Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Muntele

de Sorin Teodoriu

În fiecare diminea?? urc muntele din fa?a mea, cu dorin?a obsesiv? de a-i atinge vârful. O legend? spune c? aceast? reu?it? ar însemna trecerea mea într-o etap? nou?, pentru c?, odat? atins cerul, lucrurile p?mântene se vor vedea clar ?i se vor în?elege mai bine. Atunci caut s? nu m? r?t?cesc pe sutele de sui?uri ?i coborâ?uri ?i urc aproape piepti? c?rarea spre soare.

Cineva zicea c? via?a este aidoma muntelui, plin? de poteci strâmbe, de în?l?imi ?i genuni însp?imânt?toare, iar pruncii care î?i doresc s? alerge prin h??i?urile abrupte ale traiului p?mântean î?i aleg orbe?te p?rin?ii din vremea când ei sunt înc? nen?scu?i.

Iar tu trebuie s? crezi în cealalt? lume, dar s? î?i tr?ie?ti prezentul aici, uscându-te în fiecare zi ?i cu fiecare urcare spre lumin?.

Nu în?eleg mare lucru din regulile lui Dumnezeu, a?a c?, în fiecare zi, caut motive s? deschid ochii, s? descop?r r?s?ritul printre gene. Uneori plâng, întins în pat, doar ca s? uit visele unde m? scald într-o mare cald?, cu p?rin?ii tr?ind ?i cu râsul copilului fericit.

M? simt ciudat când locuiesc între vie?i, în amintiri care m? duc departe doar ca s? am de unde reveni - un fel de rutin?, aidoma unui vinil defect. Iar diminea?a m? ridic ?i aleg o potec? sinuoas?, trag aer în piept, privesc astrul fierbinte ?i m? luminez de o fericire mare. M? învârt în loc, într-un fel de dans p?gân, ?i strig p?s?rile într-o limb? necunoscut?.

?i încerc, Doamne, cât de mult încerc s? m? adaptez la timpul prezent. ?i m? rog, Doamne, cât de mult m? rog, s? apar? schimbarea în oameni ?i transformarea lor în fiin?e superioare.

Apoi, desigur, o s? vin? seara, ritualul de culcare, luminile scad în intensitate, luna preia întinderea cerului, iar pleoapele mele devin tot mai grele. Ap?rute de nu ?tiu unde, visele încep s?-?i arunce pledurile peste gândurile haotice – ele sunt mereu ultimele care adorm – ?i a?a r?mân prizonierul unor plase prin ochiurile c?rora nu am cum ie?i pân? a doua zi.

Sorin Teodoriu (sache) | Scriitori Români

motto: Cand fugi dupa spirit, prinzi prostia. Montesquieu

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro