proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Enigma stelei ce-a murit

John Foster a fost un tip urm?rit de ghinion înc? de când s-a n?scut. La fel ca ?i al?i noi n?scu?i, a avut înc? din primele zile un puternic icter neonatal. Nimeni nu s-a îngrijorat prea tare, fiindc? mul?i nou n?scu?i aveau un asemenea icter, ?i tratamentul era simplu: dup? câteva ore de expunere la raze ultraviolete zilnic icterul disp?rea ca prin farmec.
În a treia zi de la na?tere, dup? ce Eva, asistenta de serviciu de pe sec?ie, l-a pus în incubatorul de fototerapie, a pornit cronometrul pentru dou? ore a plecat s? se ocupe de al?i nou n?scu?i fiindc? avea peste zece pe sec?ia ei, to?i cu acea?i problem?. Atât c? incubatorul unde fusese plasat John Foster avea un mic defect: cronometru avea obiceiul c? nu deconecta sursa de raze ultraviolete la ora setat? ?i lumina r?mânea aprins? pân? când era stins? manual.
La fel s-ar fi întâmplat, probabil ?i în ziua cu pricina dac? nu s-ar fi întâmplat s? fie chiar 11 septembrie 2001. La ora 9 diminea?a, ar fi trebuit s? î?i înceap? rondul printre incubatoare ?i bineîn?eles s? opreasc? ?i lumina de la incubatorul num?rul trei.
Totul ar fi fost perfect, numai c? la ora 8 ?i 46 de minute diminea?a, asistenta a fost chemat? de câteva colege în hol s? priveasc? ?i ea la televizor cum turnul de nord din complexul Trade Center a fost doborât de c?tre un avion care tocmai a intrat în el.
Lâng? televizor s-au mai adunat ?i alte asistente ?i chiar câ?iva medici, ?i parc? la nici unul dintre ei nu le venea s? cread? ce se întâmpl?.
Prin mintea Evei, printre atâtea informa?ii care o inundau dinspre televizor, era ?i cel al cronometrului defect de la incubatorul trei. Chiar a f?cut câ?iva pa?i spre sec?ie cu gândul de a-l opri, când tocmai atunci s-a anun?at c? ?i turnul din sud a fost lovit de un avion la ora 9 ?i 3 minute.
Dup? mai bine de o jum?tate de or? s-a anun?at la televizor c? la 9 ?i 37 de minute a fost atacat ?i Pentagonul, iar Eva a uitat cu totul de bietul copil ore în ?ir.
L-a descoperit cu totul întâmpl?tor o infirmier? care trecea prin sec?ie s? î?i fac? treaba. Când l-a v?zut pe John Foster ro?u ca un rac, a scos un ?ip?t ?i a scos din priz? lampa cu ultraviolete.
Asistentele au uitat cu totul de televizor ?i s-au adunat toate pe lâng? b?ie?el care abia mai respira. A fost transferat imediat la terapie intensiv?, ?i ajutorul lichidelor ?i cremelor de hidratare, a trecut cu bine peste acest episod.
Din p?cate pentru John Foster episodul ?sta a fost doar premiul dintr-un ?ir care p?rea de-a dreptul nesfâr?it. De parc? ghinionul ar fi fost un mic animal de cas? care îl iubea la nebunie pe bietul om ?i se ?inea mereu dup? el.
La gr?dini?? în orice înc?pere era plasat, mereu c?dea sau se sp?rgea ceva încât bietele îngrijitoare nu ?tiau ce s? mai fac? pentru a limita pagubele.
Cu chiu cu vai a reu?it s? termine gr?dini?a dar la ?coal? ghinionul s-a ?inut mai departe scai dup? el. Era un b?iat iste? ?i ?tia s? r?spund? la ore f?r? s? fac? un efort prea mare cu memorarea lec?iilor.
Problema se ivea la lucr?rile scrise fiindc? mereu era acuzat c? a copiat de la colegul lui de banc? de?i lucrurile st?teau de fapt exact invers.
A terminat ?i ?coala ?i dup? o scurt? tentativ? a renun?at s? mai fac? o facultate fiindc? i se p?rea un efort prea mare s? î?i frece atât timp coatele pe b?ncile unei facult??i pentru via?a plin? de ghinion care se întrez?rea în fa?a lui.
A schimbat diferite locuri de munc?, a încercat s? fie chiar ?i chelner într-o vreme dar dup? un ?ir care p?rea interminabil de farfurii sparte sau v?rsate în capul clien?ilor a fost nevoit s? renun?e. S-a obi?nuit cu ideea ca viitoarele lui locuri de munc? ar fi mai bine s? fie s? fie în locuri în care nu trebuia s? manipuleze lucruri care aveau tendin?a s? se sparg? sau s? alunece.
În ciuda faptului c? era atât de urm?rit de ghinion era un b?iat simpatic ?i mereu avea câte o glum? la îndemân? cu care de obicei încânta fetele.
Pe una dintre ele a încântat-o atât de mult încât efectiv l-a târât la altar. Bietul John Foster a fost mai mult o victim? în acest caz nefiind deloc preg?tit s? devin? capul unei familii. Mai ales c? abia împlinise 23 de ani. Dar viitoarea mireas?, Matilda, o fat? plin? de temperament ?i de perseveren?? ?i-a impus în cele din urm? voin?a ?i aproape f?r? s? vrea s-a trezit îmbr?cat în costum într-o gr?din? de var?, înconjurat de o mul?ime de invita?i ?i a?teptând s? apar? mireasa.
Care în cele din urm? nu a mai ap?rut ?i una din domni?oarele de onoare a adus în cele din urm? vestea c? mireasa fugise cu fotograful.
Toat? lumea încerca s? se prefac? întristat? de?i pe cei mai mul?i dintre ei care o cuno?teau ceva mai bine pe Matilda situa?ia mai degrab? îi amuza. Pe John Foster nu l-a amuzat deloc, nu atât din cauza nun?ii ratate ci mai degrab? din cauza timpului pierdut. El se consolase înc? de la bun c? în cele din urm? ghinionul lui proverbial î?i va vârî coada ?i ceva se întâmpla iar c?s?toria va sfâr?i prin a fi anulat?.
Cea care l-a consolat cel mai mult în toat? problema asta a fost domni?oara de onoare care i-a adus trista veste. Încercarea ei de a-l face s? uite a mers atât de departe încât a fost de acord s? î?i petreac? noapte cu el pentru a-l consola a?a cum se cuvine.
Dup? o noapte de dragoste mai degrab? trist? decât pasional? spre diminea?a, Paula, c? a?a se numea domni?oara de onoare a spus hot?rât?:
— ?tiu de ce anume ai nevoie ca s? spargi în final ?irul ?sta de ghinioane din via?a ta!
Cum John Foster nu a spus nimic ci doar a f?cut ochii mari Paula a c?utat ceva pe telefonul ei ?i apoi i l-a pus în fa??. O reclam? ciudat? a început s? defileze în fa?a ochilor lui ?i fata a început s?-i explice:
— Tot ce trebuie s? faci este s? î?i cumperi o stea pe care s? o asociezi numelui t?u. Nu cunosc nimic mai stabil decât o stea a?a c? dac? o stea va purta numele t?u orice ghinion va disp?rea pe vechi din via?a ta. Iar observatorul astronomic de lâng? ora?ul nostru tocmai a început s? vând? stele ?i contra unei taxe de numai o mie de dolari o stea va purta numele t?u. Î?i dai seama?
John Foster î?i d?dea destul de bine seama ce voia fata numai c? nunta ratat? îl l?sase destul de falit a?a c? oricât de mult îl atr?gea ideea se vedea nevoit s? renun?e la ea.
— Uite, a plusat fata, ca s? vezi cât de mult cred în ideea asta, am s? pl?tesc eu pre?ul stelei pentru tine, numai s? te v?d sc?pat odat? de ?irul ?sta de ghinioane.
În acea?i sear? au mers la Observatorul astronomic s? se uite la catalogul de stele disponibile spre vânzare ?i s? afle condi?iile.
Pentru o mie de dolari o stea din cele din catalog putea devenii „proprietate personal?”. Ce însemna asta de fapt?
În cel mult o lun? în nomenclatorul interna?ional al stelelor pe lâng? denumirea consacrat? va ap?rea ?i numele proprietarului. Tot în contul celor o mie de dolari „proprietarul” avea dreptul o dat? pe an s? vin? la observator ?i s? se uite tip de zece minute la steaua lui. Putea veni ?i mai des, de fapt de câte ori voia dar asta îl mai costa înc? o sut? de dolari de fiecare dat?.
În timp ce Paula pl?tea mia de dolari o fat? dr?gu?? ?i cu ochelari, tipul de fat? care sem?na cu un ?oricel de bibliotec? l-a condus la marele telescop ?i i-a ar?tat steaua HR – 54342 care de luna viitoare va ap?rea în fiecare nomenclator stelar cu numele de HR – 54342 - John Foster.
— Steaua se afl? la o distan?? de 5.768 de ani lumin? distan?? de Terra, l-a informat fata dup? ce a privit lung la steaua care devenise de acum a lui.
— Poate c? ar fi trebuit s? cump?r una mai aproape de noi, a spus el ?i la privirea mirat? a fetei a f?cut o glum?:
— Asta numai pentru cazul în care m-a? hot?rî s? o vizitez.
Fata a râs politicoas? apoi l-a informat:
— Se pot bineîn?eles cump?ra ?i stele mai apropiate numai c? la suma pe care domni?oara a pl?tit-o pentru dumneavoastr? ar fi trebuit s? mai ad?uga?i un zero.
A f?cut un gest u?or spre Paula ?i a ad?ugat încet:
— ?i la cum este de prins? în discu?ie cu domnul de acolo nu prea pare dispus? de loc s? fac asta.
”Domnul de acolo” era un b?rbat între dou? vârste care probabil c? venise ?i el s? î?i cumpere o stea dar cum se pare c? Paulei i se pusese pata pe el în loc de o stea se pricopsise cu o fat? pe cap.
Dup? ce formalit??ile au fost îndeplinite ?i steaua a devenit în mod oficial al lui, Paula i-a adus certificatul de proprietar al stelei ?i i-a spus trist?:
— A? fi vrut ca rela?ia noastr? s? dureze ceva mai mult numai c? ?tii ?i tu ce inima zburdalnic? am a?a c? m-am îndr?gostit brusc de Tom. „Coup de foudre” , cum spun francezii, ?tii tu.
L-a prins tandru de bra? pe Tom ?i înainte de a pleca ia spus peste um?r:
— Dar nu fi trist fiindc? am impresia c? steaua ta început s? lucreze ?i plecarea mea din via?a ta este de fapt ultimul ghinion.
S-a f?cut nev?zut? cu Tom cu tot ?i Estera, ?oricelul de bibliotec? i-a chemat un taxi s?-l duc? acas?.
Acum ori c? steaua îi purta noroc ?i a spart ?irul de ghinioane din via?a lui ori a fost o simpl? coinciden?? dar în anul care a urmat nu a mai avut parte de atâtea ghinioane. Se mai întâmpla s? se mai sparg? câte ceva prin preajma lui dar era atât de rar încât putea spune c? se încadra într-o medie statistic? normal?.
De stea uitase dup? o vreme aproape cu totul ?i poate ?i-ar fi scos-o cu totul din minte dac? cu câteva zile înainte de a se împlini anul de când o cump?rase nu ar fi primit un email de la Estera, ?oricelul de bibliotec? din Observator care îi reamintea c? mâine este ziua când poate s? priveasc? zece minute gratuit la steaua lui.
Se p?rea c? Paula avusese dreptate cu steaua cump?rat? fiindc?, coinciden?? sau nu în anul care a trecut parc? via?a lui intrase pe un f?ga? cât de cât normal.
Nu prea avea el chef s? se duc? pân? la observatorul astronomic la ora fixat? dar nu voia s? î?i sfideze soarta a?a c? a l?sat orice alt? preocupare ?i s-a dus s?-?i vizioneze „proprietatea”.
Estera, parc? m-ai sl?bise un pic dar a fost bucuroas? s?-l vad? ?i î?i amintea de desp?r?irea lui intempestiv? de Paula dar nu a lungit prea mult vorba pe tema asta mai ales dup? ce a aflat c? totul era bine în via?a lui.
Putea s?-?i vad? steaua direct prin ocularul telescopului sau putea solicita s? o vad? pe un monitor. A preferat s? se uite prin ocular ca ?i cum faptul c? o vedea singur îi conferea o oarecare intimitate ?i o accentuare a statutului de proprietar. Dup? câteva minute i s-a p?rut c? steaua pâlpâie u?or ca ?i cum l-ar fi recunoscut ?i îl salut?.
A râs singur de închipuirile lui dar cu pâlpâirile stelei deveneau tot mai accentuate a spus Esterei:
— Mi se pare c? steaua mea pâlpâie ca ?i cum m-ar recunoa?te!
Estera a râs ?i ea apoi i-a explicat:
— Fluctua?iile în str?lucirea unei stele sunt obi?nuite fiindc? lumina ei trece prin atmosfera p?mântului ?i în func?ie de curen?ii de aer sau de modific?rile de temperatur? pot ap?rea aceste pâlpâiri. Dar am s? transfer imaginea pe monitor s? v?d ?i eu.
Dup? ce a privit câteva clipe la steaua pâlpâitoare de pe monitor Estera a spus:
— Dar ave?i dreptate c? parc? fluctua?iile stelei dumneavoastr? ssunt prea accentuate.
În acea?i clip? John a scos un ?ip?t ?i ?i-a desprins ochiul de ocular.
— Doamne dar ce s-a întâmplat? Pur ?i simplu m-a orbit!
Estera privea ?i ea uimit? la monitor ?i de câteva ori a fost nevoit? s? regleze luminozitatea pentru ecranul monitorului devenise de un alb str?lucitor pe care nu se mai putea distinge nicio imagine.
— Nu ?tiu ce s-a întâmplat cu steaua dumneavoastr? dar a?a ceva nu am mai pomenit de când sunt eu la observator. ?i sunt de peste zece ani aici.
Pentru c? nu mai putea privi prin ocular a r?mas ?i el lâng? fat? uitându-se la monitorul care devenea din ce în ce mai str?lucitor.
În cele din urm? Estera l-a chemat la geamul panoramic al observatorului ?i i-a ar?tat lui John o stea luminoas? care se p?rea c? devine cu fiecare clip? care trece tot mai str?lucitoare.
— Singura explica?ie ar fi c? steaua dumneavoastr? se transform? chiar acum într-o supernov?, a ?optit fata încet de parc? i-a fi fost fric? s? nu fie auzit? de stea.
Privind amândoi la steaua care trimitea valuri de lumin? tot mai puternice spre ei fata i-a spus:
— Numai supernova lui Kepler din anul 1604 a mai avut o evolu?ie atât de rapid?. A fost atât de str?lucitoare încât a putut fi observat? cu ochiul liber ziua în amiaza mare de?i era la o dep?rtare de peste 20 de mii de ani lumin?.
A observat c? se ?ine cu mâna de piept ?i l-a întrebat:
— V? sim?i?i bine domnule Foster?
— M? în?eap? la inim? ?i chiar c? nu am avut niciodat? probleme cu inima.
John Foster devenise dintr-o dat? palid la fa?? ?i a întrebat:
— Crede?i c? poate exista vreo leg?tur? între faptul c? steaua mea a explodat ?i c? eu m? simt dintr-o dat? a?a de r?u?
Fata l-a privit uimit?:
— Domnule Foster dar steaua dumneavoastr? a explodat ?i s-a transformat în supernov? în urm? cu 5.768 ani dar noi o vedem abia acum fiindc? atât face lumina de la ea ?i pân? la noi. Deci nu poate exista nici o leg?tur? direct? ?i cu atât mai mult o leg?tur? instantanee.
John Foster se l?s? pe un scaun tot cu mâna ?inându-se de piept ?i a spus:
— Am citi undeva c? la masele enorme pe care le au stelele ar putea la o adic? s? manevreze în moduri necunoscute de noi timpul ?i spa?iul.
Fata l-a privit uimit? ?i a spus:
— Astea sunt specula?ii para-?tiin?ifice domnule Foster. Mai lipse?te pu?in ?i o s? spune?i c? stelele au minte ?i con?tiin??. Oricum prietenul meu este cardiolog chiar aici la clinica de la intrarea în ora? ?i am s?-l sun s? trimit? o ambulan?? fiindc? într-adev?r ar?ta?i r?u.
S-a ?inut de cuvânt ?i în numai câteva minute ambulan?a a venit ?i l-a luat pe John. Spre norocul lui, de gard? era chiar prietenul Esterei care a râs ?i el de ipoteza c? el se simte r?u din cauza la steaua care s-a transformat în supernov?.
Dup? ce i-a f?cut toate analizele posibile doctorul Evans i-a spus în timp ce privea la electrocardiogram?:
— Inima dumneavoastr? este s?n?toas? tun dar dintr-un motiv care îmi scap? ave?i o tahicardie galopant? de toat? frumuse?ea. Trebuie s?-i venim cumva de hac ?i s? v? domolim inima.
— Degeaba doctore, de la supernov? mi se trage ?i nu pute?i face nimic.
A doua zi se p?rea c? tot spitalul a aflat de internarea lui ?i a trecut pe la el fiindc? toat? presa vuia de vestea c? steaua lui John Foster s-a transformat în supernov?.
