proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Se muncea, din greu, f?r? preget, la construirea socialismului în Republica Popular? Român?. Fostele clase exploatatoare cu greu î?i l?sau puterea din mân?. Lupta de clas? se ascu?ea pe m?sur? ce clasa muncitoare ob?inea victorii. ?i ob?inea! La 11 iunie 1947, sub conducerea în?eleapt? a partidului clasei muncitoare, P.C.R, a avut loc na?ionalizarea principalelor mijloace de produc?ie, fabricile ?i uzinele au trecut în mâna clasei muncitoare. O bucurie f?r? margini a cuprins întregul popor. În Pia?a Mare a Sibiului s-au adunat nu sute, ci mii de muncitori. Cu pumnul mâinii drepte ridicat m?r??luiau prin fa?a unei tribune, proasp?t ridicate, în care se aflau membrii conducerii locale a partidului. Din tumultul de glasuri se distingea AnaPauker, Gheorghiu Dej, bag? spaim? în burghezi. Prin fa?a magazinului „Floa?iu” un grup de oameni îmbr?ca?i în alb, ??rani, b?rba?i ?i femei, î?i a?teptau rândul s? intre în pia?? pentru a trece ?i ei prin fa?a tribunei ca s? strige, în semn de mul?umire, P?tru Groza s? tr?iasc?, c? ne-o dat p?mânt ?i cas?.
Erau mul?umi?i oamenii, de prin ora?e care mergeau la filme. Ce interesante erau cele sovietice B?t?lia Stalingradului ?i C?derea Berlinului. Mai ales copiii aplaudau vitejia Armatei Ro?ii ?i râdeau, s? se pr?p?deasc?, la scenele în care era transpus? neghiobia de care d?deau dovad? armata hitlerist?, în unele situa?ii. Erau emo?iona?i de vitejia sovieticilor. Ce frumos începea filmul „Povestea unui om adev?rat” dup? romanul lui Boris Polevoi. Ap?rea o p?dure de pini, nins?, în care se auzeau urletele lupilor. Apoi sunete de motor ?i un avion care face o aterizare for?at? printre conifere. Din carlinga avionului ias? cu greu pilotul. Este c?pitanul Alexei Meresiev. Îl descoper? un grup de partizani care îl trec linia frontului. Ajunge la spital unde i se amputeaz? ambele picioare de la genunchi. Apoi i se pun proteze. Visul pilotului era s? reia lupta împotriva fasci?tilor. De aceia se antreneaz?. Reu?e?te s? mearg? f?r? baston apoi chiar s? danseze Kazaciocul, cu figuri grele. Apare în fa?a unei comisii medicale care vrea s?-l lase la vatr?. Alexei îns? vrea, cu tot dinadinsul, s? se întoarc? în avia?ie ?i s? continue lupta. Comisia se opune. Nimeni, niciodat? n-a pilotat un avion având picioarele amputate zice ?eful comisiei
- A?a o fi, îns? eu sunt om sovietic, r?spunde Meresiev
Reu?e?te, pân? la urm?, s? revin? în avia?ie unde face multe fapte de bravur?. Povestea lui ajunge pân? la comandantul suprem, I.V. Stalin care-l propune s? primeasc? titlul de erou al Uniunii Sovietice. Mai erau entuziasma?i copiii de filmul „Fiul regimentului” dup? o povestire de V. Kataev. Este fiu al regimentului pentru c? a fost adoptat de o unitate militar?. I se d? misiuni de observare a inamicului. Urcat într-un copac înalt, vede mi?c?rile trupelor inamice pe care le raporteaz? regimentului s?u printr-un alfabet morse adaptat la ridicarea unor stegule?e. Se râdea cu poft? la filmul „Toat? lumea râde cânt? ?i danseaz?”. Feti?ele ie?eau cu lacrimi în ochi de la filmul-basm „Floarea de piatr?” ?i de la „Înv???toarea din ?atrâi”.
?i o partea operei lui Maxim Gorki a fost ecranizat? apoi proiectat? ?i pe la noi. „Copil?ria mea” ?i „Universit??ile mele". Pe coperta unei c?r?i ale sale era imprimat? o fotografie în care ?edeau la sfat ce doi: Lenin ?i Gorki. Pe o alta era fotografia lui Lenin care c?ra pe um?r un stâlp. P?rea, conduc?torul proletariatului mondial, un simplu muncitor ce punea um?rul la îndep?rtarea relelor pricinuite de r?zboiul civil din Rusia de dup? Marea Revolu?ie Socialist? din Octombrie. Romanul Mama de M. Gorki era trecut în programa analitic? a unor clase de liceu. Tot în acea program? a p?truns, destul de timid p?r?i din opera lui Lucian Blaga ?i Tudor Arghezi