proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Durerea ei îl r?ni fizic, îl l?s? f?r? cuvinte ?i îl arunc? în cea mai teribil? ?i mai întunecat? groap? a sufletului s?u.
- Cât? suferin??…, vocea lui îi surprinse pe amândoi.
Mara se încrunt?, iar lacrimile din privirea ei o f?ceau mai frumoas?, mai pur? ca orice. Corry se trezi cople?it de o dorin?? imperioas? de se repezi asupra ei, de a-i mângâia p?rul, de a ?terge lacrimile odioase de pe chipul ei…
- ?tii ceva? Po?i renun?a la prostia cu “simt tot ce sim?i tu…”, nu mai merge! Desigur c? suf?r, de când te-am cunoscut parc? sunt altcineva, parc? m-am transformat într-o str?in?. Nu mai ?tiu ce fac ?i nu mai ?tiu cum s? respir câteodat?. Nu pot s? pricep ce simt, ?i de ce doare atât, de ce ai ap?rut în via?a mea? De ce?! Strig? ea renun?ând la ultimele ziduri.
- Cred c? vreau s? pleci? Scuip?, întorcându-i din nou spatele.
Durerea provocat? de acel simplu gest îi opri literalmente inima.
- Mara!
Se str?dui din toate puterile s? r?mân? în picioare. Întinse mâna spre ea dorindu-?i s-o ating?, s-o conving?, s?-i arate ce era în sufletul lui. Nimic nu era mai important.
Nimic.
?i, în acea clip?, ?tiu exact ce voia s? spun?.
- În prima zi…, trecând pe lâng? mine, am fost n?ucit de complexitatea…, de adâncimea durerii tale. M-am trezit dorindu-mi s? ?tiu ce te doare, ce-?i face sufletul s? sângereze?
Mara se întoarse pe jum?tate, citi în ochii ei c?-?i amintea.
- Am vrut s? ?tiu dac? tot ce simte acea creatur?…, pentru c? nu p?reai real?, dac? toate sentimentele ei au aceea?i incredibil? intensitate. Iar, dac? era a?a, cum reu?eai s? supravie?uie?ti…, cum putea trupul t?u s? îndure a?a ceva? Cl?tin? din cap. N-am în?eles atunci.
D?dea tot ce avea ?i, când, cu ochi uimi?i în care plutea o expresie pe care n-o putu identifica, dar care trimise un curent prin trupul lui, fata se întoarse spre el, continu? înfierbântat:
- În zilele care au urmat am încercat s? m? gândesc cât mai pu?in la tine, râse amar. Dac? spun doar c? n-am reu?it, e o subestimare a modului în care ai r?mas ancorat? în mintea mea. Îmi doream s? te v?d, s? rezolv misterul triste?ii din ochii t?i, s?… Apoi, când otrava îmi alerga prin vene, ?i îmbr??i?am moartea f?r? speran?a de a te mai vedea vreodat?… ai ap?rut acolo ?i, în secunda în care te-am privit, am ?tiut!
P??i f?r? s?-?i dea seama spre ea. Mara începu s? tremure haotic în fa?a lui ?i î?i acoperi buzele cu amândou? palmele, ochii continuau s?-l priveasc? hipnotiza?i. Nu p?rea con?tient? de faptul c? el era la doar un metru distan??.
- Când lumea toat? se pr?bu?ea în jurul meu, tu mi-ai dat putere. Dac? înc? mai tr?iesc azi e numai daorit? ?ie! Dac? asta e dragostea, continu? el aproape în ?oapt? pierzându-se în ochii ei, dac? senza?ia de întregire pe care o am lâng? tine, dac? inima mea se opre?te când nu te v?d, dac? nu ?tiu cum s? exist f?r? tine…
Corry î?i coborî pleoapele covâr?it de o mie de senza?ii ce-i explodau în trup. Apoi, le sim?i pe ale ei…
Perfect? asem?nare, ca ?i cum inima lui ar fi privit într-o oglind?. Se apropie încet, gradual, de ea. Î?i sim?i pielea împuns? de electricitatea ce se crease între ei ?i, dintr-o dat?, tot ce reu?i s? vad? era sclipirea vie?ii din ochii ei. V?zu buzele desp?r?indu-se u?or ?i se aplec? incon?tient spre ele. Inhal? parfumul respira?iei fierbin?i ?i uit? de el. Mâinile ei se ridicar? ezitând ?i, o clip? mai târziu, palmele ei îi atinser? timide degetele. Ca ?i cum abia atunci ar fi realizat c? avea mâini, degetele lui le c?utar? înfometate pe ale tinerei. Pleoapele ei coborâr? pe jum?tate vibrând în a?teptarea care devenea dureroas? ?i fantastic? în acela?i timp. Iubirea net?g?duit?, pasiunea ?i disperarea, setea de a o absorbi, erau imposibil de înfrânt. Buzele lor se chemau tânjind, anticipând, atingerea ce trebuia s? fie infinit mai mult decât un simplu s?rut…