Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniţi în câteva zile pentru mai multe informaţii.

Conţinut disponibil în format RSS/XML şi varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Despre ispitele cyborgiza?iei postumane

de Marin Mihalache

În afar? c? a vânat c?prioare, bizoni ?i alte animale pe care le-a ?i pictat în pe?terile de prin Fran?a, c? a mâncat mere p?dure?e pân? i s-au scripe?it din?ii, este greu de ?tiut ce-o fi f?cut homo sapiens înainte de ultimii 3-4 mii de ani dinainte de Hristos. Dup? ce a stat zeci de mii de ani ascuns sub strea?ina umbroas? a codrilor cu râuri line, homo sapiens s-a trezit ca dintr-un somn al con?tiin?ei ?i s-a decis s? ias? pe colnic la lumini? s? se apuce serios de agricultur?. A gângurit mai întâi pe limba p?s?reasc? pe care o deprinsese în livada edenic? ?i în câteva mii de ani a ajuns s? scrie în limbaj electronic coduri de reprogramare ale propriei min?i. F?r? a l?sa s? se în?eleag? faptul c? lumea ar fi fost creat? acum câteva mii de ani a?a cum mai cred ast?zi mul?i oameni cu ?coal?, totu?i ceva spectacular, miraculos, divin, ori ie?it din comun a trebuit s? se întâmple cu inteligen?a ?i mintea omeneasc? în ultimii 2-3% din istoria celor 100,000 de ani de când se spune c? omul ar fi intrat în lupta de gheril? pentru supravie?uire ?i suprema?ie, în urcu?ul s?u spre culmile ple?uve ale încreng?turii zoologice ?i ale piramidei gastronomice. Un salt intelectual uria?, nu evolu?ie de melc molâu, darvinian. Este de necontestat faptul c? procesul de emancipare al speciei s-a accelerat în ultima sut? de ani ?i a prins viteze ame?itoare ?i amenin??toare în ultimile decenii. Inven?iile ?i inova?iile tehnologice, mai ales cele din domeniul electronic ?i informa?ional din ultimii 5 ani dep??esc pe cele din ultimii 50 de ani. Credem sau nu în ideea saltului biologic miraculos, dar procesul evolutiv darvinist, al metamorfozelor formelor, pare totu?i prea lent, dep??it, ?i îns??i în nevoie de adaptare la mediul virtual, accelerat. Cel pu?in în ceea ce prive?te evolu?ia con?tiin?ei, a inteligen?ei ?i a facult??ilor intelectuale ale omului. La nivelul con?tiin?ei, despre care se ?tie atât de pu?in deocamdat?, se va produce probabil curând adev?ratul „?oc al viitorului”. Fiindc?, din p?cate, evolu?ia spectacular? la nivelul inteligen?ei ?i al gândirii abstracte, tehnice ?i pragmatice este eclipsat? de involu?ia moral? ?i spiritual?, de desensibilizarea sufleteasc? a fiin?ei umane. F?r? o revolu?ie sau trezire moral?, omul are putea deveni suprainteligent, dar o fiin?? sau mai bine zis un robot ori un cyborg cu înf??i?are de om, dar f?r? suflet ?i via?? l?untric?, adic? „ne-om”, fiin?? cu suflet ?i spirit anti-uman.

