Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Blestemul banilor V

de Sofia Sinca

Grigore tr?ia fericirea începutului de amor lâng? o femeie tân?r? ?i frumoas?, mai tân?r? cu 20 de ani decât el, c?ldura c?minului, precum ?i dragostea reciproc? pentru un fiu pe care nu l-a avut niciodat? ?i pe care l-a dorit atât de mult.
Leontina, sf?râmat? de disperare ?i durere f?cu ?i un ultim gest pentru a-?i aduce so?ul acas?: se duse la oficiul b?ncii unde lucra Marta s? stea de vorb? cu ea. Aceasta ie?i imediat în fa?a oficiului, pe culoarul b?ncii ?i se recomand?.
- Duduie Marta, eu m? numesc Leontina Mironovici ?i vreau s? vorbesc cu dumneavoastr? …
- Da doamn?... Mironovici, cu ce v? pot ajuta? întreb? sarcastic, Marta.
- Pute?i s? m? ajuta?i foarte mult, trimi?ându-mi so?ul, pe Grigore acas?. Dumeavoastr? sunte?i tân?r? ?i pute?i g?si un b?rbat de aceea?i vârst?, cu sau f?r? bani mul?i.
- Stimat? doamn?, trebuie s? v? dezam?gesc. Nu pot s?-l dau afar? din cas?, pe omul pe care-l iubesc.
- Doamna Marta, implor? Tina cu voce joas?, te rog las?-mi so?ul, am nevoie de el…
- ?i eu am nevoie de el, r?spunse aceasta arogant, ?i fiul meu la fel. Este un tat? bun pentru fiul meu. Eu pot s?-i ofer ce dumneavoastr? nu i-a?i oferit nicidat?, un fiu.
- Dar e b?trân, doamna Marta, mai încerc? un ultim argument, Tina.
- Da? A?a-l vede?i dumneavoastr?? Eu îl v?d tân?r, puternic ?i foarte fericit. Vede?i, asta-i diferen?a dintre noi dou?… La revedere doamn?… Mironovici.
Marta se învârti pe c?lcâie ?i plec? în directie opus?.
Tinei nu-i r?mase, decât s? îndure ?i aceast? umilin??.
Seara la cin?, Marta îl întreb? pe Grigore:
- Când divor?ezi, Gore?
- De ce s? divor?ez Marta, te c?s?tore?ti cu mine? întreb? glumind.
- Eu credeam c? asta-?i este inten?ia.
Grigore nici în cele mai n??tru?nice vise ale lui nu credea c? este posibil, ca Marta s? se c?s?toreasc? cu el. Era mul?umit ?i de câteva clipe, de câ?iva ani petrecu?i împreun?, ?i apoi... fie ce o fi...
Noua situa?ie îl puse pe gânduri, totu?i. S? divor?eze… ce s-ar întâmpla cu Tina?! Dar oricum îi va l?sa casa, pensia ?i… altele de ce va mai avea nevoie, toat? via?a. Apoi hot?rî: va divor?a f?r? s? ?tie cele doua femei. Când ai bani e posibil orice. Astfel, fiecare avuser? parte de câte o surpriz?: Marta de una fericit?, iar Tina de una disperat?.
Intr-o lun?, pân? în anul nou, Marta se numea Mironovici, so?ia celui mai bogat ac?ionar din banca la care lucrase, deoarece renun?ase la servici. Condi?ia ei fiind alta, nu mai era nevoie s? fac? pe oficianta.
Cei trei Grigore, Marta si Mihnea, petrecur? revelionul la Paris; ?i înc? o s?pt?mân? dup?, pentru a face Marta cump?r?turi. B?rba?ii plecau s? vad? Parisul, muzee, edificii, iar Marta venea seara cu taxiul înc?rcat de pachete.
- Mama o s? ia tot Parisul în România, Gore, spunea Mihnea în glum?.
- Las-o Mihnea s? cumpere, dac?-i face pl?cere. O s?-i trebuiasca un avion special pentru marf?, ?inea la glum? ?i Gore.
Tina petrecu singur?, aprinzând lumân?ri ?i rugându-se pentru s?n?tatea lui Grig. Actele cu divor?ul terminat, le primi prin po?t?, faptul c? pe ea n-o întrebase nimeni dac? vrea sau nu s? divor?eze, o bulvers? enorm. Tr?ia într-o nesiguran?? total?. R?v??it? de suferin?e, de nop?i nedormite, îmb?trânise ?i mai mult decât era. Nu dorea s? mai mearg? la coafor, la cosmetic?, nu mai dorea nimic, decât s? se întoarc? Grigore sau s? moar?. ?i totu?i, alese calea bisericii, îi mai r?mase un singur lucru: s? se roage. ?i apoi la biseric? nu era singur?, aici era plin întotdeauna de oameni ferici?i sau nec?ji?i.
