proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Cu Ana, era ca într-un joc cu sup?r?ri ale copiilor. Când am sunat-o eu, nu mi-a r?spuns, apoi m-a sunat ea, nu i-am r?spuns eu, mi-a scris dou? mesaje pe telefon, comportamentul ei era ciudat, nu voia s? recunoasc? ?i pace. A ?inut neap?rat, la un moment dat, s?-mi restituie cartea pe care i-o d?dusem s? o citeasc?, ?i-a anun?at vizita, era în trecere pe aproape, am servit-o cu mâncare, încet, încet, ne-am reobi?nuit, r?ceala ei de femeie jignit? ?i f?r? pat? s-a topit, a r?mas la mine peste noapte, am adormit pe la patru diminea?a, eram ferici?i, ne-am petrecut ?i duminica împreun?, spre sear? a plecat fericit? la Ia?i pentru o interven?ie chirurgical? la umarul drept, o poveste veche, neclar? pentru mine, a avut surpriza s? fie programat? peste multe zile pentru internare, s-a întors acasa la ea ?i pân? la plecarea la opera?ie, adic? mai bine de o s?pt?mân?, nu am mai v?zut-o, o singur? dat? r?spunzându-mi la telefon, spunându-mi cu voce ?tears? c? "pap?" adic? mânca ?i ea dup? câteva zile de b?ut f?r? oprire, am b?nuit eu. Au mai trecut câteva zile, într-o sear? m-a sunat de dou? ori, nu i-am r?spuns, eram revoltat, am sunat-o a doua zi ?i am aflat c? tocmai pleca la trenul spre Ia?i. Opera?ia a fost una reu?it?, s-a externat dup? trei zile ?i s-a oprit la sora ei în Câmpulung Moldovenesc. Vorbeam zilnic, îmi era dor de ea, chiar îmi lipsea, cu toate cele petrecute anterior. A?teptam s? se refac? ?i s? revin? acas?, i-am spus-o, primind un r?spuns ce tr?da doar neîncredere. Încet, încet am reluat comunicarea, vorbeam de mai multe ori pe zi, am abordat într-una dintre discu?ii suferin?a mea legat? de suferin?a ei, la sfâr?itul convorbirii eram fericit, convins fiind c? totul nu era decât o situa?ie conjunctural?, datorat? întâmpl?rilor nefericite prin care a trecut în ultimul timp: divor?ul, convie?uirea cu fostul so? în acela?i apartament, pentru care nu g?seau cump?r?tor, moartea recent? a fratelui, ?i pân? la urm? singur?tatea de neînvins. Doream cu adev?rat reîntoarcerea ei în ora?, era singura realitate ce-mi putea oferi bucurie, restul întâmpl?rilor erau doar pove?ti, îi spuneam mereu c? o a?tept, ?i-a prelungit mult ?ederea la sora ei, ?i, la un moment dat, nu mi-a mai r?spuns trei zile, i-am trimis un mesaj în care o întrebam de-a ce se joac? cu mine, au mai trecut dou? zile pân? mi-a r?spuns, m-a sunat spunându-mi c? sunt deplasat, ea are probleme ?i s? nu o iau pe acest ton, am aflat c? s-a mutat de la sora ei la o nepoat?, cred ca s-au certat ?i avea într-adev?r probleme. Nu m? ag??am cu disperare de nimeni, am renun?at s? o mai sun, m-a sunat ea dup? vreo trei sapt?mâni s?-i fac rost de ni?te ?uic? de prune, voia s? o dea cuiva, i-am rezolvat dou? kg. a venit într-o dup? amiaz?, mi-a pl?tit, a fumat trei ?ig?ri la o cafea, a plecat. Am strâns-o tare în bra?e, credeam c? nu o voi mai vedea, nu-mi ascundeam bucuria, ?i, dup? alte câteva zile, m-a sunat s?-i mai rezolv cinci kg. de ?uic?, era în drum spre Felix, î?i urma programul de recuperare ca la carte. În urm? cu dou? luni se pensionase la cerere, o pensionar? superb?, sub?iric?, frumoas?, cu ni?te ochi minuna?i, care avea dreptul la tratamente gratuite. Cu patru zile înainte de întoarcerea din sta?iune, într-o duminic?, am sunat-o doar s?-i aud vocea, s? v?d cum se simte. Bineîn?eles c? nu mi-a r?spuns, bineîn?elesul l-am în?eles atunci, ?i tot atunci mi-am propus s? nu procedez precum Maria, s? bat la cap peste m?sur? pe cineva care nu m? mai cunoa?te, hot?râre care, odat? asumat?, avea s?-mi fac? via?a mai u?oar? ?i mai simpl?.