat tovar??ul Bobeanu, jurist de profesie. El trebuia s? conduc? comisia de num?rarea voturilor ?i s? asigure respectarea legii electorale. Cu zece minute înainte de ora 24, când trebuia s? se încheie procesul electoral, pe comun?, acesta s-a adresat pre?edintelui comisiei:
-Face?i-v? datoria !
- Ce anume, s? deschid urna?
- Cum s-o deschide?i, de ce ? Anun?a?i c? se apropie terminarea vot?rii !
- Pe cine s? anun??
- Pe eventualii aleg?tori care ar mai fi pe coridor sau prin curte, ca s? se gr?beasc?.
- P?i, nu mai este nimeni.
- N-avem de unde ?ti.
V?zând c? n-o poate scoate la cap?t cu pre?edintele, tovar??ul Bobeanu deschise u?a, scoase capul afar? ?i inton? pe un ton imperativ :
- Mai sînt opt minute pân? se închide urna, v? rog, gr?bi?i-v?!
Se uit? în continuare la ceasul de mân? urm?rindu-i secundarul.
- Gata, timpul a trecut, pute?i deschide urna!
Con?inutul urnei a fost golit pe mas? multe buletine ajungând ?i pe du?umea
Unul câte unul, buletinele au fost desf?cute, fiecare membru al comisiei având câte un teanc în fa??.
- Nota?i, v? rog, fiecare pe formularul s?u, vede?i c? scrie acolo: voturi valabil exprimate, voturi anulate, voturi pentru, voturi împotriv? etc, apoi vom totaliza ?i vom centraliza.
- Dar, tovar??e Bobeanu, unde s? înregistr?m buletinele pe care scrie ceva?
- Ce scrie, tovar??e, ia cite?te !
- Mi-e ru?ine.
- D?, s? v?d !
Foarte multe buletine au ajuns la Bobeanu. Acesta le studia cu ochelarii pe nas apoi într-un târziu zise:
-Tovar??i membri ai comisiei electorale, n-a?i studiat Legea 57 din 1968 cu instruc?iunile ei de aplicare. Nu ne intereseaz? dac? aleg?torul a scris ceva, sau nu pe buletinul de vot. Este dreptul lui de a scrie sau nu, de a desena ceva sau a nu desena, c? de-aia-i democra?ie. Votul pentru este cel în care numele candidatului n-a fost t?iat, cu creionul printr-o simpl? linie orizontal?. Nu ne intereseaz? oricâte X-uri ar desena. V? repet, a?a scrie în lege: linie orizontal? !
Rezultatul vot?rii a fost dat în ziarul jude?ean peste dou? zile specificându-se: au participat 98,88% dintre aleg?torii cu drept la vot, au votat pentru candidatul Frontului Unit??ii Socialiste 96,83 %