proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Oriunde ai fi, altundeva decât într-un spa?iu perfect natural, uit?-te în jurul t?u ?i hai s? vedem ce...vedem.
S? zicem c? te afli într-o camer? de zi. Vezi un spa?iu de forma ?i dimensiunile gândite de proprietari împreun? cu unul sau mai multi arhitec?i. Mai vezi, probabil, o fereastr? ?i o u??, de forma, m?rimea ?i amplasamentul gândite, de asemenea, de cei pomeni?i mai sus. Tot ei au gândit ?i au ales vopselurile ?i culorile de pe pere?ii camerei. Bine, ei au ales doar fereastra ?i u?a, pentru c?, de fapt, ele au fost gândite de cei ce le-au produs. Doar modelele respective, pentru c? de fapt al?ii au gândit, la un moment dat, c? ar fi un bun material cel din care sunt f?cute, ?i l-au asociat cu sticla ori structura celular? a u?ii. ?i ace?tia din urm? au folosit gândirea celor care au inventat – creat deci – pentru prima oar? ideea ?i necesitatea u?ii, ferestrei sau a materialelor folosite.
U?or ame?it?
A?eaz?-te pe un scaun. Ales de proprietar. Este ales pe gustul lui propriu, gândul lui... F?cut de fabricant îns?, dup? gândul lui.
Desfaci o cutie de bere. Te ui?i la ea? Este aici datorit? gândului st?pânului casei. ?i rece, tot datorit? gândirii lui de a o ?ine într-o cutie rece... Alt gând al atâtor creatori pentru tot ce înseamn? frigider... Cite?ti marca de pe cutia de bere: ni?te fabrican?i care tocmai din anul 18.. – de când le-a venit prima oar? gândul s? produc? ?i s? îmbutelieze aceast? b?utur?, berea, ?i pân? azi, produc aceea?i bere de calitate. Pe lâng? ei mai sunt câteva mii de produc?tori, diferi?i ?i independen?i, care produc la rândul lor bere dup? re?ete rezultate ale gândurilor proprii. Cutia este din aluminiu? Da. Cineva, la un moment dat, s-a gândit c? ar fi un ambalaj bun. ?i iat? c? a c??tigat aprecierile celorlal?i. ?i cercule?ul de care tragi pentru a deschide cutia e interesant, nu? Cineva s-a gândit c? ar fi mai u?or a?a.
Bine, mai sunt ?i alte feluri de ambalaje pentru bere, gândite de câ?i ?i mai câ?i: sticl?, pet de plastic, butoi de aluminiu sau de inox, ?i cine mai ?tie câte. Torni berea într-un pahar. Ce este un pahar ? Cineva, de mult, s-a gândit c? ar fi mai comod s? bei din el decât din c?u?ul palmelor. Bine, nu direct, se mai gândiser? ?i al?ii la diverse alte modalit??i, cum ar fi b??ici de piele, diverse coji de legume, lemn cioplit sau metal b?tut. Paharul este un model ales de st?pânul casei, pe placul lui, pe gustul lui, pe gândul lui. L-a cump?rat dintr-o pr?v?lie al c?rei proprietar s-a gândit c? ar putea fi un produs vandabil. ?i s-a gândit bine. A avut de ales dintre foarte multe modele gândite de tot atâ?ia creatori ai tot atâtor fabrici de produse de sticl?. Sunt gândite în diverse m?rimi, culori, texturi ale suprafe?ei, cu picior sau f?r?. ?i multe...r?u. Mai d?m o rait? în jur? Bine. St?m la un bar de zid?rie, ?i sub coatele noastre este un blat din marmur?. A?a s-a gândit proprietarul c? este mai potrivit cu interiorul camerei. Pe bar mai sunt: un pachet de ?ig?ri (nu am s? insist, de?i câte ?i mai câte s-ar putea spune aici...), o scrumier? ?i o brichet?. Toate, la rândul lor, f?când parte dintr-o uria?? gam? de modele diferite, gândite de-a lungul vremii de genera?ii întregi.
Oricum, constat c? absolut toate cele ce m? înconjoar? nu sunt decât obiecte f?cute de om, bineîn?eles ca exprimare a gândului s?u. Toate sunt aici pentru c? le-a adus cineva. ?i pentru c? exist?. Exist? deoarece mul?i, înainte, le-au gândit s? fie...
Unde vreau s? ajung?
P?i, constat c? de fapt, într-un cadru natural existent, exist eu, omul, ?i o groaz? de lucruri, ce nu sunt altceva decât forme artificial create ale materiei.
Materie prim? luat? din natur? ?i modelat? de gânduri.
Tot a?a mai v?d pe bar o floare în ghiveci, o ram? cu fotografii în ea, ni?te sticle de b?utur?, un desf?c?tor de dopuri ?i câteva alte m?run?i?uri: toate aduse de cineva, create de cineva, inventate. De om.
Pere?ii camerei sunt plini de tablouri sau de aplice de lumin?. Canapeaua, fotoliile, m?su?a ?i covorul pe care stau.
Toate, nimic altceva decât materie ‘turnat?’ în matri?a gândurilor.
Vitrinele!
Vitrinele pline de diverse lucruri interesante: simple gânduri cristalizate în diverse forme.
Un ?emineu cu o groaz? de obiecte în jurul lui sau pe el, m?su?a cu tv-ul, aparatura muzical?, toate ‘înghe?ate’ dup? voin?a gândurilor.
Lâng? ele, albumul foto, discuri, benzi de magnetofon, casete audio, videocasete, cd-uri, DVD-uri... Toate pline de amintiri. Care induc gânduri.
Undeva, în centrul camerei, la loc de cinste, troneaz? biblioteca. Plin? ochi de c?r?i. Pline ochi de litere în?iruite dup? gândurile atâtor ?i atâtor înainta?i. Pline de fapt cu informa?ii. Informa?ii inteligente. De informa?iile ?i gândurile celor ce, dintr-un alt timp al existen?ei comune, ne trimit instruc?iunile despre cum se fac obiectele. ?i vie?ile...
Ni?te adev?rate semin?e ce caut? creierul în exclusivitate drept p?mânt roditor... Ni?te simple ou? ce pot îns? rena?te gândul înmagazinat în ele de îndat? ce sunt s?dite...

Concluzia celor de mai sus ar fi aceea c? tot ceea ce ne înconjoar?, se împarte în materie natural? ( vie sau moart?) ?i materie ’prelucrat?’ de c?tre oameni, ca ‘unelte’ ale informa?iilor ?i gândurilor. C? dincolo de noi, oamenii, sunt gândurile. O civiliza?ie a gândurilor. Doar ea singur? tr?ie?te de la început, noi oamenii ap?rem ?i disp?rem în timp.
Cunoa?terea ?i realiz?rile transmise ca o ?tafet? urma?ilor, r?mâne elementul comun, ce merge mai departe în timp.