proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Mai erau vreo ?apte ore pân? s? ajung?, aveam timp s? preg?tesc o mas? festiv?, dar n-aveam din ce. Rezervele din congelator erau aproape zero, a?a c?, vrând-nevrând, m-am echipat de ora?, ie?ind pentru prima dat? la cump?r?turi, în c?rucior. Mergeam pe trotuar încercând s? nu iau în seam? privirile trec?torilor întâlni?i, dar problemele ap?reau la tot pasul. Nu toate trotuarele aveau te?itur? la coborârea pe partea carosabil?, dac? exista, era de multe ori foarte scurt? ?i abrupt?. Am intrat într-un magazin situat la nivelul solului, f?r? nicio treapt?, am intrat cu c?ruciorul, alegând câteva kilograme de carne de tot felul, pe care vânz?toarea mi le-a ambalat foarte bine, a?ezând pachetul în co?ul de la spatele c?ruciorului. Când am ajuns acas?, am sunat la firm? comandând b?uturi, cu factur? pe care urma s? o pl?tesc în zilele urm?toare. Din cauza mu?telor ?i viespilor, am preg?tit toate bucatele în buc?t?rie, p?strându-le în frigider. Am sunat-o pe Leti?ia, erau în vam?, a?a c? aveam cel pu?in o or? pentru mine, în care s? m? sp?l, s? m? îmbrac cu haine curate, abia pe urm? s? aprind c?rbunii. Baia n-a durat chiar o or?, nu mai aveam r?bdare, a?a încât am aprins focul, f?r? grab?, încercând s? sincronizez sosirea lor cu finalizarea bucatelor. Au ajuns în fa?a casei, Mioara a înso?it-o pe Leti?ia, aducându-i valiza, mirosul gr?tarului era magnetic, Mioara a hot?rât c? nu mai pleac? nic?ieri, a ie?it în strad? s? le comunice copiilor decizia, dar s-au întors cu to?ii, renun?ând ?i tinerii la primenirea ?i schimbarea hainelor.
- Sun?-l urgent pe Marcel, s? zboare ?i el aici! Cine vrea poate s? fac? du?... Mioara, scoate tu din ?ifonier câteva prosoape, baia de pe hol v? st? la dispozi?ie.
- Mihaela, intra?i voi doi acolo, eu intru cu Leti?ia în baia ei, în zece minute ne vedem aici, omul ?sta m-a omorât cu aromele lui. Hai s? vedem care termin? primii!
Primul a venit Marcel, eram atât de fericit, c? l-am îmbr??i?at ?i pe el, dup? ce-i luasem pe to?i în bra?e, la intrarea în gr?din?, în zona gr?tarului, servindu-i cu buc??ele de carne fierbinte de pe foc, t?iate special pentru înt?râtarea poftei de mâncare. Am desf?cut câte o bere a?teptându-i pe ,,austrieci”. Au ap?rut tinerii, erau rup?i de foame, trecând direct la mas?. Dup? vreo cinci minute au ap?rut în u?? Mioara cu Leti?ia, p??eau agale ?inându-se de mijloc, Leti?ia-?i l?sase capul pe um?rul ei, exact a?a cum f?cea când era lâng? mine. Le priveam cu drag, Mioara s-a dus la Marcel, s?rutându-l scurt ?i a?ezându-se lâng? el, Leti?ia venind lâng? mine, cu ochi alba?tri, blânzi ?i iubitori.
- Dumnezeule, ce bun a fost! ?i-a exprimat mul?umirea Bogdan, Iona e?ti cel mai mare maestru, cred c? nic?ieri nu se m?nânc? mai bine ca la pensiunea voastr?! - ?i ne privea pe amândoi - sunte?i nemaipomeni?i!
- Tinere, ?ine minte num?rul treizeci ?i trei, oricare dintre voi g?se?te aici, oricând, o mas? bun? ?i un buchet de trandafiri pentru doamne. Când pleca?i, v? rog lua?i-v? un buchet!
- ?i muzica ta este cu totul special?, niciunde nu po?i asculta atâtea arii celebre, sau buc??i instrumentale de notorietate, totdeauna am remarcat asta.
- Nu mi-ai auzit rock-ul, dar azi nu am pic de revolt? în mine, sunt fericit... ?i îndr?gostit, nu mai exist? limite, sau, dac? exist?, nu sunt imuabile, pot fi împinse tot mai departe, azi e s?rb?toare mare în regatul trandafirilor. Simt c? toat? energia care plute?te în curtea asta este doar iubire, mul?umire, bucurie ?i credin??. Nu simt niciun gând r?u.
- Voi doi, amândoi deopotriv?, sunte?i deasupra r?ului de orice fel, nu mai ?tiu pe nimeni la fel, a rostit Marcel, pentru prima dat? de când ne ?tiam când l-am auzit rostind atâtea vorbe ?i atât de semnificative.
- A?a-i, tat?, cred c? de aici vine ?i starea asta, puterea lor uria?? se na?te din credin??, în Dumnezeu ?i-n ei în?i?i, felul în care lupt? Iona cu propriile limite este miraculos, ?i acum lupt? ?i pentru Leti?ia, sunte?i incredibili, dragii mei... ?i tu mam? cât? iubire risipe?ti, cât? for?? ai adunat în tine, dac? vreodat?, cu Mihaela, vom avea probleme, sper s?-mi fii al?turi, e?ti de neoprit!
- Dragul mamei, cât voi tr?i, voi ve?i fi sufletul meu... ?i al Leti?iei, sunt convins?, dar ?i voi sunte?i b?t?io?i ?i inteligen?i, dac? vre?i ceva, nu v? l?sa?i pân? nu face?i, e alt? lume acum ?i al?i oameni. Pe vremea noastr? variantele erau pu?ine ?i concuren?a mult mai mare, am dat examen de admitere cu paisprezece candida?i pe loc, nu existau atâtea ?coli private, pentru pro?ti, în 89 am sperat c? se va schimba rânduiala într-una construit? pe criterii meritocratice, ale promov?rii valorilor individuale, dar, încet-încet, pro?tii au pus mâna pe putere, ?i-au f?cut ?coli care le dau diplome, cât mai multe diplome, legile ?i le voteaz? tot pentru ei, interesul suprem este s? aib?, nu s? fie ceva, s? fure, nu s? munceasc? cinstit, s? fure f?r? a fi judeca?i, dar toate astea le ?ti?i, le-a?i tr?it.
- Bineîn?eles, doar de-aceea am plecat!
- Plecarea voastr?, chiar dac? n-a?i fost primii, ne-a îngrijorat foarte mult, noi fiind altfel, din alt aluat, dar pân? la urm? s-a dovedit singura alegere de?teapt? în ?ara asta intrat? pe mâna analfabe?ilor
- Crezi c? nou? ne-a fost totuna c? plec?m? Ne era fric? ?i nou?, noroc cu prietenii care erau deja acomoda?i, dar cam singuri, am vorbit ore întregi cu Mihaela pe tema abandonului, voi m?car sunte?i doi, dar singur?tatea mamei ei o termina pe Mihaela, întâlnirea cu tine, Iona, ne-a bucurat sincer, nu era complet?, dar era ceva, apoi a venit necazul t?u ?i consolidarea prieteniei voastre pe baze umane, de profunzime.
- În prezent suntem chiar foarte bine, a ad?ugat Mihaela, muncim amândoi, Bogdan, mai ales, câ?tig? excelent, dac? tot vorbim acum, vreau s?-?i spun, mam?, c? noi am stabilit clar cu Bogdan c? în 5-6 ani î?i restituim jum?tate din banii ob?inu?i la vânzarea terenului, poate nu va fi o singur? plat?, dar o vom face.
Surprin?i de vorbele Mihaelei, schimbam cu Leti?ia priviri uimite, aceea?i expresie mirat? st?ruind ?i pe chipul Mioarei ?i al lui Marcel.
- M?i copii n?zdr?vani ce sunte?i, hai s? ciocnim pentru trupa asta minunat?, în care am fost primit ?i eu, ?i vreau s? v? spun câteva lucruri, dac? ave?i un pic de r?bdare.
S-au a?ezat mai bine în scaune, ?i-au luat fiecare sticla de bere sau paharul cu vin în mân?, am ciocnit ca de prima dat?, apoi am continuat: din fericire, ?i-i mul?umesc bunului Dumnezeu, nu sunt s?rac... nici foarte bogat, dar m? descurc destul de bine, firma îmi cre?te contul în fiecare an cu cel pu?in 100000 de euro, mai am ?i terenul de lâng? cas?, 12 ari, care face ?i el mul?i bani, a?a c?, v? spun acum de fa?? cu to?i, nu mai trebuie s?-i da?i Leti?iei niciun ban, dar, pentru c? nu am discutat acest aspect cu ea, o rog s? v? confirme spusele mele, asigurând-o c? indiferent care va fi via?a noastr?, aceast? sum? îi va sta la dispozi?ie, dac? vrea ?i fizic, în orice moment.
- Draga mea feti??, Bogdan scumpule, face?i-v? voi treburile cum ?ti?i mai bine, n-am vorbit cu el, dar Iona a m?rturisit ?i gândurile mele, a?a c? nu-mi datora?i nimic, decât, poate, un nepo?el, sau o nepo?ic?.
- Pân? la a o cunoa?te pe Leti?ia, am reînceput eu, oprind mul?umirile zâmbitoare ale tinerilor, fiind activ ?i mai tân?r, nu sim?eam singur?tatea ca o povar?, acum îns?-i simt prezen?a acestei doamne ca pe o binecuvântare. Doar gândul c? a? putea r?mâne din nou singur m? însp?imânt?, au trecut ni?te ani în care am primit câteva lec?ii pe care nu le ?tiam pân? acum, deoarece nu eram preg?tit ?i nici trebuin?? nu aveam s? le în?eleg. Tr?iam, dar o f?ceam într-un fel superficial, incomplet, poate chiar imatur. Leti?ia a schimbat totul în via?a mea, scurtând pân? ?i timpul pe care îns? l-a îmbog??it cu valori noi, statornice ?i adev?rate. Vorbele tale, Mihaela, de acum trei ani, când reîncepuse singur?tatea mea, mi-au folosit tare mult.
- Ce vorbe atât de importante ?i-a spus Mihaela, dac? po?i s?-mi spui, când a?i discutat voi, m-a-ntrebat Leti?ia cu un zâmbet abia st?pânit.
- Atunci, dup? aniversarea mor?ii tatei, când nu ?i-a t?iat trandafiri ?i a?i rupt-o, m-am dus într-o zi s? ud gr?dina noastr?, apoi am vorbit cu Iona, spunându-i în final s? aib? r?bdare c? lucrurile se vor aranja, poate, de la sine. Mam?, vedeam c? suferi c? nu mai erai între trandafiri, î?i lipsea ceva din via?a ta ?i eu speram, îmi doream s? v? împ?ca?i. ?i s-a ?i întâmplat, chiar dac? în condi?iile suferin?ei care d?duse peste el.
- Mihaela, doar câteva vorbe, a intervenit Mioara, poate-?i va spune cândva mama ta mai multe, dar ea, în tinere?e a fost de-a dreptul martirizat?, a suferit cumplit... ?i totu?i a supravie?uit, avându-l pe Mihai lâng? ea, acum iar??i are noroc de un b?rbat bun ?i se va face bine, eu cred c?, pentru s?n?tate, prima condi?ie este s? nu fii singur, s? ai un um?r pe care s?-?i ver?i lacrimile când suferi. S? nu merge?i prea departe sau pentru prea mult timp, unul f?r? cel?lalt, s? fi?i mereu împreun? ?i via?a v? va fi frumoas?. ?i pentru c? sunt medic ?i tu e?ti o fat? inteligent?, te rog s?-?i faci periodic controale mamare, eu îmi fac anual, de ani de zile. În rest, s? fi?i sinceri unul cu altul ?i s? reveni?i cât mai des în ?ar?. Noi v? a?tept?m cu inima deschis?!