Dup? revelion se duse pentru câteva zile la sora ei Veta, dar nici aici nu-?i g?sea locul. Veta era ocupat? cu nepo?ii, cu so?ul ei ?pri?ar ?i ve?nicul calcul al banilor. Tina nu-i spuse nimic de mo?tenire, nici de faptul c? so?ul ei o p?r?sise.
- Ce fericit? e?ti tu Tina, cu un b?rbat a?a bun ca al t?u.
- Da, r?spundea, înecându-?i lacrimile.
Noua familie Mironovici hot?rî s? cumpere o cas?. Asta nu mai corespundea, era prea mic?, nu mai aveau loc pachetele cu haine, cump?rate de Marta. Pe multe nici nu le desf?cuse. ?i apoi era locuin?a Martei. Dup? îndelungi c?ut?ri, cei doi so?i g?sir? o vil? cochet? în centrul ora?ului, pe care Marta o ref?cu dup? gustul ?i preferin?ele ei. Abia mai ajugea acas?, seara, obosit? ?i nervoas?.
- Meseria?ii ??tia sunt cei mai escroci oameni. Vor bani mul?i, f?r? s? fac? ce au promis, se desc?rca femeia.
- De ce te plângi Marta de bani… ai câ?i vrei. Mâine vin ?i eu pe “?antier”.
- Ce rost are s?-?i mai faci ?i tu nervi?! Las?, stai cu Mihnea, c? de când este el, numai singur a stat. ?i v?d c? v? în?elege?i foarte bine. Eu m? duc dincolo s? dorm, pentru c? sunt foarte obosit?.
Grigore punând pe seama oboselii, înghi?ea fuga ei din dormitorul conjugal.
In cele din urm?, dup? câteva luni bune, casa fu gata ?i într-adev?r ar?ta superb: lux, frumuse?e, opulen??. Ce importan?? avea cât a cheltuit Marta? A amenajat o locuin?? pe cinste. Apoi d?dur?, adica ea, Marta d?du o petrecere de inaugurare cu prietenii ei. Grigore rupsese leg?tura cu ai lui, pe motiv c? Marta nu-i pl?cea. Amfritrioana ar?ta superb în toalete frun?uze?ti, în noua locuin?? somtuoas?. Pentru so? nu prea avea timp, nu-l prea vedea, era foarte ocupat? cu musafirii. Grig chiar se retrase în mica gr?din? frumos amenajat?, gândind: “de s-ar termina odat? tot bâlciul ?sta... m? obose?te”. Lâng? el veni ?i Mihnea, la fel de ab?tut ?i de plictisit.
- Ce zici de un film b?trâne? îl întreb? Grigore.
- Bine zici.
Plecar? la film, venir? pe jos acas? ?i cheful tot nu se terminase, dar nici lipsa lor nu o sim?i nimeni. Cei doi se duser? în camerele lor, încercând s? doarm?.
Dormitoarele celor doi so?i erau unul langa altul, dar separate, nu comunicau prin vreo u?? comun?.
Pe Grig îl încerc? tot felul de gânduri; acum îi trecea prin minte c? Marta nu era altceva decât o femeie plecat? la vânat de avere. Dar totu?i o iubea. Pentru prima dat? îns?, îl încerca sentiment de regret pentru Tina. Dar leg?tura lui cu Mihnea era atât de puternic?, încât nu se putea destr?ma niciodat? ?i se putea consola. Atunci gândi s? treac? ?i pe numele lui ceva din mo?tenire, pân? nu ar fi apucat so?ia lui s-o cheltuiasc? pe toat?.
- Marta, eu zic c? ar fi bine, s? trecem o parte din bani pe numele lui Mihnea, spuse într-o sear? c?nd aceasta era în toane bune.
- De ce nu o treci pe toat?? replic? femeia.
- Dac? ar fi posibil, cu pl?cere, r?spunse ?i Grig iritat.
- Eu vorbesc serios. Îl infiezi ?i toat? averea va fi a lui.
- De acord, r?spunse bucuros Grigore ?i în gândul lui: “ femeia asta le ?tie pe toate, de ce n-am gândit ?i eu a?a?''
In urm?toarele zile perfectar? actele de înfiere, iar Mihnea se numea Mironovici, spre bucuria tuturor, mai ales a copilului. Trecur? ?i pe la banc? ?i f?cur? un act autentificat, prin care Mihnea era mo?tenitorul întregii averi, începând cu data împlinirii vârstei de 18 ani.

va urma

Sofia Sinca (aidasofy) | Scriitori Români

motto: PENTRU LITERATURA

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro