proza romaneasca, un atelier literar interactiv in care puteti publica online creatiile voastre si proze clasice, de la proza scurta pana la romane integrale.

Azi era ziua. Un tân?r bronzat înainta pe dig, cu corpul u?or aplecat sub greutatea rani?ei. Cu ochii în p?mânt, ridic? privirea abia când ajunse în cap?tul digului. Î?i eliber? spatele ?i se urc? pe un bolovan. R?mase stan? de piatr? cu ochii r?scolind orizontul.
Razele soarelui aruncau petice de argint viu în ap?. Valurile clipoceau u?or în stâncile digului. Doi pesc?ru?i hohoteau deasupra unui felinar. Tân?rul nostru arunc? o privire scurt? spre soare. Estimase c? era pu?in înainte de ora ?apte. Cobora sprinten de pe bolovan ?i scoase un petic de hârtie dintr-un buzunar. Era o list? cu multe nume, majoritatea t?iate. Când privirea lui întâlni primul nume net?iat de pe list?, “Afrodita”, corpul s-a întors mecanic spre est, s?getând din nou orizontul cu privirea.
“Înc? nu.”
Urm?torul nume, “Varvara” i-a întors privirea spre nord, unde o insul? izolat? îi bloc? priveli?tea.
“Înc? pu?in”
Cel din urm? nume, “Olympia” l-a întors din nou c?tre est. De aici începeau s? se întrevad? dou? siluete albe.
Arunc? o privire c?tre pesc?ru?ii ce înc? se certau pe locul din vârful felinarului ?i î?i spuse:
“Iat?-le c? vin”
“Olympia” ?i “Afrodita” erau dou? fragmente albe între cer ?i mare când “Varvara” î?i dezv?luia prova din spatele insulei.
Tân?rul arunc? iar o privire spre soare.
“La fix”
Se urc? pe unul din bolovani ?i î?i împreun? bra?ele pe piept în a?teptare.
Ochii îi zburdau de la una la alta de?i le cuprindea pe toate trei cu privirea. Olympia ?i Afrodita erau mereu în competi?ie pentru locul de acostare din port. Varvara ajungea cu 10 minute înaintea lor ?i avea spa?iu de manevr?. Dup? ce ocole?te insula, întoarce 45 de grade la babord, apoi urmeaz? un slalom printre pericolele nev?zute din ap?. Spre est, Olympia p?rea c? a prins vitez? ?i era la dou? lungimi de nav? în fa?a Afroditei. Tân?rul nu ?inea partea niciuneia. Scopul lui era cu totul altul ?i se eliberase pe la mijlocul lungii liste de nume de nuan?ele unor jocuri de pariuri. Le analiza solemn. Olympia era înc? în avantaj când a încetinit, înaintând mai prudent prin apele mai pu?in adânci. De acum, Afrodita avea s? o ajung? din urm? ?i cu pu?in noroc s? o dep??easc?. Diferen?a de pescaj dintre cele dou? nave o favoriza mereu pe cea din urm?. Varvara se apropia de finalul manevrei ?i atrase privirea tân?rului. Manevra de întoarcere i-a redus din vitez?, îns? nu ?i-a potolit ma?ina. Nava a canarisit câteva grade bune înainte s? finalizeze rondoul. Tân?rul plesc?i din buze ?i întoarse imediat privirea spre Olympia. Câteva manevre au scos-o din zona periculoas? ?i pe m?sur? ce Afrodita o dep??ea, Olympia ?i-a ambalat iar ma?ina. Era posibil ca rivalitatea dintre cele dou? nave s? existe doar în mintea tân?rului, îns? deseori a observat-o pe Olympia întârziindu-?i manevra de acostare din cauza Afroditei. Aceasta î?i începea rondoul final care avea s? o aduc? cu pupa c?tre mal pentru debarcarea pasagerilor. A mu?cat serios din vitez? în aceast? diminea?? ?i i-a permis Olympiei s? o întreac? din nou. Aceasta se apropia vertiginos de o nav? din ?antierul portului când ?i-a început rondoul final. Afrodita avea s? întoarc? ?i s? m?reasc? viteza cu spatele. Olympia ?i-a deschis trapa de debarcare în timpul rondoului. A trecut aproape paralel cu nava din ?antier a întors 180 de grade la tribord ?i întoars? deja cu pupa spre port a pus ma?ina ful înapoi apropiindu-se elegant de dan? cu trapa deschis?. Afrodita a întors larg unde spa?iul de manevr? a fost mai mare, f?r? s? pericliteze nava acostat? în ?antier, apoi a continuat mar?ul cu pupa, deschizându-?i trapa când nava a fost legat?.
Fruntea tân?rului s-a descre?it brusc ?i privirea i s-a luminat. ?i-a aruncat privirea spre vârful felinarului. Nu observase când disp?ruser? pesc?ru?ii. Cobora de pe bolovan ?i î?i puse rani?a în spate dintr-o mi?care. Plec? de pe dig sub soarele deja fierbinte de iulie.
Ajuns la umbra Olympiei, sim?i aerul încins ?i uleios care înc? era degajat prin trap?.
- Salutare, Nu ave?i nevoie de un marinar?
Se adres? individului cu cele mai multe trese pe um?r când ultimul pasager se gr?bea s? coboare – un munte de om, bronzat, la bustul gol, cu un prosop aruncat neglijent pe um?r.
Individul cu trese a mârâit spre el s? dispar?. Aveau echipaj complet.
“Cine naiba te-a trimis?”
U?or descump?nit tân?rul a privit în jur. Echipajul era un mecanism; niciunul nu se oprise din treab? s? se uite m?car la el. Doar turistul bronzat, pe care tân?rul îl vedea cu coada ochiului, must?cea.
- Nu m-a trimis nimenea, zise el r?dicând vocea.
O voce tân?r? care vibra încercând s? re?in? emo?iile în gât.
- Vreau s? muncesc aici. Sunt student la academie, dar nu am certificatele.
Tresele l-au privit din cap pân? în picioare, apoi ochii au r?mas fixa?i peste um?rul tân?rului.
- ?tiu s? fac orice, a continuat tân?rul cu o voce mai controlat?. Vreau s? înv??.
- Fie, treci la treab?.
B?rbatul bronzat coborâse de pe pasarel? ?i strig? în urma lui:
“Cafeaua s? fie pe comand? la 10:40”.