Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Strada Primorska

de marin badea

Nu încerci s?-?i explici aceast? fascina?ie. Poate e ceva atavic. Când homo erectus, s?tul de vân?toare, prin stepele Eurasiei, imediat cum a început s? st?pâneasc? focul, câinele, calul, a decis c?-?i poate asigura hrana într-un mod lipsit de primejdii ?i într-o form? mai pu?in sângeroas?, mult mai comod?, retr?gându-se într-un estuar ?i transformându-se în culeg?tor. De midii. De stridii ?i perle, tip nasture, de Basra, Akoya, perle moned? ?i perle curcubeu, Blister sau Edison ?i Ikecho, Mabe ?i Kasumiga, de cherrystone. Privirea lui a devenit blând? ca o raz? ascu?it? reflectat? în blana unei pisici de Siam în timp ce toarce pe prispa ridicat? din sp?rtur? de calcar amestecat cu nisip fin de maree, de sub pietrele marine. Stridii crescute în bancuri. În pescuitor de octopus, scufundându-se pân? la baza stâncilor. În ravene pe care, ulterior, în timpul refluxului, au zgâriat ?i au c?ptu?it cu ocru de pe?ter?, cu ni?te vârfuri de cremene, solzi ?i guri uria?e de asprete ?i de celacan?i. De languste, homari ?i creve?i c?rora urma?ii le-au dat nume calde: Chocolate, Blue Jelly, Sakura, Ruby sau Red Rili. De cambul?. De hering ?i de scrumbie albastr?. Megalodoni. Rechin boreal sau înger. De vulpe de mare. De chi?car ?i gimnur?, hamsie ?i chep?, rapane ?i meduze pr?d?toare, rizeafc?, sardin? ?i ?prot, bacaliar ?i merluciu, z?rgan, gambuzie ?i scorpie. De coco?el ocelat, guvid de iarb?, cameleon sau zebr?, de mâl sau de nisip. De chefal sau castanel?, stavrid sau lichie, lavrac sau barbun, lifar, oblad? sau sparus, pe?tele teac?, uva sau drac de mare. Calcan ?i balist?. E o lume care te hipnotizeaz?. Ai descoperit-o târziu, cum la fel de târziu ai observat c? în partea ta de lume nu sunt numai salcâmi r??chira?i, cei comuni, albi, robinia pseudo-acacia, ca ni?te lumân?ri înfipte, toamna târziu, în arpaca?ul fiert al stepei, în tot terciul acestui ?inut pauperizat pân? la aliena?ie, ci ?i salcâm ro?u, armat, magnific, roz sau argintiu. De Karagan sau de Crimeea. Nu numai liliac de var?, clementine sau caprifoi, c?lini sau rhododendroni, hortensii sau dr?cil?, cimi?ir ?i cununi??, trompet? c???r?toare, ci ?i ar?ari Beni Maiko ?i Little Princess. Trandafiri urc?tori în gr?dinile burgheze sau ale celor c?piat? de câ?tiguri financiare imense ?i nea?teptate, la loterii sau din tranzac?ii dubioase. E o parte de p?mânt mult mai uscat?, în care apele curg?toare se rostogolesc, un bulg?re de magm? peste care a plouat o singur? dat?, o ploaie rece, polar?, dup? care s-a înt?rit în muchii ascu?ite. Una care te captiveaz? ?i care-?i d? o stare de sa?ietate, de nea?teptat? lini?te, ca un interior luminat încet ?i-n care doarme un copil cu un deget în gur?, care nu a înv??at înc? s?-?i manifeste frustr?rile, momit cu fidget spinner ?i învelit cu gravity blanket. Un viitor consumator de Xanax într-o er? a consumerismului, a temerilor, a apocalipselor zilnice, a termenelor-limit?, a vacan?elor f?cute pe datorie. A unei fugi permanente care-?i acapareaz? via?a ?i ?i-o devor?, un fel de bacterie de ?esut care te mutileaz? pe interior, te m?nânc? de viu, ca fobiile tale de b?rbat care nu ?tie cum s? îmb?trâneasc?. Aici e o acalmie ca înaintea unei ultime încle?t?ri, cea din care nu ai cum s? ie?i înving?tor. Te plimbi pe strada aceea al c?rei nume nu-l în?elegi, Primorska, în asfin?it, cu toat? întinderea aia de ape în partea stâng?, cu toat? singur?tatea ta în partea dreapt?, cea care, uite, î?i este fidel? ?i te iube?te la nesfâr?it. În urma ta cresc arbori de fum plimb?re?i, ?erpuitori, Royal Purple ?i Young Lady, de m?tase, magnolii Little Gem ?i Susan, Genie ?i Liliflora Nigra, Black Tulip ?i Leonard Messel, Heaven Scent ?i George Henry Kern. Cresc nesfâr?ite câmpuri de lavand? m?rginite de glicine urc?toare ?i toate înflorite, Pink ?i Blue Prolific. Fiecare femeie care nu te-a urmat devine o amintire dintr-o perioad? în care ?i tu, deopotriv?, ai fost absent. Doar aerul e mai rarefiat în jurul acestora. Un fel de cor de bocitoare care a?teapt? s?-?i strige plecarea, cu o voce inexpresiv?, ca aceea care anun?? plecarea trenurilor, sosirea trenurilor. Stima?i c?l?tori, trenul InterRegio 1928, operat de CFR C?l?tori, din direc?ia Sibiu-F?g?ra?-Bra?ov-Predeal-Sinaia-Ploie?ti Vest, sose?te în sta?ie la linia 9 ?i va pleca în direc?ia Fete?ti-Constan?a. Trenul circul? f?r? oprire pân? la sta?ia Fete?ti. V? rug?m s? fi?i aten?i la îmbarcarea în vagoane! Anun?? sfâr?itul lumii. Expansiunea universului, înc?lzirea global?. Scufundarea vapoarelor cu migran?i în Marea Tirenian?, în g?ri austere, în grupuri sanitare comune amplasate pe drumuri de mare vitez?. Scufundarea Titanicului ?i nesfâr?ite r?zboaie prin ??ri exotice, ora?e-cet??i. Uragane de categoria 5. Cutremurele din Chile ?i invazia l?custelor pe câmpurile de orez situate de-a lungul fluviului Yangtze. Dispari?ia b?trânei p?s?ri a terorii. A marelui pinguin nordic. A mamu?ilor. A ?oarecelui gigant de Baleare. A corbului feroez. A anemonei de mare a lui Ivelly. A dropiei din partea ta de pust?, l?tr?toare în perioada de cuib?rit, nu altfel decât un câine ascuns în lanurile de sorg ?i de secar?. O astfel de pace ai mai sim?it-o în alte câteva locuri. În fa?a unei libr?rii botezate Pr?v?lia cu C?r?i. Comercializa atlase tip?rite pe hârtie rugoas?. Papet?rie Bond pentru epistole afectuoase, tandre, trimise într-o lume imaterial? ?i c?tre destinatari imaginari. Cerneluri Parker ?i Pelikan, Turkis Turqoise ?i Rot Red. De la Faber-Castell. Royal Blue, de la Montblanc, Edelstein ?i Iroshizuku. Tr?geai adânc dintr-un rest de Sobranie Redefined Black Longs, pe o canapea metalic? dat? cu grund, f?r? sp?tar, în fa?? la Steilmann. În timp ce ea cotrob?ia dup? rochii de var?, Tom Tailor, Iriedaily, Edited, Only, Buffalo sau Olivia Rubin. Lascana sau Vero Moda. Love Traingle sau Trendyol. Moze sau Ella Collection Sasha Dup? e?arfe Blue Mandala. Desigual sau Marella. Pinko ?i Surdic. Viking, Emilio Pucci, New Silk ?i Mid Cardigan, din dantel?. Dup? lenjerii erotice Blanchet Black, Obsessive sau Passion. Chilirose sau Noir Handmade. Toate menite s? î?i stârneasc? imagina?ia, frenezia. Emperita ?i Red Rose, Amallie ?i Ravenna. Deta?abile. Provocatoare. Extrem de incitante, de?i cu tine dormea goal?. O prin?es? care mu?case dintr-un m?r. Dormea de-a curmezi?ul, acaparând toat? l??imea patului, tot spa?iul care r?mânea între voi de fiecare dat? când absen?a ei devenea o preocupare chinuitoare ?i de care sc?pai inventându-?i alte manii. Ai v?zut partea aceea de întuneric din fa?a terasei, la ore extrem de mici, când nu se mai aude nici frecarea elitrelor micilor gâng?nii în aerul rarefiat al scurtelor nop?i de var?. Când toat? întinderea aia de nesfâr?ite ape e un fel de pojghi?? crescut? pe fa?a p?mântului, pe care o po?i traversa c?l?rind dromaderi ?i având pe fa?? un hijab. Pentru a te proteja. De sudoare. De irita?ii. De mu?c?tura fierbinte a celei mai apropiate stele. O a?a întunecime ai mai v?zut într-un alt ora?, tot la astfel de ore matinale, pe strada Telecabinei, dintr-un loc pierdut în de?ert?ciune. U?a balconului d?dea într-un zid de negreal?. Fumai f?r? nici un fel de gând în minte, cu un fel de autosuficien?? care nu te irita, în vreme ce în pântecul unei femei care f?cea dragoste sco?ând sunete ciudate, stridente, extrem de înalte, cre?tea un copil care nu va mai apuca s? se nasc?. Ai aflat asta mai târziu, tot pe o alt? strad? dintr-un or??el cufundat în propria lui singur?tate, strada Nou?, sunt mult prea nenorocit? ca s? m? mai nenoroce?ti ?i tu. Atunci ai urât-o. Instinctiv ai vrut s? o ucizi. S? cau?i o bucat? de sticl? ?i s? o love?ti în zona aceea care a adus-o în acea stare, direct în vulv?, aplicându-i lovitur? dup? lovitur?. Dintr-o ur? greu de în?eles. Patologic?. Era peste puterile tale s? judeci ?i s? po?i asimila o asemenea frivolitate care te speria. Era defini?ia anostit??ii cumulat? într-un singur gest, singurul adev?rat f?cut pân? atunci ?i care o definea prin excelen??. Care denota lipsa ei de încredere. Lipsa zonei de confort în preajma ta. Tot ce-ai putut s? faci a fost s? o s?ru?i, în parcarea supermarketului, hai s? ne mai gândim la asta, i-ai ?optit la ureche. Nesiguran?a. A?a cum ?i tu ai c?utat, în tot acest timp, un spa?iu care s? te accepte sau c?ruia s? nu îi pese c? exi?ti. Biped depresiv mergând descul?, cu c?ma?a fluturând peste turul pantalonilor sau pur ?i simplu aruncat? pe um?rul drept, neglijent, pe strada Primorska. Unde e?ti un nimeni care prive?te ferestre, reflexia luminii în ele, ziduri vechi ?i m?cinate de brize ?i ploi, trepte calcaroase urcând spre locuri pe care nu aveai curajul s? le descoperi în întregime. Î?i spuneai c? vei face asta a doua zi. Totul se întâmpla a doua zi, într-o nesfâr?it? amânare. Ca un fel de ideal pe care ?i-l propuneai, unul care, dac? era atins, î?i pierdea utilitatea E?ti un nimeni printre smochini crescu?i ?i ei în bancuri, pe marginea drumurilor pr?fuite ?i populate de oameni bizari, neglijen?i, ca ni?te manechine, singurul lor rol fiind acela de a-i da o aparent? doz? de normalitate acelui ora? ?i c? nu e ceva izvorât doar din închipuirile tale, vorbind într-o limb? pe care nu o cuno?teai. Mergeai la gelaterie ?i cereai, prin semne, ce produs vrei. Stracciatella cu nuci Macadamia. Sau de Pecan. Honey & Walnut. Salted Caramel. Nestle Nirvana Pralines & Cream. Venchi ?i Sensation Duble Lemon & Meringue. Î?i spui c? e?ti atât de împ?cat cum arareori ai mai sim?it asta. Pe strada Bizan?, în timp ce o a?teptai. A venit, în cele din urm?, c?lcând vesel în ni?te pantofi cu tocul jos. I-ai mirosit sudoarea picioarelor ?i-?i p?rea un parfum aproape mistic. Cu note misterioase, magice ?i inconfundabile. Dulci, picante ?i lemnoase. Dup? care ?i-a cerut un aparat de ras, nebunule, ai r?bdare! Brusc traversai o alt? strad?, dintr-un alt ora?, situat? undeva lâng? o pia?? denumit? Matei Ambrozie. Avea o rochie de tul. Tot a?a, c?lca ap?sat. În timp ce a?tepta?i s? se schimbe culoarea ro?ie a semaforului, în mul?imea aia strident?, frem?t?toare, care a?tepta în rând cu voi, ai ciupit-o încet de coaps?. Ca un gest de complicitate pervers?. Apoi tot ?irul str?zilor pe care te-au purtat vremurile. Beclenu? ?i Dealul Florilor. Karatzali, Ostra ?i Sâiului. Strada Grivi?ei, cu acea cl?dire de un gri-petrol în care te cazai peste var?. Priveai prin deschiz?tura geamului fream?tul de pe trotuare, negustori de m?run?i?uri, de tutun adus din Serbia ?i din ?inuturile la fel de austere ale Albaniei. Vânz?tori de maculaturi ?i de b?uturi dulci ?i acidulate, cu arome nemaiauzite pân? atunci. De papaya. De mango. De fructul-pasiunii, ananas ?i guava. Kumquat ?i opuntia. Litchi ?i mangostan. Totul fiind acoperit de mirosul în?ep?tor al unui gr?tar pe care sfârâiau cârna?i. O a?teptai, ea venea leg?nându-se, Ril?-Ril? Iepuril?, dup? care v? retr?gea?i într-o spelunc? din apropiere, s? mânca?i. Cartofi gratina?i ?i past? de creve?i, totul amestecat de-a valma într-un sos f?cut dintr-o past? dubioas? de ro?ii. Mergea?i apoi s? v? mângâia?i ?i s? v? s?ruta?i îndelung, ore în ?ir, pân? trecea ?i ultimul tramvai al acelei zile, frânând pe ?ine. Sau strada Lalelelor. Unde tot ea, dar cu chipul altei femei, te s?ruta la fel de îndelung ?i parc? înaintea unei apocalipse. F?cea?i dragoste ?i transpira?i pân? la satura?ie în în?bu?itoarele nop?i ale verii. Pân? când tot corpul v? era acoperit cu o pojghi?? sub?ire de sare. Uite, acum e?ti un om care merge cu capsule de silodosin? prin buzunare, oprindu-te printre tufe de buxus, laur Novita, de thuja ?i de s?lcii pitice. Urinând dureros ?i pu?in. Direct pe pere?ii White Rock Castle Suite Hotel & SPA sau Maria Palace Complex. Un fel de câine h?ituit ?i cu din?ii c?zu?i, hr?nit rar ?i prost, care-?i marcheaz? teritoriul. La fel cum fac ?i groparii când întind sfori pentru a trasa conturul viitorului mormânt. Dar î?i e bine. E o c?ldur? la fel de blând? ca o femeie bolnav? de Alzheimer care mângâie blana unui pisic împ?iat. Totul dintr-o obi?nuin?? ?i o empatie pe care nu ?i le mai poate explica. Pe strada Primorska e un fel de aur? care înso?e?te sfin?ii picta?i pe pere?ii bisericilor bizantine atunci când ace?tia se hot?r?sc s? plece în lume. De nebuni. De plictiseal?. De satura?ie ?i de ur?. Din mult prea mult? satura?ie ?i din prea mult? ur?.

marin badea (grupex_2007srl) | Scriitori Români

motto: -

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro