proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Un merit de necontestat al noilor tehnologii (care se afl? într-o continu? schimbare ?i îmbun?t??ire din punct de vedere tehnic ?i, astfel, sunt tot timpul „noi”) este acela de a ne fi pus sub lup? defectele ?i limitele gândirii umane. De fapt, acest aspect reprezint? atât un merit, cât ?i o vin?. Ca un produs secundar al bunei lor func?ion?ri, vina este aceea de a le fi oferit inamicilor ra?iunii instrumentele necesare prolifer?rii.

Tehnologia informa?iei, prin permanentizarea schimbului de opinii ?i disemin?rii de mesaje la orice or? din zi, a adus mai aproape de întreaga lume modelele de negândire ale celor care î?i expun opiniile cu înver?unare, dar nu gândesc înainte s? opineze, ale celor care se bazeaz? exclusiv pe intui?ie ?i nu depun nici cele mai mici eforturi de a trece printr-un filtru critic orice idee cu care intr? în contact, ale celor care se opresc din adresat întreb?ri atunci când ajung la prima versiune a realit??ii care pare s? aib? sens, dar care s-ar dovedi fals? la o privire mai atent?. ?i cei mai mul?i dintre ei se încadreaz? în tipologia „idio?ilor utili” - persoane care n-au reu?it s? descopere mecanismul gândirii critice sau, pur ?i simplu, au trecut prin sistemul de înv???mânt ca apa prin sit? (din vina lor sau din vina sistemului care i-a abandonat, voit sau nu), dar c?rora anumite p?r?i interesate caut? s? le modeleaz? percep?iile cu mesaje atent elaborate. Tot mai mul?i astfel de oameni se al?tur? tagmei celor care joac? intens la bursa zvonurilor, transplantat? din cadrul familial al comunit??ilor restrânse, izolate unele de altele, ?i stocat? în baze de date sau urcat? în „cloud”, unde s-a transformat într-un almanah de teorii ale conspira?iei, dispunând de o acoperire global?. ?i prin acest almanah, profitându-se de instantaneitatea noilor mijloace de comunicare, se creeaz? un zgomot de fond asurzitor, în special prin r?spândirea fricii ?i alimentarea mefien?ei cu privire la concepte precum „democra?ie”, „reprezentativitate”, „diviziunea muncii”, „autoritatea expertului” etc., pentru ca informa?iile oficiale, informa?iile transmise de exper?i, s? fie cât mai împinse în fundal, dac? nu chiar substituite de teorii halucinante. Ca atare, luptele celor care contribuie la almanahul de teorii ale conspira?iei cu promotorii ?tiin?ei (profesioni?ti sau amatori) se dau pe mai multe paliere ?i au în spate mize cât se poate de concrete, politice ?i economice, f?când parte dintr-un r?zboi informa?ional, dar nelimitându-se la acesta, purtat de regimurile autoritare împotriva societ??ilor democratice ?i drepturilor omului. Aceste lupte dep??esc cu mult în amploare interesele unor persoane fizice care vor s? vând? leg?turi de speran?? cu arom? de p?trunjel ca leacuri universale pentru toate „boalele” (care, de altfel, se propag? în paralel cu manipularea institu?ionalizat?).

Odat? dependen?i de materialele din acest almanah de teorii ale conspira?iei, având gândirea captiv? într-un univers de simboluri gata s?-i seduc? ?i s? le hr?neasc? orgoliul, oamenii vor putea s? acceseze din ce în ce mai greu idei simple, dar adev?rate. Un exemplu de astfel de idei ar consta în faptul c? orice societate organizat?, care este sau care vrea s? ajung? prosper?, func?ioneaz? ?i poate func?iona doar printr-o serie de reguli general acceptate ?i atitudini îndelung cultivate prin socializare, cum ar fi compromisul ?i cedarea unei mici p?r?i din libert??ile personale pentru a putea convie?ui în pace ?i armonie al?turi de mii, sute de mii sau milioane de semeni, în cadrul a?ez?rilor umane de diferite dimensiuni - o astfel de manier? pragmatic? de a pune problema nu este accesibil? celor suferind de mania persecu?iei, care vireaz? constant spre calea minimei rezisten?e ?i v?d o amenin?are în orice se întâmpl? în jurul lor. Un alt exemplu de idee simpl?, dar palpabil?, se reg?se?te în con?tientizarea c?, de-a lungul istoriei omenirii, diviziunea muncii a creat specializare în interiorul societ??ilor ?i, prin urmare, a condus la o dezvoltare continu? a patrimoniului cultural al lui homo sapiens, dar c? presupozi?ia func?ion?rii pe termen lung a acestei diviziuni a muncii o constituie încrederea (în limite rezonabile ?i niciodat? f?r? precau?ie) în autoritatea expertului. Dac? pornim de la premisa c? nici un avocat nu ne poate reprezenta atât de bine pe cât este capabil de a o face ?i ne gândim în permanen?? c? to?i vor s? ne escrocheze, nu putem tr?i într-o societate. Dac? pornim de la premisa c? nici un om de ?tiin?? nu-?i va pune cuno?tin?ele ?i inteligen?a în slujba omenirii pentru a crea un vaccin sigur, de exemplu, nu putem tr?i într-o societate. Dac? pornim de la premisa c? nici un politician nu dore?te s? reprezinte conform competen?elor sale oamenii pe care este chemat s?-i reprezinte, nu putem tr?i într-o societate. ?i exemplele pot continua.

Modelele de negândire propagate prin intermediul almanahului de teorii ale conspira?iei, care are o acoperire global? ?i speculeaz? viteza de circula?ie a informa?iei, caut? s? dinamiteze tocmai esen?a traiului în comun într-o societate democratic?, anume încrederea în concepte precum „reprezentativitate”, „diviziunea muncii” etc., f?r? de care o astfel de societate nu exist? ?i nu poate exista, r?sturnând raportul dintre regul? ?i excep?ie, lucrându-?i adep?ii la nivel de percep?ie ?i insuflându-le sentimentul c? totul este o potemkiniad? ?i c? nimic nu este adev?rat. În cele din urm?, modelele de negândire insist? asupra punctelor slabe sau defectelor inerente unei societ??i democratice (în calitatea sa de sistem imperfect), ocultându-i astfel punctele forte sau meritele.