Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Pe un deal plin cu maci

de Daniela Luminita Teleoaca

Sunt mic?. Mic? r?u de tot. Chit c? am cu 5ani, 3 luni ?i cin?pe zile mai mult decât al?ii: cred cu ardoaree c? tot ce zboar? se m?nânc?: în ruptul capului n-ar putea vreun cineva s? m? conving? de contrariu! Mi-am pus ochelari de cal, i-am aruncat de-o vreme pe cei de soare, doar Soarele meu e?ti tu ?i nici prin gând, a?a-i, nu ?i-ar trece a m? pârli vreodat?, dar?mite a m? arde!? Î?i dau tot sufletul meu, toate secretele personale, mie însemi ascunse. Toate sl?biciunile! Fac în ciud? cu brio tuturor naivilor ce au fost convin?i c?... ce aveau în gu?? ?i-n c?pu??: nu m? cunoscuser? ??tia pe mine! Ne întâlnim: discrepan?i, descul?i, ferici?i în incon?tien?a care ?ine loc de realitate: nu e vina noastr? c? purt?m în adn formula ispititorului carpe diem, cu termen de garan?ie limitat. ÎMI SPUI „MITITELULE!” ?i eu te cred pe cuvânt: o clip? nu pun la îndoial? iubirea-?i uria??, care ?i-a rupt în doar câteva s?pt?mâni multe dintre sacourile à la papa. Cine mi-a mai zis mie-a?a?! Doar Bunica m? alinta Cocu?a, iar eu, fericit?, necunoscând înc? alfabetul, al lumii, al oamenilor, cântam U?a-u?a, se d?-n leag?n ?i Cocu?a... îîî... Lenu?aaaaa! Bunicii îi tres?lta inima, pitit? în buc?t?ria mic?, atunci când eu o credeam pe afar?... ?ie-?i tres?lta... de-adev?ratelea?! M? lipeai de tine ?i eu – mai r?u ca o înghe?at? în plin? canicul?! Du-m?, du-m?, du-m? ?i în infern, dac? sunt cu tine, n-ar fi prea mare baiul! Î?i luceau pistruii: î?i acopereau gândurile: îmi luau ochii: nu mai eram eu. Deh, omule, adic? femeie, asta era ?mneaei iubirea!
Sunt mic?. Mic? r?u de tot.... N-am cunoscut înc? b?rbat, vorba c?r?ilor sfinte: te cred unic: te cred UNICUL! Ufff, repede de tot, s? nu se piard? lumea!! Cine ?tie de n-o fi valabil ?i pentru tine: uhh, tu nu prea avuse?i 5 ani, 3 luni ?i cin?pe zile „la dispozi?ie”!!! E?ti un neterminat, ce mai! – vorba lu? m?-ta, care de ceasul mor?ii se d?, olteanca, sau vorba lu tac?tu, din mahalaua Teilor citire: ?ie femeie î?i trebuie, b?? Cum de unde ?tiu? P?i tu, acoperitule de pistrui ?i de altele, mi-ai spus, când erai convins c? tot ce zboar?... sau poate c? nu... Munteanc?, doar cu unele dâre, greu reperabile, oltene?ti, Mama r?mâne încremenit?: Doar n-oi face una ca asta!? ?i Mama e Scorpioanc?, nu se pune oricine cu dumneaei! Îmi atenuez verdictul: ... îîîî... un coleg de la institut, plin de co?uri, ... de pistrui,... nici nu miroase prea bine (înghit). ?i Mama nu crede! C? nu e ea leoaica ?inându-?i capetele în nori ca mine... Ne facem c? nu auzim, c? nu în?elegem. R?mânem, la un moment dat, doar noi doi: d?-o dracului de lume: Ia-?i crucea ?i urmeaz?-mi! – mi-ai suflat din vârful limbii de ?arpe. Ia-?i crucea ?i urmeaz?-mi! – am fredonat... poet? ce eram... (?i greu avea s?-mi treac?...). Ne-am trezit pe un deal plin cu maci. Nu ?tiam c? era ?i culoarea sângelui. Nu voiam a ?ti: lumea se resemantiza sub privirile autorilor ei.

Daniela Luminita Teleoaca (Danaia) | Scriitori Români

motto: Nihil sine Deo!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro