Acest site este un atelier literar deschis oricărui scriitor, amator sau profesionist. Reveniți în câteva zile pentru mai multe informații.

Conținut disponibil în format RSS/XML și varianta wap

Drumul către literatură

Literatura contemporana este ca o harta. Vasta, surprinzatoare si în continua miscare, trebuie sa fie explorata cu grija si atentie, tinând cont de anumite reguli.

Noi va propunem sa ne suim la bordul celei mai noi ambarcatiuni marca "agonia.ro": www.proza.ro. Sa pornim asadar sa exploram si sa construim împreuna harta aceasta. Nu va fi o calatorie usoara, însa cele întâlnite nu va vor face sa regretati ca ati parasit fotoliul confortabil din sufragerie si ati acordat vacanta (pe termen nelimitat) televizorului.
Pe aceasta "harta", de voi depinde stabilirea unor noi puncte de reper. În functie de ele, noii-veniti vor sti sa se orienteze mai usor.

Iar daca nu, puteti porni din nou la drum, catre urmatoarea aventura. În definitiv, ca sa parafrazam o expresie celebra, LITERATURA E O CALATORIE, NU O DESTINATIE. Continuarea calatoriei depinde de aceia care o întreprind. Noi speram sa fiti în numar cât mai mare.

Pe un câmp al macilor, ca-ntr-o pustie

de Daniela Luminita Teleoaca

M? tot uit la tine: a?a de pl?pând, de m?runt, de nepotrivit pentru to?i vulcanii ??tia din mine! Atât de obosit, de bolnav de-nfr??it cu minciuna înc? dinainte de-a te fi ivit pe lume! Cu mersul târ?âit, ce mi-ar mai prinde el ca sub o grot? pas?rea! ?i-atunci care înviere s? zgâl?âie piatra, de unde s? vin? mironosi?e, de ?tire s? dea?! Tâmpii s? se cruceasc?! S? cread? mai apoi, s? cread?! Nu-mi prive?ti ochii, nu-mi sim?i parfumul, nu vezi nu vrei nu ?tii... nu po?i? Trec anotimpurile. Nu se mai întorc. Iat? femeia asta cum se mistuie pe un câmp al macilor ca-ntr-o pustie, pe sine din urm? încercând s? se ajung?! S? nu-?i mai dea drumul! Aceast? tentativ? e?uat? de a-?i intra în rol, de a începe, în sfâr?it, s? tr?iasc? dincolo de fila livresc? a nefi-ului. Asemenea bolnavului de moarte care în t?cere î?i promite c?, într-un fel sau altul, are s? se fac? bine. Ignor? pronosticuri, destin, dependen?a fatal? de semeni. ?i asta se cheam? credin?? sau doar... ni?ic? iubire de sine! E sigur: în absen?a lui, s-ar opri totul... Ar ?ipa, poate, Dumnezeu sau înger ar trimite p?catul s? îl str?pung?... Dar iat? femeia asta care se face rea. Ea-?i sufl? chipul. Nu mai cunoa?te frumuse?ea ce i-a fost dat? în arend?... ?i vrea ca ochii s? i se mijeasc?, gura s? i se strâmbe, pielea s?-i crape, atâta timp cât nu o vede nimeni. Mai e o zi, înc? o or?, o clip?..., frac?iunea de frac?iune..., nimicul! Tot timpul ?sta pe care tu îl iei în derâdere, î?i storci mucii, groh?i cu junglele din tine.

Cum s? te fac p?rta?, m?runtule, nepotrivitule? Când tu nu pricepi nici m?car o miime dintr-un cuvânt de-al meu rostit cu dic?ie, cu deplin? convingere! ?i-atunci sunt doar rea sau, poate, doar mu?c?tura ta e fatal?.

Daniela Luminita Teleoaca (Danaia) | Scriitori Români

motto: NIHIL SINE DEO!

Despre noi

Ne puteți contacta prin email la adresa contact@agonia.net.

Traficul internet este asigurat cu grație de etp.ro