Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Uneori vreau să fiu bulgar

de Sorin Stoica

E, aproape sigur, cea mai sălbatică, mai pură și mai liniștită plajă din câte am văzut vreodată. Și am văzut câteva zeci. E uitată de lume în spatele unui lanț muntos spectaculos, în nordul insulei Tenerife. Se cheamă Benijo. Doar suflete hippie obișnuiesc să vină la ea, sau solitari aflați în pace cu natura, unii căutând valul ideal pentru tabla de surf iar alții răsăritul perfect sau versul, visul, dorul, toate perfecte și ele. Apariția a două domnișoare acolo, ieri, a intrigat comunitatea de iubitori ai naturii și a adus râsete sănătoase. Una dintre domnișoare purta ochelari Valentino cât ochiurile de la aragaz, tricou Gucci aprins ca focul, papucei flocoși de la D&G și fustiță Versace verde fosforescent în ton cu oja. Cealaltă domnișoară era cam la fel, cu aceeași mie de euro dată pe două cârpe și un ochelar, cu singura diferență că oja era de culoarea ciubucului pe care-l sugeam prin talciocuri în copilărie, așteptând să-mi vină rândul să mă dau în tiribombă, la târgul de Sf.Maria. Și se opresc domnișoarele să adulmece locul, își flexează savant brațele cu gentuțe de paie și ele de marcă, scrutează zona și lumea pe sub borurile vălurite ale pălăriilor cu, evident, etichete italiene, se uită apoi una la alta pentru ca, după nici zece secunde, cea mai înaltă dintre ele, cea cu unghiile verzi ca o libelulă amazoniană, să concluzioneze cu cel mai curat accent bucureștean: hai fă înapoi la Mamaia, că acilea e dăcât țărani!

Sorin Stoica (sorinucu) | Scriitori Români

motto: Să mă lași!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro