proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Cele mai bune candidate aplic? mar?ea, între 10:00 ?i 11:30.

Nu e supersti?ie. E statistic?. Lunea înc? repar? ce-au stricat peste weekend, miercurea încep s? cread? c? oricum nu le va r?spunde nimeni. Mar?ea e o zon? sub?ire de speran?? curat?, ca o foaie alb? între dou? facturi.

Crap clapeta laptopului la 9:47. Cafeaua num?rul doi. Dashboard-ul se încarc? lent, ca o pleoap? grea.

Conversion rate: 12,4%
No-show: 7%
Cost per candidate: în sc?dere, masiv.

Îmi place ordinea. Inbox zero e o form? modest? de moralitate. Toate c?m??ile pe umera?e.

Am trei anun?uri active:

Office manager – start-up tech.
Asistent proiect – companie interna?ional?.
Junior HR specialist – mediu dinamic.

Textele sînt aproape identice. Doar titlurile respir? diferit. Rujuri pe aceea?i gur?.

Deschid fi?ierul „Optimiz?ri Q1”.

„Stabilitate” devine „flexibilitate”.
„Experien?? minim?” devine „deschidere c?tre înv??are”.
„Disponibilitate pentru deplas?ri” devine „mobilitate”.

Nu mint. Traduc.

La 10:06 apare prima aplica?ie cît de cît.

Fotografie luminoas?. Fundal neutru. F?r? b?rbat decupat din poz?. F?r? copil pe genunchi. F?r? perete scorojit.

Citesc CV-ul invers, de jos în sus, ca pe un corp întins pe mas?: întîi picioarele, apoi toracele, la final f??uca.

Pluginul de scoring î?i face calculele:

Vîrst?: optim
Re?ea social? public?: da
Familie nuclear? detectabil?: nu
Locuin?? proprie: nu

Scor: 8,2.

Peste 7 e bine.

Deschid ?ablonul:

"Bun?,

Am parcurs profilul t?u ?i credem c? exist? o potrivire excelent? cu rolul pentru care ai aplicat. Ne-ar pl?cea s? continu?m discu?ia într-un interviu online scurt, informal, pentru a ne cunoa?te mai bine.

Cu apreciere profesional?,
Andrei"

Andrei nu exist?. E doar o semn?tur? cu mandibul? blînd?. Send!

Îmi notez în agend?: mar?ea e bun?.

În CRM fiecare candidat? are un cod. Nu un nume. Numele sînt pentru emailuri. Codul con?ine: vîrst? / ora? / nivel educa?ie / scor vulnerabilitate / probabilitate de conformare.

La început foloseam culori. Ro?u pentru risc mare. Verde pentru u?or de gestionat.

Am renun?at. Cifrele nu te privesc în ochi.

Prima etap? e de înc?lzire.

Le scriu diminea?a devreme.

Niciodat? seara.

„Bun? diminea?a, sper c? nu te-am prins într-un moment nepotrivit.”

Diminea?a e pentru visele înc? neap?rate.

Le trimit descrieri lungi, obositor de optimiste:

echip? mic?,
mediu sigur,
oameni care se sprijin?,
lider empatic.

Le spun c? nu caut perfec?iune.

Caut o „poveste”.

Cuvîntul func?ioneaz?.

Una îmi spune c? a fugit de acas? la 17 ani. Alta c? mama e bolnav? ?i tratamentul cost?. Alta c? a dormit luni întregi într-o garsonier? cu alte dou? fete ?i o sob? de teracot?.

R?spund parcimonios, calculat:

„Î?i mul?umesc pentru sinceritate.”
„Apreciez curajul.”
„Nu e?ti singura.”

Îi dau exact atîta aten?ie cît s? simt? c? e special?.

A doua etap?: interviul.

Camera pu?in mai jos, s? par mai înalt. Lumin? rece. C?ma?? simpl?.

Le spun s? fie ele însele.
Le spun c? nu exist? r?spunsuri gre?ite.
Le spun c? vulnerabilitatea e un avantaj competitiv.

Notez:

voce tremurat? ? bun
privire în jos ? bun
pauze lungi ? excelent

Cînd una spune „nu ?tiu”, scriu: „disponibilitate la îndrumare”

Unele întreab? dac? postul e sigur.

R?spund:

„Nimic valoros nu e sigur.”

Sun? profund. E doar elastic.

A treia etap?: deplasarea.

Hotelurile sînt mereu aproape de gar?.

Niciodat? de aeroport. Aeroportul e cîh.

Le spun s? p?streze bonurile.
Le spun s? fie elegante, dar f?r? briz briz.
Le spun s? nu se îngrijoreze dac? întîrzie vreunul.

„Fondatorii au program imprevizibil.”

Dup? ce ajung, comunicarea devine obscur?.

Deliberat.

T?cerea e parte din selec?ie.

Unele trimit poze:

„Am ajuns.”
„Camera e dr?gu??.”
„A?tept.”

Nu r?spund imediat.

A?tept s? apar? întrebarea:

"Oi fi gre?it eu cu ceva?"

Cînd încep s? se scuze f?r? motiv, ka-ching!

Dup?, mesajele li se schimb?.

Nu mai sînt profi.

„Nu a fost ce mi-a?i promis.”
„A zis c? e o prob?.”
„Nu pot pleca înc?.”
„Nu mai r?spunde nimeni.”
„M? pute?i ajuta?”

Telefonul sun?.

Degeaba.

Telefonul e pentru contracte.

O fat? a trimis un mesaj vocal de patru minute.

Vorbea calm, ca dintr-un manual.

Spunea c? nu vrea scandal.
C? vrea doar s? ?tie dac? „pozi?ia mai exist?”.
C? trebuie s? se întoarc? acas?, dar nu ?tie cum s? explice.

Nu spunea ce s-a întîmplat.

Nu trebuia.

Am arhivat fi?ierul.

Folderul se nume?te „closed”.

Client nou miercurea asta:

Adrian Popescu – Founder & CEO.

Poz? cu tricou alb, birou minimalist, plant? mare în spate. LinkedIn e un acvariu de onestit??i plastifiate.

„Caut profiluri feminine pentru pozi?ii administrative. Discre?ie maxim?.”

Întreb?rile mele sînt standard:

loca?ie
perioad?
num?r
criterii

R?spunde:

„Tinere, prezentabile, f?r? obliga?ii.”

Semneaz? contractul digital în ?apte minute.

Pl?te?te avans.

Nu vorbim niciodat? despre ce urmeaz?.

E elegant s? nu vorbe?ti.

Eu livrez interviuri.
El livreaz? experien??.

Dac? n-ar fi suportabil?, n-ar mai veni nimeni.

A?a îmi spun.

Adrian e mul?umit.

Cere înc? dou?.

„Poate una brunet?, mai matur?.”

Îi livrez.

Clien?ii nu cer detalii.

Cer continuitate.

„Mai ai profiluri?”

Ca ?i cum ar întreba dac? mai e detergent.

Într-o joi apare pacostea.

CV simplu. Poz? într-o buc?t?rie mic?. Perdea cu flori.

Scor: 5,9.

O ignor.

Dup? o or? îmi scrie direct:

Nu am toat? experien?a cerut?, dar cred c? pot compensa prin seriozitate.

Nu folose?te emoji.

Nu se vinde.

O ?terg.

Peste dou? zile reapare cu alt cont.

Aplic? din nou.

O chem, dintr-un reflex tîmpit.

La interviu nu tremur?.

Nu se justific?.

M? prive?te drept în camer?.

„?ti?i ce m-a f?cut s? aplic?” întreab?.

Tac.

„Faptul c? anun?ul dumneavoastr? seam?n? cu alte cinci.”

Îmi explic? lent, calm:

?abloane,
domenii fantom?,
corel?ri,
IP-uri.

Nu amenin??.

Face inventar.

Ca un contabil al iadului.

„Dac? gre?esc, foarte bine”, spune. „Dac? nu, cineva va avea nevoie de datele astea.”

Îmi mul?ume?te pentru timp.

Închide.

Dup? o or? primesc email:

Nu v? acuz de nimic.
Doar v? informez c? p?strez aceast? coresponden??.
Poate într-o zi va folosi cuiva.

Nu promite.

Nu cere.

Doar noteaz?.

Dorm prost o noapte.

Visez CRM-ul full de pete ro?ii, ca o hart? epidemiologic?.

Diminea?a fac cafea.

Copilul meu apare pe ecran, pe tablet?.

Îmi spune c? sem?n cu mine, dar „mai gol”.

Nu întreb ce înseamn?.

Deschid laptopul.

Adrian a scris:

„Mai ai profiluri?”

P?i nu mai am eu...

M?resc pre?urile.

Mai pu?ine candidate.

Mai mult? filtrare.

Mai mult? „calitate”.

Adrian pl?te?te dublu.

Spune c? pia?a e bullish.

Dashboard-ul arat? excelent.

Record lunar.

Îmi cump?r un monitor nou.

Mar?i vine din nou.

Inboxul se umple.

Platformele recomand?.

Algoritmii duduie.

La 10:12 intr? o aplica?ie nou?.

Zîmbesc f?r? s? vreau.

Mar?ea e bun?.