Acum când dup? atâtea lupte sociale, politice ?i economice în multe p?r?i din lume s-a ajuns a?a cum ne-am visat în paradisul îmbuib?rii consumatoriste, când am supus mediul înconjur?tor ?i suntem pe cale s?-l ?i distrugem, spre ce fel de supravie?uire ?i adaptare la mediu se îndreapt? totu?i omul? Nu pare prea plauzibil deocamdat? îns?, dar prin produc?ii cinematografice de mare anvergur?, prin c?r?i „best seller”, prin mass-media, prin „inocentele” comics books ?i „cartoons” cu mon?tri ?i extra-tere?tri ?i eroi cu puteri demiurgice, mesianice, copiii ?i cei tineri sunt într-un mod subtil preg?ti?i mental, cultural ?i suflete?te de apropiata apari?ie pe scena acestei lumi a cyborg-ului meta-uman, meta-inteligent, a cyborgiza?iei postumane, „excelsior” spre „singularitate”, spre „telos” spiritual, spre punctul Omega, via „Deus ex machina”. Cyborgul este un hibrid bionic, jum?tate om, jum?tate robot, parte natur?, parte cultur? tehnic?, bastard dintre cibernetic? ?i organismul viu creat de tehno-?tiin??. Prin inginerie genetic?, farmacologie, nanotehnologie, suprainteligen?? artificial? se încearc? deja s? se schimbe radical caracteristicile fiin?ei ?i ale con?tiin?ei omene?ti prin integrarea acestora în „noosfera” spa?iului-minte. Numai dac? utopia demiurgic?, înal?area Prometeului postuman, nu va crea o lume sem?nând mai mult cu un azil neurotic, sanatoriu de convalescen?i suferind de boli bio-electronice, precum în co?marele din fic?iunile cu „zambies”. Numai dac? scenariul final al acestei ispite faustice nu va fi scris de scenaristi profesioni?ti sci-fi. Numai dac? însu?i acest suprainteligent demiurg creat dup? chipul ?i asem?narea omeneasc? ?i îmbun?t??it cibernetic nu s-ar infesta la un moment dat, aleatoriu, prin hazard cu vreun vierme electronic, cu vreun „glitch” în programare ?i ar cere p?mântenilor s? i se aduc? drept jertf? în fiecare zi câte ?apte fecioare precum pretindea în antichitate minotaurul cel orb al istoriei ?i al mitologiilor.

Imagina?ia de co?mar „dystropiana” sau profe?ia apocaliptic? n-ar trebui s? ne întunece viziunea ori s? altereze radical atitudinea ?i felul cum percepem rolul tehnologiei ca atare. Tehnologia a schimbat în bine via?a omului, a facut-o mai confortabil?, mai u?oar?. Dar limitele dintre om ?i ma?in? trebuie îns? stabilite înainte ca politica ?i cultura tehnologic? s? devin? ideologie prin care s? se monitorizeze ?i s? se controleze omul din pântec pân? la mormânt, din „womb to tomb”. Democra?ia transuman? „cyborg” ar putea alege între cine este cet??ean „in vivo” ?i cine este doar „chattel”, adic? proprietate (in rem), o dilema bio-politic? ?i bio-etic? esen?ial? ?i îngrijor?toare. Dup? legile democra?tiei transumane „cyborg” grefate prin impulsuri electronice pe tablele virtuale numai cei considera?i c? au personalitate sunt considera?i proprietari pe propriului trup, pe propriul genom, îmbun?t??it DNA. Numai ace?ti „cyborgi” ale?i sunt considera?i „persoane” ori „cet??eni” ?i li se d? dreptul intelectual de a ob?ine patente pe cei considera?i simpli indivizi, non-cet??eni. Deja se propune legislativ, nu este un produs utopic al imagina?iei, ca îns??i regulile ?i procedurile acord?rii de patente pentru anumite gene s? fie modificate f?cându-se de acum clar diferen?a între persoane ?i non-persoane, între „humanzee” ?i „humanuse”.

Se ignor? astfel faptul c? libertatea este un dar divin, un ideal pentru care s-au sacrificat prea mul?i dintre cei drep?i. Jertfa suprem?, pre?ul în sânge pl?tit de înainta?i, m?car acesta s-ar cuveni s? fie luat în considera?ie, atunci când votam prin t?cere s? se treac? la instaurarea politic? a dictaturii tehnologice. Dac? o anumit? metod? de amplificare a inteligen?ei, de modificare genetic? a progeniturilor umane devin posibile, atunci o nou? clas? de boga?i ?i s?raci în IQ devine inevitabil?. Cine totu?i hot?r??te din genele cui copiii vor beneficia de îmbun?t??ire bio-tehnologic? sau nano-tehnologic?, cine va fi sortit s? r?mân? doar uman ?i cine postuman? La faimoasa teorie hegelian? a progresului „tez?, antitez?, sintez?”, cyborgiza?ia metauman?, metainteligen?a, adaug? a patra treapt? a piramidei cre?terii ?i anume „proteza”, adic? sporul de eficien?? produs cu ajutorul ultrainteligen?ei artificiale, prin interconec?ia neurologic? a creierelor omene?ti recordate la www, la resursele nanotehnologice, prin con?tiin?a global?, integrat?, prin func?iile demiurge ale „creierului planetar”, computer suprainteligent cu voin??, supraorganizat ?i cu un înalt nivel de complexitate, capabil s? ia decizii importante privind direc?ia ?i soarta lumii.

La un anumit stadiu al evolu?iei cyborg-ului metauman selec?ia natural? ar putea fi accelerat? prin crearea în laborator a fiin?elor hibride asamblate din p?r?i organice ?i anorganice, o entitate bio-electronic? radical diferit? de persoana uman?. Nu este clar întradev?r cât de în?elept este ca omul natural s? devin? un apendice neputincios dominat de tehnologia pe care o creaz?, dac? este necesar ca „homo sapiens” s? ias? din istorie prin crearea de el însu?i a unei culturi postumane bazat? pe sinteza între „homo faber” (artizan), „homo loquax” (lingvistic) ?i „homo tehnologicus”. Dispari?ia lui „homo sapiens” din istorie, de pe scara evolu?iei, unde îns??i conceptul de om devine discutabil prin înlocuirea acestuia cu un prototip nou în care omenescul î?i pierde identitatea, este transformat radical la toate nivelurile fiin?ei ?i ale con?tiin?ei, ar avea consecin?e drastice nu numai pentru om dar ?i pentru via?a pe p?mânt.

Ar fi tragic dac? în r?zboiul nev?zut, invizibil al tehnologiilor via?a, inteligen?a cum le ?tim s-ar stinge catastrofic, apocaliptic. Ce vrea practic omul, ce caut?, unde vrea s? ajung?, de ce se expune la riscul autodistrugerii de dragul sau mândria cunoa?terii luciferice, faustice? Ce demon îl mân? spre abisul ontologic? Omul se crede Dumnezeu, dar precum Frankenstein s-ar putea ?i nu este exclus ca în ultima instan?? s? nu creeze un geniu a?a cum î?i propune ?i î?i imagineaz?, ci un monstru a-moral ori i-moral, anti-uman. Min?ile electronizate, hibrizii tehnologiza?i sunt mai mult robo?i cu pu?in? empatie ?i sens critic moral, deci cu poten?ial de a cauza r?ul nenecesar f?r? remu?c?ri de con?tiin??. Geniile intelectuale nu sunt atât de cunoscute ca fiind dotate totodat? ?i având la inim? ?i sensibilitatea, simpatia, empatia ?i interesul pentru lumea aceasta. F?r? o dimensiune moral?, f?r? responsabilitate civic?, riscul este luat în numele mul?imii între timp preocupate, fascinate ?i hipnotizate de celelalte beneficii ale creativit??ii tehnologice: internet, drons, tiparit 3-D, telefonul inteligent...

Progresul ?tiin?ific ?i tehnologic este inevitabil, dar poate fi controlat. Deocamdat? computerele nu au con?tiin??, dar din p?cate nici to?i oamenii nu au o con?tiin??, sau cel pu?in a?a ne manifest?m sau l?s?m s? se în?eleag?. Computerele nu pot distinge esen?ialul de neesen?ial, nu au înc? inteligen?? moral? ?i emo?ional?, ceea ce în mare parte constituie quitesen?a, ra?iunea de a fi a persoanei umane. Dar nici noi nu avem astfel de calit??i ?i de virtu?i, sau dac? le avem nu avem câte ne-ar trebui. Dar stând prea mult timp aproape, cipsurile ?i neuronii, între cele dou? sisteme inteligibile, cel omenesc ?i cel cibernautic, la un moment dat, la împlinirea vremii, s-ar putea produce schimburi compensatorii, pozi?ionale, osmotice, dup? principiul vaselor comunicante. Computerele s-ar putea s? se umanizeze iar omul s? se computerizeze.
„Cyborgiza?ia”, ingineria eugenic?, ?i tehnotranscedental? sunt îns? hot?râte s? demoleze „misterioasele u?i ale imposibilului”. Nu exist? îns? nici o garan?ie c? nanotehnologia, suprainteligen?a artificial?, tehnologia genetic? nu ar putea fi folosite ?i de min?i cu pu?ine scrupule morale ?i f?r? empatie. Ori c? mon?trii din eprubet? sau din silozurile cercet?rii ?i ale experiment?rii ?tiin?ifice nu încep accidental s? se reproduc? la scara apocaliptic?, global?. Tehnologia genetic?, neurotehnologiile viitorului ar putea la nevoie produce solda?i de tip robot, copii cumin?i ?i ascult?tori precum ca?elu?ii de lapte dresa?i, cet??eni model reprograma?i în litera ?i spiritul corectitudinii politice, to?i ace?tia aspiran?i ieniceri ?i mercenari la curtea st?pânului transumanist.

Cei care în ultim? instan?? decid dac? un experiment care implic? astfel de risc contiunu?, nu sunt politicienii, judec?torii, în?elep?ii satului sau ai tribului, ci bineîn?eles exper?ii ?tiin?ifici ?i tehnici în domeniu. Dar mul?i din ace?ti exper?i geniali în materie ?tiin?ific? ?i tehologic? au o viziune politic? de tunel, arogant?, radical înclinat? în favoarea cercet?rii ?i a progresului ?tiin?ific chiar atunci când se pune ?i problema asumarii unor riscuri având drept consecin?e cruciale pentru existen?a omului ca atare.

Cuno?tin?ele tehnice ?i tehnologice înseamn? putere. Cine nu are tehnologie n-are putere. Dar puterea tehnologiei nu este garantat? în textul sacru ori al vreunei constitu?ii democratice ori seculare, ori în tablele morale ale poruncilor cere?ti. Puterea tehnologiei ac?ioneaz? din umbr?, ascuns? întratât de bine c? este ignorat? de majoritatea oamenilor care îi v?d doar partea luminoas? a fe?ei mercuriale. „Volens nolens”, ne d?m sau nu seama, tehnologia a alterat deja rutina vie?ii, felul nostru de a fi, de a gândi, de a ne comporta, de a în?elege lumea ?i pe noi în?ine. Tehnologia a devenit un factor indispensabil al existen?ei, atât psihologic, filozofic cît ?i pragmatic, economic, informa?ional, cultural, medical.

To?i suntem îns? fascina?i de binefacerile ?i promisiunile raiului tehnologic. F?r? o direc?ie clar? nu pare în?elept s? ne afund?m în adâncimi ori s? ne în?l??m în lumi din care nu mai ?tim cum s? ie?im. Curiozitatea, entuziasmul pentru descoperire, pentru a g?si ceva nou dincolo de orizonturile pruden?ei ne poate costa, mai ales c? de fapt noi nu prea ?tim unde mergem, unde vrem s? ajungem, ori dac? mergem far? s? ne întreb?m încotro s-a putea ca odat? s? ajungem acolo ?i s? nu ne prea convin?. Festina lente. S? ne gr?bim totu?i încet!

Marin Mihalache (marin.mihalache) | Scriitori Români

motto:

Despre noi

Ne puteţi contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu graţie de etp.ro