O mul?ime de speciali?ti s-au întrecut în explica?ii care mai de care mai savante ?i nici unul nu uita s? aminteasc? c? în numai câteva s?pt?mâni sau luni o supernov? emitea mai mult? energie ?i lumin? decât o întreag? galaxie.
Bineîn?eles c? nu a durat mult pân? când cineva a f?cut o paralel? între inima lui John Foster ?i steaua lui care s-a transformat în supernov?.
În cele din urm? au fost nevoi?i s? scoat? televizorul din rezerva unde era internat fiindc? mul?imea de specula?ii vânturate de a?a zi?ii speciali?ti puteau omorî cu zile chiar ?i un om s?n?tos.
Dar înainte de a fi mutat a auzit o întrebare pus? de un reporter unui astronom vestit:
— V?zând cât de violent se manifest? aceast? supernov? ce durat? de via?? îi da?i domnule profesor?
Profesorul ezit? înainte s? r?spund? dar în cele din urm? se hazard? s? spun?:
— Experien?a noastr? cu supernovele este destul de redus? ?inând seama c? lipse?te materialul de studiu ca s? zic a?a. O supernov? este un fenomen care se întâmpl? destul de rar ?i de obicei destul de departe de Terra ca s? îl putem studia bine ?i s? tragem ni?te concluzii general aplicabil?. Dar cred c? ave?i dreptate ?i dac? alte supernove pot dura s?pt?mâni sau chiar luni pân? când î?i consum? tot materialul ?i se sting la supernova de care discut?m nu-i dau mai mult de câteva zile de via??.
— Crede?i c? dup? ce se va stinge aceast? supernov? domnul John Foster va muri ?i el?
John nu a mai auzit ce a r?spuns profesorul fiindc? chiar atunci în rezerv? a intrat directorul clinicii înso?it de doctorul Evans ?i a oprit imediat televizorul.
— V-am spus de ieri s? lua?i televizorul de aici. Bolnavul nostru are destule idei ciudate f?r? s? fie nevoie s?-i mai bage altele în cap to?i reporterii tâmpi?i.
L-a consultat cu aten?ie chiar directorul care era o somitate dar tot nu s-au putut l?muri ce are bietul John Foster.
— F?r? îndoial? este ceva pe baz? psihosomatic?, ceva legat de supernova aia. Am auzit c? în câteva zile se va stinge ?i atunci în mod sigur se va opri ?i tahicardia asta galopant?.
Dup? ce i-au luat televizorul John, s-a târât cu greu pân? la geam ?i a privit lumina str?lucitoare a supernovei lui. I se p?rea, sau poate c? era numai o p?rere c? inima lui zvâcne?te în ritm cu str?lucirea de pe cer.
S-a dus înapoi în pat ?i dup? o vreme a auzit rumoare pe hol: „supernova s-a stins”, i s-a p?rut lui c? aude ?i parc? o ghear? i-a cuprins inima.
Ar fi vrut s? se mai duc? o dat? la geam s? vad? cu ochii lui cum se stinge steaua lui dar nu s-a mai putut ridica din pat fiindc? un val de c?ldur? l-a cuprins.
Peste câteva ore, când a intrat infirmiera s?-i aduc? mâncarea, când a deschis u?a nu a putut decât s? scoat? un ?ip?t ?i a sc?pat tava cu mâncare pe jos.
Imediat a sosit ?i doctorul Evans ?i directorul clinicii care au privit îngrozi?i la rezerva în care fusese John Foster.
În patul lui nu mai era decât un morman de cenu?? albicioas? iar pe pere?ii camerei era o funingine unsuroas? întunecat? la culoare ?i care d?dea camerei un aer lugubru.
— Poate c? toate cazurile de combustie spontan? au o cauz? asem?n?toare, a murmurat doctorul Evans când a putut într-un târziu s? vorbeasc?. Ar trebui cercetat…
— Ba nu ar trebui cercetat nimic doctore. Las? enigma asta a?a nedezlegat? fiindc? dac? aflu c? spui cuiva de ce s-a întâmplat aici, eu cu mâna mea o s? î?i semnez demisia.
A chemat administratorul clinicii ?i i-a spus s?-?i ?in? ?i el gura ?i s? aduc? repede un zugrav discret ?i s? fac? rezerva ca nou? iar cenu?a din pat s? o strâng? într-o p?tur? ?i s? o duc? s? o amestece cu cea de la crematoriul clinicii.