proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Pe 15 august 2023, Eugen Enea Caraghiaur ar fi trebuit s? împlineasc? 100 de ani. Din nefericire, pe 11 mai 2023 a încetat din via??. Mai jos, un eseu dedicat acestei mari personalit??i, scris de subsemnatul în decembrie 2021:



Popasul antologic al unei legende vii a literaturii române

Eugen Enea Caraghiaur este o legend? vie a literaturii române ?i unul dintre cei mai importan?i poe?i lirici ai exilului românesc. Îmi revine pl?cerea de a vorbi despre un personaj extrem de complex, cu o biografie fabuloas?, dat? fiind ?i prietenia care ne leag? de aproape dou? decenii, o prietenie având ca punct comun dragostea fa?? de ?ar?, dragostea pentru limba român? ?i dragostea pentru poezie. Nu pot uita întâlnirile cu „Prin?ul” din cadrul întrunirilor Asocia?iei Scriitorilor de Limb? Român? din Québec ?i nu pot uita nici seratele poetice de la re?edin?a sa din Montréal, acolo unde m-am sim?it mereu ca la mine acas?. A?adar, voi începe cu o scurt? biografie a domniei sale, pentru a ne face o idee despre via?a unui om care a luptat pe toate fronturile pentru a-?i împ?rt??i ideile ?i pentru a l?sa ceva valoros în urm?.

Scriitor, jurnalist ?i om de afaceri, Eugen Enea Caraghiaur s-a n?scut pe 15 august 1923, în localitatea Comrat din Moldova. Este fiul profesorului ?tefan, principe de Panciu, ?i al profesoarei de limba francez?, Alexandra Maria Iosefina, principes? de Dadjani. Începe studiile la Facultatea de Mine la Politehnica din Timi?oara (1943), unde fondeaz? Mi?carea anticomunist? a Tineretului Universitar Na?ional ??r?nesc (1945). Pentru lupt? antibol?evic? ?i pro-Basarabia este arestat ?i condamnat la moarte (17 aug. 1948) de NKVD ?i Tribunalul Militar din Timi?oara. Evadeaz?, trecând Dun?rea înot spre Iugoslavia, ?i ajunge în Occident. Urmeaz? un drum plin de încerc?ri; suport? deten?ia în mai multe închisori din care dezerteaz?, ajungând, cu eforturi supraomene?ti, în Austria, Fran?a ?i Italia. A urmat cursuri de geologie la universit??ile din Roma, Nancy ?i Sorbona (cursuri de doctorat). În str?in?tate a luptat continuu pentru cauza româneasc?, fiind un militant convins pentru redresarea moral-politic? ?i economic? a societ??ii. În anul 1954 traverseaz? Atlanticul ?i se stabile?te în Canada. În noua ?ar? de adop?ie a activat ca inginer geolog pentru „Sullivan Mines” din Québec (1951-1954) ?i inginer consilier în explor?ri, prospec?iuni miniere, foraje de pu?uri arteziene (1955-1978), devenind, ulterior, pre?edintele consiliului Companiei „Can-Rom. Inc. Imobiliare” (1979-2004).

Eugen Enea Caraghiaur este Cet??ean de onoare al ora?ului Comrat din Republica Moldova, Pre?edinte de Onoare al Catedralei Ortodoxe Române Sf.-Ioan Botez?torul din Montréal, Pre?edinte Fondator ?i de Onoare al Congresului Canadian Român, înfiin?at în anul 1958. De?ine titlul de Principe al Casei Imperiale Ruse de Rurikovich. Este ?eful Casei Cumane Domne?ti de România Reîntregit?-Panciu, al 51-lea din tat? în fiu al Casei de Panciu, începând din anul 892 pân? ast?zi.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bucure?ti (Poezie), membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Asocia?iei Scriitorilor Români din Canada ?i membru onorific al Asocia?iei Scriitorilor de Limb? Român? din Québec (a fost ?i membru executiv al ASLRQ, în perioada 2008-2021). A fost distins de trei ori cu Medalia de Aur Mihai Eminescu. Prima a fost decernat? la Chi?in?u în anul 1998, de Liga Cultural? pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni ?i de c?tre Uniunea Scriitorilor din Moldova. Urm?toarele dou? au fost decernate la Bucure?ti, în anii 2008 ?i 2010, de Liga Cultural? pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Distins cu Medalia Realipirii Bucovinei, decernat? de c?tre Congresul Spiritualit??ii Române?ti în anul 1993 ?i cu Medalia Marii Uniri decernat? tot de Congresul Spiritualit??ii Române?ti în anul 2011 la Bucure?ti. Pe 11 mai 2014, a fost decorat cu medalia de argint de c?tre Locotenentul-guvernator al Quebecului, Pierre Duchesne. Distinc?ia acordat? reprezint? recunoa?terea contribu?iei inginerului, omului de afaceri ?i scriitorului Eugen Caraghiaur la via?a comunitar?, precum ?i implicarea sa activ? în via?a social? ?i cultural? a Quebecului.

A fost coredactor al ziarului Dreptatea din New York (1973-1982) ?i fondator al revistei Datina Str?bun? din Montréal. A debutat în 1951, în revista ARC a Asocia?iei Române din Canada ?i a colaborat la revistele „Literatura ?i Arta” ?i „Telegraful român”. Este membru activ al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Colaboreaz? cu mai multe publica?ii din Moldova ?i România.

Eugen Enea Caraghiaur are o impresionant? bibliografie literar? ?i istoric?, peste 60 de volume, majoritatea fiind prefa?ate de acad. Mihai Cimpoi ?i prof. dr. Victor Cr?ciun, înso?ite de cronici semnate de Doina Dr?gu?, Elena Cruceru, Dumitru Anghel, Mihai Mor?ra?, Corneliu Grumezea, Constantin Dumitrache, Anatol Ciocanu, Dragomir Horomnea, Gheorghe Baciu, Argentin Stratopolos, Florin Mitroi etc. Aceste volume au ap?rut la edituri din Canada, Italia, România ?i Republica Moldova.

„Popas antologic” (ed. Semne, Bucure?ti, 2015, 296 pag.) reprezint? o trecere în revist? a volumelor publicate pân? în anul 2015, cuprinzând ?i recenziile lor. Aceast? carte, sus?inut? moral de Liga Cultural? pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, este dedicat? Poporului Român ?i Familiei Hanale de Panciu. Cuvântul înainte îi apar?ine lui Victor Cr?ciun.

Poemele din antologie sunt scrise în limbile român? ?i francez?, majoritatea fiind rimate ?i ritmate, dar f?r? s? fie tributare unor forme fixe. Poetul abordeaz? ?i versul alb, cu aceea?i naturale?e, demonstrând versatilitate stilistic?. Sunt prezente marile teme ale vie?ii, dar dragostea pentru Patrie, pentru p?mântul str?bun, capteaz? cel mai mult aten?ia, ceea ce confer? poemelor, dar ?i întregii c?r?i, un plus de valoare spiritual?: „Grâul t?u sub ceruri arde. / Pâinea ta ca somnul mut, / Î?i împresur? chemarea / De la Nistru pân?-n Prut. // Vârful t?u e gândul slobod / Peste glie când str?bate / Cu aripi de negru dohot / Din vis?rile furate. // Valea ta este limanul / Plin de ghioluri alb?strii / Unde lacrima-?i cât banul / Se revars? pe câmpii.” (poemul „Bugeac”, vol. „Psalmi”, ed. La Voix du Peuple, Montréal, 1986). Respectul pentru cele mai înalte valori ale neamului nostru este evocat ?i în poemul „Eroilor”, tot din vol. „Psalmi”, poetul amintindu-ne c? pre?ul libert??ii a fost pl?tit prin v?rsare de sânge: „Au v?rsat prinos de sânge / Trandafiri de pe cetate. / Cine-n urma lor mai plânge / Sub un semn de libertate? // Pe sub brazde ?i ruine / ?ine?i sfatul ort?cesc. / Visul vostru curge-n vine / În tot neamul românesc. // Într-o zi un val n?valnic / Izvorâ-va-n ce-am pierdut. / Va rena?te libertatea / De la Nistru pân` la Prut.”

Eugen Enea Caraghiaur î?i arat? recuno?tin?a ?i fa?? de patria de adop?ie, în volume precum „Cântare Canadei” (ed. La Voix du Peuple, Montréal, 1981). Dorul, dragostea, timpul, destinul, nostalgia sunt temele predilecte ale unor poeme amprentate de experien?a exilului: „?irag de clipe c?l?toare / Prin lumile f?r? sfâr?it / Îmi bat la geamul meu de dor / C-un deget fin ca un fior. / Îmi bat la pragul meu de gând / ?i-al sufletului prea fl?mând / De dragoste ?i bun?tate…” (poemul „?irag de clipe c?l?toare”). Fra?ii poetului sunt de aceast? dat? „francezii, englezii ?i al?ii”, to?i ace?tia fiind parte a unui „Popor împletit din multe fire” ?i al unui Québec în care „bate inima Pieilor Ro?ii” (poemul „Québec”). Iat?, deci, ce interesant? este poezia unui suflet românesc ajuns „Pe c?ile destinului orb”, „În inima p?durii de ar?ari”, a?teptând „Al prim?verii farmec”, a?teptând „prim?vara s? str?bat? de-a c?lare, teritoriul de la Polul Nord ?i pân?-n U.S.A.” (poemul „Canada-n prim?var?”). Iar pân? la prim?var?, toat? aceast? a?teptare s? pl?teasc? tribut greu iernii canadiene, evocat? atât de frumos în volumul „Iernatice stihuri” (ed. La Voix du Peuple, Montréal, 1981).

Tematic, experien?ele lui Eugen Caraghiar au ceva în comun cu experien?ele lui Neruda, dac? este s? compar?m „To?i anii de grea pribegie”. Numai c? în cazul lui Caraghiaur, poeziile au o înc?rc?tur? emo?ional? mult mai dureroas?, mult mai traumatizant?, poetul dep?nând, în volumul „Poeme de suflet” (ed. La Voix du Peuple, Montréal, 1981), „Amintiri din lag?rul Lipari”: „?i iat?-m? chiar pe o insul?. / Piatra ?i cerul m? leag?. / Gândul grumazul îndoaie. / Sufletul e numai v?paie. / Din cercul strânsorii amare / Cu lan?uri la mâini ?i picioare / M? uit la apele m?rii, / Delfin din sânul durerii…”. Îns? acest mare „Suflet basarabean” (titlul volumului ap?rut la ed. Nagard, Roma, 1982), nu î?i pierde niciodat? speran?a, chiar dac? „Fruntea-i strivit?” ?i tr?ie?te într-un „Întuneric blestemat” (poeme din vol. „Speran?e”, ed. La Voix du Peuple, Montréal, 1981). Nepierzându-?i speran?a, poetul transform? toat? suferin?a sa, cu ajutorul cuvântului, a „Colindului de Cr?ciun”, a „Magiei viziunii”, a convingerii sale c?, întotdeauna, „A crede înseamn? a putea”, în „Arta succesului” (ed. La Voix du Peuple, Montréal, 1990), o art? înmiresmat? de cânt?ri ale iubirii („Cânt?ri iubirii”, ed. Departamentului de Stat a Republicii Moldova, Chi?in?u, 1991), care cad precum meteori?ii („Meteori?i”, ed. Mileniul Trei, Hunedoara, 1990), pân?-n „profunzimile sufletului”.
În ultima parte a antologiei, sunt prezentate, prin prefe?e, postfe?e ?i recenzii, atât romanele autobiografice ?i istorice ale autorului, cât ?i volumele sale de eseuri economice. Vom aminti câteva titluri : „O istorie succint? a Cumaniei Mari”, „Secretul crizelor financiare”, „Sp?rg?torii de frontiere”, „Teoria creditului na?ional”, „Protoromânii – O istorie netrunchiat?”, „Sarmato-ge?ii – O istorie reconstituit?”, „P?ienjeni?”, „Sub teasc” etc.

Eugen Enea Caraghiaur, ca ?i mul?i al?i scriitori români de mare valoare care ?i-au tr?it via?a în exil, nu a beneficiat de aceea?i vizibilitate pe care au avut-o scriitorii din România. Cu toate acestea, opera sa merit? toat? aten?ia criticilor ?i istoricilor literari, având toate atributele valorii. Emo?iile sunt la cote înalte, iar dragostea ?i patriotismul nu sunt deloc de fa?ad?.

Ionu? Caragea, 10 decembrie 2021