Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

… o iubeam pe Bunica…

de Daniela Luminita Teleoaca

?tiam c? iubirea aia nu avea s? se termine vreodat?. Nu avea cum! Dup? toate calculele suflete?ti ale copil?riei. Ale maturit??ii invadate de ea. Dup? învingerea tuturor ispitelor de a nu crede. De a o face par?ial, a?a cum omori un copac dându-i doar sferturi de inim?. Dar fluviul acela de curcubeu se rev?rsase pe de-a-ntregul! Avea, într-un fel sau altul, s? m? fac? etern?. Invincibil?. Printre atâ?ia mor?i clandestini în fieful vie?ii. Ce f?cusem s? merit toat? promo?ia asta afectiv??! Primisem, cel mai probabil, o gen? privilegiat?, una invizibil?. Gena statorniciei fa?? de lungul ?ir de genera?ii. 1 ?i 3! 13! Fusesem îns?rcinat? cu Iubire!

O ghicisem înc? înainte ca Mama s? m? poarte în pântece. M?run?ic? ?i vie, un fel de tulpini?? fraged? înflorit? – ?i a?a r?mas?! – pe trunchiul zvelt al bunicului. Argint-viu, zvârlug? de August ca ?i mine, perfect potrivit? în b?t?tura oval? cu ferestre multiple.

În preajma ei, nimeni nu auzise de moarte! Nu existau boli f?r? de leac. Poate numai boli caraghioase, care cedau aproape din prima cu o sugestie de aspirin? ?i mân? de iarb?. Boli – impropriu numite boli! – care se aciuau din când în când pe lâng? acareturile omului. Dintr-un soi de plictiseal?. Dintr-o oarecare singur?tate… cine ?tie?! Îng?duitoare, Bunica nu se gr?bea s? le goneasc?. Le urm?rea pe insidioase cum î?i puneau farduri grele ?i rochii sclipicioase. S? nu le recunoasc? nimeni. S? li se deschid?. Toate sertarele firii, toate intimit??ile. Bunica mima mai bine ca oricine naivitatea,… sl?biciunea. Le-a g?zduit odat? pe toat? mâna ei dreapt?. Ca pe ni?te furnici însetate de dulce. Mâna cu care culegea cei mai parfuma?i ciorchini dintr-o vie fermecat?, când mogâldea?a de mine se întindea în mijlocul cerului. Atunci începea ?i nu mai sfâr?ea spectacolul! Un izvor se rostogolea tandru-intempestiv din cuvintele de diminea?? ale Bunicii ?i gesturile se umpleau cu sufletul verdelui.

Odat?, când a venit sfâr?itul, Bunica a adunat con?tiincioas?, f?r? de grab?, merele c?zute asimetric de-o parte ?i de alta a pomului veteran din fa?a prispei, cu amintiri scindate între lumea de aici ?i cea de dincolo. S-a a?ezat ca o rug?ciune în fa?a carului de foc al Sfântului Pocnitor din bice… ?i-a cântat durerea, toat? dragostea nesfâr?it? de care Dumnezeu Însu?i era con?tient c? nu avea cum s? încap? într-un biet trup f?r? s? doar?. Ne-a adunat pe to?i r?sfira?ii. Ca pe o corabie de odinioar?. Ne-a distribuit sarcini. Salvatoare. Urma s? culeg co?ule?ul cu vi?ine. S? am grij?, s? nu strivesc Visul Ro?u! F?cuse mai apoi o sup? cu aburi ?i verdea??…

Daniela Luminita Teleoaca (Danaia) | Scriitori Români

motto: NIHIL SINE DEO!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro