Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.
Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap
Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.
Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.
Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.
de Jeflea Norma,Diana
(Reglementarea volumului na?ional. Un antreprenor lacom îi r?spunde unui angajat str?in de la compania de transport. Po?i s? te întinzi la Crematoriul Cr?pat dac? vrei cazare la hotel, i s-a spus unui furnizor din instan??.)
Palmieri cr?pa?i, voi care odinioar? purta?i petrol ?i victorie, acum purta?i cartofi - inima umil? a p?mântului - în palmieri cr?pa?i de înghe?, de a?teptare, de uitare.
Nu mai sunte?i exotici, nu mai sunte?i împodobi?i în triumf colonial, ci cu picioarele pe p?mânt, înr?d?cina?i în t?cerea rezisten?ei.
Nu purta?i s?bii, purta?i tuberculi. Nu pentru a lupta, ci pentru a na?te.
Nu sunte?i martiri, sunte?i gardienii solului, sunte?i cei care ?ti?i c? revolu?ia începe într-o oal?, nu într-un manifest.
?i când întinzi mâna spre cer, cu degetele tale cr?pate, nu o faci ca s? te rogi - ci ca s?-?i aminte?ti c? pân? ?i cea mai dispre?uit? recolt? poate deveni un imn.
B?trânul care uit?
Î?i poart? dosarul ca pe o cruce, nu din credin??, ci din a?teptare. La coada pentru pensiune, timpul este o umbr? care nu mai r?spunde la nume. Nu-?i aminte?te adresa, dar ?tie c? a construit odat? poduri peste râuri care acum sunt digitale.
Un prag st? în fa?a lui - nu din piatr?, ci din cod. Bate la u??, dar peronul nu se deschide. Nu este autorizat, nu este conform, nu mai este utilizator.
B?trânul care î?i aminte?te
Î?i poart? dosarul ca pe un relicvar, plin cu chitan?e, timbre ?i o poz? a unui fiu care nu r?spunde niciodat?. Î?i aminte?te fiecare formular, de fiecare dat? când i s-a cerut s? a?tepte. Î?i aminte?te c? pragul a fost odat? un etaj, nu un algoritm.
Îl vede pe tân?r trecând, c??tile protejându-l de realitate. Dar el ?tie: c? uitarea este o form? de putere, iar memoria este o rezisten??.
Incanta?ie pentru Rezisten??
Numele unui pensionar devine o constela?ie pe cerul memoriei. Fie ca fiecare form? s? devin? un vers, fiecare coad? o lucrare coral?. Fie ca pragul s? r?mân? - dar s? se schimbe faza cântecului.
motto:
Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.
Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro